Institutul Arhiva de Folclor a Academiei Române

Fondat în 1930.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

7

Istoria Arhivei de Folclor

1930

Înființarea Arhivei de Folklor

Cu denumirea Arhiva de Folklor a Academiei Române, institutul a fost înfiinţat – în urma memoriilor alcătuite de Ion Muşlea – pe lângă Muzeul Limbii Române al Universităţii „Regele Ferdinand I” din Cluj în Sesiunea anuală a Academiei Române din mai 1930.

După ce lui Ion Mușlea i-a fost retras titlul de membru corespondent al Academiei Române, prin epurarea din vara anului 1948,  Arhiva de Folklor n-a mai fost finanțată și nu s-a mai editat  Anuarul Arhivei de Folklor. Arhiva exista însă fizic prin cele aproximativ 1200 de răspunsuri la chestionarele Mușlea, prin biblioteca agonisită de-a lungul celor aproape două decenii de existență, și prin însuși fondatorul ei. Materialele folclorice ale Arhivei erau păstrate în clădirea Bibliotecii Centrale Universitare (cu Lucian Blaga ca director adjunct).

 

1949

Perioada postbelică

Începând cu 1949-1950 la Cluj existau trei colective al căror obiect de cercetare era cultura populară a românilor, maghiarilor și sașilor. Unul ființa pe lângă Institutul de Lingvistică al Academiei, inițial cu un singur cercetător în domeniu: după ce a fost înlăturat și din postul de director al BCU, Ion Mușlea a fost angajat cercetător principal la Secția de istorie literară și folclor a Institutului de Lingvistică (alături de Lucian Blaga, Liviu Rusu și alții).

Pe lângă Ion Mușlea a fost angajat, în 1957, un cercetător-ajutor, Ion Taloș. Deși nu exista ca instituție, cercetările în Arhiva de Folklor au continuat. Chiar dacă nu se mai făceau culegeri cu ajutorul chestionarelor, materialele adunate de cei doi angajați erau introduse în registrele-inventar ale Arhivei. Al doilea colectiv se afla în cadrul Secției de Istoria Artei a Institutului de Istorie și Arheologie (Nicolae Dunăre și Petru Idu). Al treilea colectiv îl constituia, din 1949, Secția Cluj a Institutului de Folclor din București, care aparținea de Ministerul Culturii.

1964

Transformări instituționale

Acad. Raluca Ripan, președintele Filialei Cluj a Academiei și acad. Constantin Daicoviciu, directorul Institutului de Istorie și Arheologie al Academiei, au inițiativa unirii celor trei colective sub numele de Secția de Etnografie și Folclor a Filialei Cluj a Academiei. Șefia Secției a fost deținută de Ion Mușlea (1964-1966), Dumitru Pop (1966-1969), Ion Taloș (1969-1971). Secția de Etnografie și Folclor a devenit continuatoarea firească a Arhivei, atât datorită bogăției de material adunat începând din 1930, cât și datorită faptului că lui Ion Mușlea i-a fost încredințată organizarea și conducerea noii secții. Tribulațiile prin care a trecut Arhiva nu au modificat prin nimic scopul pentru care a fost creată, iar atașamentul lucrătorilor ei, ca și metodologia cercetării, au rămas în mare măsură neschimbate. Secţia de Etnografie şi Folclor avea 22 de angajați, din care șapte cercetători alcătuiau colectivul de folclor literar românesc, maghiar și săsesc din Transilvania, cinci cercetători se ocupau de etnografie, trei cercetători formau colectivul de folclor muzical românesc și maghiar, un cercetător coregraf etc.

 

1971

Centrul de Ştiinţe Sociale

Ca urmare a înființării Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice (AȘSP), în 1971, a luat ființă Centrul de Ştiinţe Sociale, tot în cadrul Filialei Cluj a Academiei. Centrul depindea administrativ de Filială, iar științific de AȘSP București. Centrul de Ştiinţe Sociale avea următoarele secții: secția de etnografie și folclor, secția de științe juridice și secția de filozofie, psihologie și sociologie. În fruntea secției de etnografie și folclor s-a aflat Ion Taloș (1971-1974).

1990

Înapoi la Academia Română

Prin HG. 209/3 martie, se reînfiinţează, în urma unui memoriu înaintat de Ion Cuceu, Institutul „Arhiva de Folclor a Academiei Române, drept continuator al celei mai vechi structuri de cercetare a culturii populare din subordinea Academiei Române. Directori au fost Ion Cuceu (1990-2011) și Maria Paulina Cuceu (2011-2020).

(Istoricul Institutului „Arhiva de Folclor a Academiei Române” a fost redactat cu sprijinul prof. dr. Ion Taloș).

Regulamente

Regulament de organizare și funcționare a IAFAR (2020)
Regulament de ordine interioară a IAFAR (2020)

Programe de cercetare

Regulament de organizare și funcționare a arhivei (2020)

Programul I: MONOGRAFIILE ARHIVEI DE FOLCLOR A ACADEMIEI ROMÂNE. ELABORAREA ŞI PUBLICAREA LUCRĂRILOR DE SINTEZĂ:

Proiectul I.1.: Repertoriul general al Arhivei de Folklor a Academiei Române 1930-1948. Editarea, repertorizarea și tipologizarea informației din Răspunsurile la Chestionarele şi Circularele folclorice ale lui Ion Muşlea (14 chestionare şi 5 circulare). Coordonatori: Acad. Sabina Ispas și  Prof. univ. dr. Ion Cuceu. Colectivul de cercetare: Sabina Ispas, Ion Cuceu, Maria Cuceu, Elena Bărbulescu, Ileana Benga, Anamaria Lisovschi.

Proiectul I.1.1. Editarea răspunsurilor la Chestionarul III. Animalele în credințele și literatura poporului român. 2022-2024 – CS II dr. Ileana Benga

Proiectul I.1.2. Editarea răspunsurilor la Chestionarul VIII. Pământul, apa, cerul și fenomenele atmosferice după credințele și povestirile poporului. 2023-2025 – CS II dr. Anamaria Lisovschi

Proiectul I.1.3. Editarea răspunsurilor la Chestionarul VI. Nașterea, botezul și copilăria. 2022-2024 – CS III dr. Elena Bărbulescu

Proiectul I.2. Activitatea de folclorist a profesorului Nicolae Bot oglindită în fondul său de arhivă. 2022-2025 – CS II dr. Ileana Benga

Proiectul I.3. Stadiul actual al cercetărilor asupra folclorului săsesc și șvăbesc din Transilvania, Satu Mare și Banat. Richttag – Întâlnirea anuală a Vecinătății sau Ziua Împăcării la sași și la vecinii lor. 2022-2023 – CS dr. Sanda Ignat

Proiectul I.4. Colecția integrală de melodii și texte folclorice Ioan R. Nicola (1913-1981). Folclor muzical din zona Munților Apuseni. 2022-2023 – CS III dr. Theodor Constantiniu

Proiectul I.5. Materiale folclorice inedite din colecţii transilvane. Cercetare şi clasificare de materiale folclorice inedite din colecţii transilvănene. Colecția integrală de folclor maghiar și românesc al lui István Almási, 2021-2023 – CS III dr. Gergely Zoltán

Proiectul I.6. Principii și metode în cercetarea dansului folcloric. Dansuri din județul Sălaj. 2023 – AC Paul Remeș

Proiecte fundamentale / prioritare ale Academiei Române.  Program prioritar  interacademic Musical Researches in Hungarian and Romanian Folk Archives.

Publicarea colecției integrale de folclor maghiar și românesc al lui István Almási, cu suport multimedia, ar fi al treilea în cadrul parteneriatelor semnate cu Institutul de Muzicologie al Academiei Ungare de Științe și cu Casa Tradițiilor din Budapesta – CS III dr. Gergely Zoltán

Programul II: PATRIMONIUL INFORMAŢIONAL AL INSTITUTULUI „ARHIVA DE FOLCLOR A ACADEMIEI ROMÂNE”  

Proiectul II. 1. Restituirea sistematizărilor muzicale și de dans: Dejeu, Jagamas, Almasi. 2022-2025 – CS III dr. Theodor Constantiniu, CS dr. Liviu Pop, CS III dr. Gergely Zoltan, AC Paul-Alexandru Remeș

2023: Realizarea unui proiect pilot pe baza clasificărilor și tipologizărilor folosite de etnomuzicologii IAFAR. 

Proiectul II.2. Digitizarea fondurilor IAFAR. Digitizarea fondului de manuscrise Ion Mușlea (întregul colectiv IAFAR).

Proiectul II.3. Corectura Catalogului fondului de magnetofon,  catalogului de fonograf, FAM și FAL. Activități curente (Annamaria Martin).

Programul I: MONOGRAFIILE ARHIVEI DE FOLCLOR A ACADEMIEI ROMÂNE. ELABORAREA ŞI PUBLICAREA LUCRĂRILOR DE SINTEZĂ:

Proiectul I.1.: Repertoriul general al Arhivei de Folklor a Academiei Române 1930-1948. Editarea, repertorizarea și tipologizarea informației din Răspunsurile la Chestionarele şi Circularele folclorice ale lui Ion Muşlea (14 chestionare şi 5 circulare).

Coordonatori: Acad. Sabina Ispas și Prof. univ. dr. Ion Cuceu.
Colectivul de cercetare: Sabina Ispas, Ion Cuceu, Maria Cuceu, Elena Bărbulescu, Ileana Benga, Anamaria Lisovschi.

Proiectul I.1.1.: 2022 – Repertoriul general al Arhivei de Folklor a Academiei Române 1930-1948. Corpusul răspunsurilor la chestionarele Ion Mușlea Tom VI. Basarabia și Bucovina. Chestionarele Obiceiurile de la Crăciun și Anul Nou (30 decembrie 1930) Chestionarul I. Calendarul poporului român pe lunile ianuarie- februarie (1931) și Chestionarul XIV. Crăciunul. Credințe, obiceiuri și povestiri (1939)

Ediție critică de documente etnologice inedite, introducere, note și indici de Acad. Sabina Ispas și Ion Cuceu, Cluj-Napoca, Editura Mega, 2022.

Proiectul I.1.2.: Corpusul răspunsurilor la chestionarele Ion Mușlea. IV. Oltenia, Muntenia, Dobrogea. Chestionarele II, IV, VII și Șezătoarea – Ion Cuceu, Maria Cuceu 

2022: Partea a II-a: AFAR – Sistematica. Tipologica. Analitica și partea a III-a. Aparatul critic al tomului. Ediție critică de documente etnologice inedite de Ion Cuceu și Maria Cuceu

Proiectul I.1.3: 2022. Corpusul răspunsurilor la Chestionarele Ion Mușlea. Editarea răspunsurilor la Chestionarul X: Casa, gospodăria și viața de toate zilele (credințe, obiceiuri și povestiri) – Anamaria Lisovschi

Proiectul I.1.4.: 2022-2024. Corpusul răspunsurilor la Chestionarele Ion Mușlea. Editarea răspunsurilor la Chestionarul III. Animalele în credințele și literatura poporului nostru – Ileana Benga

Proiectul I.1.5: 2022-2024. Corpusul răspunsurilor la Chestionarele Ion Mușlea. Editarea răspunsurilor la Chestionarul VI. Nașterea, botezul și copilăria – Elena Bărbulescu 

Proiectul I. 2: 2022-2024. Activitatea de folclorist a profesorului Nicolae Bot oglindită în fondul său de arhivă – Ileana Benga

Proiectul I. 3: 2021-2023. Evoluția cercetărilor maghiare în cadrul Institutului de Folclor București, Secția Cluj, între 1949-1964. – Salat-Zakariás Erzsébet

Proiectul I. 4.: Stadiul actual al cercetărilor asupra folclorului săsesc și șvăbesc din Transilvania, Satu Mare și Banat – Sanda Ignat

2022-2023: Richttag – Întâlnirea anuală a Vecinătății sau Ziua Împăcării la sași și la vecinii lor. 

Proiectul I. 5: Materiale folclorice inedite din colecţii transilvane. Cercetare şi clasificare de materiale folclorice inedite din colecţii transilvănene – Gergely Zoltán

Proiectul I. 6: Colecția integrală de melodii și texte folclorice Ioan R. Nicola (1913-1981). Folclor muzical din zona Munților Apuseni.  – Theodor Constantiniu

Proiectul I. 7:  Principii și metode în cercetarea dansului folcloric – Paul-Alexandru Remeș

Proiecte fundamentale / prioritare ale Academiei Române. Program prioritar interacademic Musical Researches in Hungarian and Romanian Folk Archives – Gergely Zoltán

Programul II: PATRIMONIUL INFORMAŢIONAL AL INSTITUTULUI „ARHIVA DE FOLCLOR A ACADEMIEI ROMÂNE” 

Proiectul II. 1. 2022-2025. Restituirea sistematizărilor muzicale și de dans: Dejeu, Jagamas, Almasi.
Echipa proiectului: Zamfir Dejeu, Theodor Constantiniu, Liviu Pop, Gergely Zoltan. Paul-Alexandru Remeș

Proiectul II. 1.1. Restituirea arhivei și programului de notație Dejeu – Zamfir Dejeu, Liviu Pop, Paul-Alexandru Remeș

Proiectul II. 1.2. Restituirea și sistematizarea arhivelor Jagamas și Almasi – Gergely Zoltan, Theodor Constantiniu, Liviu Pop

Proiectul II.2. Digitizarea fondurilor IAFAR. 

Proiectul II.2.1. 2022: Digitizarea a 200 benzi de magnetofon – Liviu Pop

Proiectul II.2. 2: 2022: Digitizarea fondului de manuscrise Ion Mușlea.

Programul I. MONOGRAFIILE ARHIVEI DE FOLCLOR A ACADEMIEI ROMÂNE. ELABORAREA ŞI PUBLICAREA LUCRĂRILOR DE SINTEZĂ:

Proiectul I.1. Repertoriul general al Arhivei de Folklor a Academiei Române 1930-1948. Editarea, repertorizarea și tipologizarea informației din Răspunsurile la Chestionarele şi Circularele folclorice ale lui Ion Muşlea (14 chestionare şi 5 circulare) Coordonatori: Acad. Sabina Ispas și  Prof. univ. dr. Ion Cuceu. Colectivul de cercetare: Sabina Ispas, Ion Cuceu, Maria Cuceu, Elena Bărbulescu, Ileana Benga, Anamaria Lisovschi.

Proiectul I.1.1. Repertoriul general al Arhivei de Folklor a Academiei Române 1930-1948. Corpusul răspunsurilor la Chestionarele Ion Mușlea. Chestionarul neînseriat din 13 decembrie 1930, Chestionarul I și Chestionarul XIV) Basarabia și Bucovina. Ediție critică de documente inedite. Introducere, repertorizare, corpus de texte, note și indici de Sabina Ispas și Ion Cuceu.

Proiectul I.1.2. Corpusul răspunsurilor la Chestionarele Ion Mușlea. Tom IV. Oltenia, Muntenia, Dobrogea. Chestionarele II, IV, VII și Șezătoarea. Ediţie critică de documente etnologice inedite. Studiu introductiv şi indici: tematico-tipologic, de corespondenţi, de localităţi, de informatori şi glosar de Ion Cuceu, Maria Cuceu.

Proiectul I.1.3. Corpusul răspunsurilor la Chestionarele Ion Mușlea. Editarea răspunsurilor la Chestionarul X: Casa, gospodăria și viața de toate zilele (credințe, obiceiuri și povestiri) – Anamaria Lisovschi.

Proiectul I.1.4. Magia de mană în fondurile documentare Mușlea. Chestionarele I, II, III. Pregătirea materialului excerptat pentru publicare în seria Monografiile Arhivei de Folclor a Academiei Române – Ileana Benga.

Proiectul I.1.5. Practici medicale empirice în lumea rurală românească. Gen și folclor medical –  Elena Bărbulescu.

Proiectul I.1.6. Evoluţia cercetărilor de folclor maghiar în cadrul Institutului de  Folclor Bucureşti-Secţia Cluj – (1949-1964) – Salat-Zakariás Erzsébet.

Proiectul I.1.7. Stadiul actual al cercetărilor asupra folclorului săsesc și șvăbesc din Transilvania, Satu Mare și Banat – Sanda Ignat.

Proiectul I.1.8. Materiale folclorice inedite din colecţii transilvane. Cercetare şi clasificare de materiale folclorice inedite din colecţii transilvănene – Gergely Zoltán.

Proiectul I.1.9.  Colecția  integrală de melodii și texte folclorice  Ioan R. Nicola (1913- 1981). Folclor muzical din Mărginimea Sibiului – Theodor Constantiniu, Liviu Pop.

Proiectul I.1.10. Principii și metode în cercetarea dansului folcloric (documentare bibliografică, transcriei de dans, activități de  culegere, prelucrare, arhivare, indexare documente) – Paul-Alexandru Remeș

Programul II: PATRIMONIUL INFORMAŢIONAL AL INSTITUTULUI „ARHIVA DE FOLCLOR A ACADEMIEI ROMÂNE”

Proiectul II.1.  Analiza muzicii tradiționale românești cu ajutorul inteligenței artificiale – Theodor Constantiniu, Liviu Pop, Gergely Zoltan.

Proiectul II.2.  Digitizarea fondurilor IAFAR (Arhivă și Bibliotecă) – Liviu Pop, Annamria Martin

Proiecte fundamentale / prioritare ale Academiei Române.

Program prioritar interacademic Musical Researches in Hungarian and Romanian Folk Archives – Gergely Zoltán.

Programul I: MONOGRAFIILE ARHIVEI DE FOLCLOR A ACADEMIEI ROMÂNE. ELABORAREA ŞI PUBLICAREA LUCRĂRILOR DE SINTEZĂ:

Proiectul I.1 Repertoriul general al Arhivei de Folklor a Academiei Române 1930-1948. Editarea, repertorizarea și tipologizarea informației din Răspunsurile la Chestionarele şi Circularele folclorice ale lui Ion Muşlea (14 chestionare şi 5 circulare) Coordonatori: Acad. Sabina Ispas și  Prof. univ. dr. Ion Cuceu. Colectivul de cercetare: Sabina Ispas, Ion Cuceu, Maria Cuceu, Elena Bărbulescu, Ileana Benga, Anamaria Lisovschi.

Proiectul I.1.1  Repertoriul general al Arhivei de Folklor a Academiei Române 1930-1948. Corpusul răspunsurilor la Chestionarele Ion Mușlea. Chestionarul neînseriat din 13 decembrie 1930, Chestionarul I și Chestionarul XIV) Basarabia și Bucovina. Ediție critică de documente inedite. Introducere, repertorizare, note și indici de Sabina Ispas și Ion Cuceu.

Proiectul I.1.2 Corpusul răspunsurilor la Chestionarele Ion Mușlea. Tom IV. Oltenia, Muntenia, Dobrogea. Chestionarele II, IV, VII și Șezătoarea. Ediţie critică de documente etnologice inedite. Studiu introductiv şi indici: tematico-tipologic, de corespondenţi, de localităţi, de informatori şi glosar de Ion Cuceu, Maria Cuceu.

Proiectul I.1.3 Repertoriul general al Arhivei de Folklor a Academiei Române 1930-1948. Corpusul răspunsurilor la Chestionarul XII. Obiceiuri juridice. Vol. VI. Ediție critică de documente inedite – Anamaria Lisovschi.

Proiectul I.1.4 Magia de mană în fondurile Arhivei de Folklor a Academiei Române. Tipologizarea şi pregătirea materialului excerptat pentru publicare în seria Monografiile Arhivei de Folclor a Academiei Române – Ileana Benga.

Proiectul I.1.5  Practici medicale empirice în lumea rurală românească. Gen și folclor medical –  Elena Bărbulescu.

Proiectul I.1.6 Evoluţia cercetărilor de folclor maghiar în cadrul Institutului de  Folclor Bucureşti-Secţia Cluj – (1949-1964) Studiu de istorie a cercetărilor clujene de teren: Monografia etnologică a satului cu populaţie mixtă, Braniște-Bistrița-Năsăud. Proza populară maghiară – Salat-Zakariás Erzsébet.

Proiectul I.1.7 Stadiul actual al cercetărilor asupra folclorului săsesc și șvăbesc din Transilvania, Satu Mare și Banat – Sanda Ignat.

Proiectul I.1.8 Materiale folclorice inedite din colecţii transilvane. Cercetare şi clasificare de materiale folclorice inedite din colecţii transilvănene – Gergely Zoltán.

Proiectul I.1.9 Indexarea computerizată a dansurilor tradiționale din România. Studiu comparat al motivelor reprezentative pentru dansurile etniilor conlocuitoare – Zamfir Dejeu.

Proiectul I.1.10 Colecția  integrală de melodii și texte folclorice  Ioan R. Nicola (1913- 1981)- Monografia Folclor muzical din Mărginimea Sibiului – Theodor Constantiniu.

Programul II: PATRIMONIUL INFORMAŢIONAL AL INSTITUTULUI „ARHIVA DE FOLCLOR A ACADEMIEI ROMÂNE”

Proiectul Analiza muzicii tradiționale românești cu ajutorul inteligenței artificiale – Theodor Constantiniu, Liviu Pop.

Anunțuri

Programul Conferințelor AFAR

Anuarul Arhivei de Folclor

 

Arhiva Anuarului Arhivei de Folclor din perioada 1980-1996.

Primele 7 numere ale anuarului (cele publicate între 1932 și 1945 au fost digitizate și făcute publice de Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca. Fiecare număr în parte poate fi accesat prin intermediul depozitului digital al BCU Cluj sau direct prin linkurile de pe imaginile de mai jos.

 

     

    

Anuarul Arhivei de Folclor a Academiei Române (descarcă indicațiile în format Word)

Format document: Microsoft Word (format .doc .docx sau alte formate compatibile). Nu se trimit doar în format PDF. Se poate folosi acest format pentru a indica așezarea în pagină dorită, dar nu va fi trimis doar în acest format.

Formatarea paginii: Format A4, margini sus, jos, stânga, dreapta 2,5 cm, stilul „No spacing”, aliniere text „Justify”.

Fonturi: Times New Roman 12; folosirea semnelor diacritice ale limbii române este obligatorie; de asemenea, se impune folosirea semnelor diacritice și accentelor specifice limbilor străine utilizate.

Distanța între rânduri: 1,5

Număr de pagini recomandat: 10–12 (inclusiv anexele)

Titlul articolului: în limba română centrat, corp 14, bold

Numele autorului:  va fi precedat de funcţia academică sau universitară deţinută și va avea forma Nume, Prenume: aliniere dreapta, corp 12, fără bold, la două rânduri după titlu, iar un rând mai jos, afilierea instituţională

Exemplu:
Prof. univ. dr. Prenume Nume
Facultatea… , Universitatea… / Institutul/Muzeul

Titlul articolului: într-o limbă de circulaţie internaţională (engleză, franceză, germană, italiană)

Rezumatul articolului: fiecare articol va fi precedat de un rezumat în aceeaşi limbă străină de circulaţie internaţională a titlului tradus, font Times New Roman corp 10, maximum 200 cuvinte

Cuvinte-cheie: imediat după rezumat; o serie de cinci termeni reprezentativi (alcătuiți din unul sau mai multe cuvinte fiecare) care să reflecte conţinutul articolului (în limba română şi în limba de circulaţie internaţională a titlului şi rezumatului)

Subtitlurile: centrat, bold, corp 12

Note de subsol: Times New Roman, corp 10, spaţiat la 1 rând. Se aliniază, ca şi textul propriu-zis, la stânga şi la dreapta (Justify). Fiecare notă de subsol se termină printr-un punct.

Fotografiile sau alte forme grafice vor fi trimise separat, la o bună rezoluție, cu precizarea locului în care urmează să fie inserate în text sau prin indicarea într-un fișier PDF atașat a felului preferat de aranjare pe pagina a elementelor grafice.

Citatele: citatele în limba română se marchează prin ghilimele rotunde de tipul „ ”; citatele în limba engleză “ ”; citatele în limba franceză « » etc.

Pentru citatele în cadrul citatelor se folosesc ghilimele franţuzeşti « ».
În cadrul unui citat omisiunile se marchează prin semnul […]

Referinţele bibliografice: vor fi cuprinse în notele de subsol

Sistem de citare:

Prenume Nume, Titlu, Localitate, Editură, an, p. 1–100.
-în situația în care lipseşte unul dintre aceşti indicatori se va trece între paranteze drepte [f.a.]., respectiv [f.edit.]
-în situația citării unei lucrări apărute într-o limbă străină, dar tradusă în limba română, se notează şi numele traducătorului
Exemplu: Prenume Nume, Titlu, traducere din limba x de…, Localitate, Editură, an, p. 1–100.
-la citarea unei lucrări apărute într-o limbă străină, titlul cărţii sau al articolului va fi tradus în limba română, între paranteze drepte
Exemplu: Prenume Nume, La Tradition Populaire [Tradiţia populară], Localitate, Editură, an, p. 1– 100.
-dacă se citează un articol apărut într-o revistă, titlul articolului va fi scris cu italice, iar numele revistei între ghilimeme „ ”
Exemplu: Prenume Nume, Titlu în „Titlu”, tomul, an, p.
-dacă se citează un volum colectiv, se va/vor menționa numele coordonatorului/coordonatorilor
Exemplu: ***, Titlu, ediţie îngrijită, studiu introductiv şi notă asupra ediţiei de Prenume Nume, Prenume Nume, Oraș, Editura, an, p.
-dacă se citează o lucrare publicată în versiune electronică:
ex : Prenume, Nume, Titlu, în „Titlu”, articol disponibil pe internet: http://www. (accesat în: ziua, luna anul); practic se face copy-paste de pe adresa site-ului citat

Prescurtări folosite în notele de subsol: atunci când în seria notelor de subsol se face de mai multe ori trimitere la aceeaşi lucrare sau la acelaşi autor, se folosesc următoare abrevieri:

  • op. cit. – se foloseşte întotdeauna scris cu litere mici, prescurtat şi subliniat cu italice atunci când o anume operă a unui autor este citată de mai multe ori pe parcursul lucrării, dar nu succesiv, ci la distanţă. Când opera se citează prima oară, trimiterea se face în întregime, urmând ca la trimiterile următoare să se folosească op. cit. sau art. cit., când e vorba despre un articol citat
  • Ibidem – se foloseşte atunci când avem de-a face cu citarea succesivă a aceluiaşi autor şi a aceleiaşi lucrări. Dacă, în plus, trimiterea se face şi la aceeaşi pagină, atunci nota de subsol va conţine doar indicaţia Ibidem. Dacă numărul paginii diferă, atunci acesta va fi precizat astfel: Ibidem, p.
  • Eadem, se foloseşte atunci când avem de-a face cu citarea succesivă a aceleiași autoare şi a aceleiaşi lucrări. Dacă, în plus, trimiterea se face şi la aceeaşi pagină, atunci nota de subsol va conţine doar indicaţia Eadem. Dacă numărul paginii diferă, atunci acesta va fi precizat astfel: Eadem, p.
  • – Idem – se foloseşte pentru a evita repetarea numelui autorului atunci când avem de-a face cu citarea succesivă a aceluiaşi autor, dar operele din care se citează sunt diferite
  • – apud – se foloseşte atunci când în text se face trimitere la o sursă din care nu se citează direct, dar care apare citată în lucrarea din care este preluată. Astfel, în nota de subsol se va cita sursa primară şi se menţionează apud
  • – cf. – se foloseşte atunci când se indică o comparaţie între puncte de vedere diferite sau asemănătoare

Notă importantă:
În afara prescurtărilor acceptate în limbajul ştiinţific, precum cele menţionate mai sus, nu se folosesc alte prescurtări în textul lucrării.

 

Vă adresăm invitația de a participa cu un articol sau o recenzie pentru numărul XXVIII al Anuarului institutului nostru. Dorim ca acest nou volum al prestigioasei publicații de odinioară să cuprindă organic soluțiile de continuitate în timp, metodă și obiect al atenției etno-antropologice pe care, în acest moment, scriitura Dumneavoastră o poate genera.
În acest sens, vă rugăm a ne trimite contribuția Dumneavoastră până la data de 15 mai 2024. Vă rugăm să respectați normele de tehnoredactare. În cazul depășirii termenului, redacția va programa contribuția Dumneavoastră pentru numerele următoare ale anuarului.

Biblioteca – Catalogul Cărților

 

Arhiva

Catalogul Fonograf

Catalogul Manuscriselor

Membrii IAFAR

Acad. Mihai Bărbulescu, membru al Academiei Române

Director

Născut 1947, Oradea. Studii liceale la Oradea, universitare la Cluj. Doctor în istorie (1986). Cercetător științific la Institutul de Istorie și Arheologie / Institutul de Arheologie și Istoria Artei al Academiei, Cluj-Napoca (1970-1992). Conferențiar universitar (1992-1994), profesor universitar (1994-2020) la Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca. Decanul Facultății de Istorie și Filosofie (1996-2000), Șeful Catedrei de Istorie Antică și Arheologie (1996-2007) la aceeași universitate. Directorul Institutului de Studii Clasice al Universității „Babeș-Bolyai” (1997-2017). Președintele Comisiei Naționale de Arheologie (2004-2008). Director la Accademia di Romania din Roma (2008-2016). Membru titular al Academiei Române din 2021, membru corespondent din 2010. Reprezentantul Academiei Române la Union Académique Internationale, Bruxelles (din 2010). Președintele Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice (din 2022). Membru în colegii de redacție ale unor publicații de specialitate din România, Italia și Spania. Cavaler al Ordinului Național „Serviciul Credincios” (2003). Doctor Honoris Causa al Universității de Vest din Timișoara (2006) și al Universității „Petru Maior” din Târgu Mureș (2011). Premiul Academiei Române (1987), Premiul Ministerului Culturii (2004), Premiul „Annasilao per la ricerca” (Reggio Calabria, 2009) etc.

Cărţi

1. Interferenţe spirituale în Dacia romană, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1984 (Premiul “Vasile Pârvan” al Academiei Române); Ediţia a II-a, revăzută şi adăugită. Ed. Tribuna, Cluj- Napoca, 2003.
2. Din istoria militară a Daciei romane. Legiunea V Macedonica şi castrul de la Potaissa, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1987.
3. Potaissa. Studiu monografic (Dissertationes Musei Potaissensis, 1), Turda, 1994.
4. Das Legionslager von Potaissa (Turda). Castrul legionar de la Potaissa (Turda). (Führer zu den archäologischen Denkmälern aus Dacia Porolissensis, 7), Zalău, 1997.
5. Mormântul princiar germanic de la Turda. Das germanische Fürstengrab von Turda, Ed. Tribuna, Cluj-Napoca, 2008.
6. Signum originis. Religie, artă şi societate în Dacia romană, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2009.
7. Inscripţiile din castrul legionar de la Potaissa. The Inscriptions of the Legionary Fortress at Potaissa, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2012.
8. Arta romană la Potaissa, Editura Academiei Române, București – Editura Mega, Cluj- Napoca, 2015 (Premiul pentru incursiuni în istoria Transilvaniei, Anul editorial clujean, editia X, 2015).
9. Arheologia azi, în România, Ideea Design & Print, Cluj-Napoca, 2016.
10. Potaissa. L’arte romana in una citta della Dacia, L’Erma di Bretschneider, Roma, 2016
(Premiul pentru operă de sinteză al Facultăţii de Istorie şi Filozofie Cluj, 2016).
11. Bălţi. 1818-1944, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2017.
12. Și s-a dansat lambada, Editura Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2019.
13. Istoria arheologiei în România, Editura Academiei Române, București, 2022.

Cărţi coordonate și scrise în colaborare (selectiv)

14. Civilizaţia romană în Dacia (Bibliotheca Rerum Transsilvaniae, XIX), Centrul de Studii Transilvane. Fundaţia Culturală Română, Cluj-Napoca, 1997.
15. Funeraria Dacoromana. Arheologia funerară a Daciei romane, Presa Universitară Clujeană, 2003.
16. Atlas-dicţionar al Daciei Romane, Ed. Tribuna, Cluj-Napoca, 2005.
17. La cittadinanza tra impero, stati nazionali ed Europa. Studi promossi per il MDCCC anniversario della constitutio Antoniniana, L’Erma di Bretschneider (Quaestio, 3), Roma, 2017.
18. Termele din castrul legionar de la Potaissa, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2019.
19. Principia din castrul legionar de la Potaissa, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2020.
20. Tabula Imperii Romani – Forma Orbis Romani. Dacia, Editura Academiei Române, București, 2021.

Cărţi scrise în colaborare (selectiv)

21. Monumente istorice şi de artă religioasă din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului, Cluj-Napoca, 1982.
22. Repertoriul arheologic al judeţului Cluj. (Bibliotheca Musei Napocensis, V). Cluj-Napoca, 1992.
23. Repertoriul arheologic al judeţului Alba (Bibliotheca Musei Apulensis, 2), Alba Iulia, 1995.
24. Istoria României. Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1998. (Premiul “Cartea Anului” (Istorie) la al VIII-lea Salon Naţional de Carte, Cluj-Napoca, 1998; Premiul Universităţii “Babeş-Bolyai”, 1999; Premiul Fondului Literar al Uniunii Scriitorilor, 2000); ediții succesive: Editura Corint, Bucureşti, 2002; Ediţie revăzută şi adăugită. Grupul editorial Corint, Bucureşti, 2003; Ediţie revăzută şi adăugită, Ed. Corint, Bucureşti, 2007 etc.
25. Repertoriul arheologic al judeţului Covasna, Sfântu Gheorghe, 1998.
26. Repertoriul arheologic al Mureşului Inferior. Judeţul Arad, Timişoara, 1999.
27. Repertoriul arheologic al judeţului Harghita, Sfântu Gheorghe, 2000.
28. Istoria Românilor, II. Daco-romani, romanici, alogeni (Academia Română. Secţia de Ştiinţe istorice şi arheologie), Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2001; Ediţia a II/a, revăzută şi adăugită, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2010.
29. Istoria Transilvaniei. I (până la 1541), Institutul Cultural Român, Cluj-Napoca, 2003; ediția în engleză: The Hystory of Transylvania, I (until 1541), Institutul Cultural Român, Cluj-Napoca, 2005.
30. Accademia di Romania din Roma. 1922-2012, Accademia di Romania, Roma, 2012; ediția în italiană: Accademia di Romania di Roma. 1922-2012, Accademia di Romania, Roma, 2013.
31. Istoria Românilor, I, Editura Academiei Române, București, 2018.
32. Arta din România din preistorie în contemporaneitate, I, Editura Academiei Române – Editura Mega, București – Cluj-Napoca, 2018.

*

Studii și articole în reviste de specialitate și volume colective publicate în România și în alte țări. A colaborat la Lexicon Iconographicum Mythologiae Classicae, V-VIII, Artemis Verlag, Zürich – München – Düsseldorf, 1990-2009; Künstlerlexikon der Antike, I, München – Leipzig, 2001; Thesaurus Cultus et Rituum Antiquorum, I, The J. Paul Getty Museum, Los Angeles, 2004 etc.

Selecție relevantă a lucrărilor

1. Benga, Ileana; Neagota, Bogdan (a cura di) 2002: Religiosità popolare tra antropologia e storia delle religioni. Atti del convegno. Accademia di Romania in Roma, 15-17 giugno 2000 Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană, 362 p.
2. Ileana Benga, Tradiţia folclorică şi transmiterea ei orală. Editura Ecco, Colecţia Ethnologia, Cluj-Napoca, 2005, 211 p.
3. Ileana Benga, Invoking narrative transmission in oral societies. Behavioral and Brain Sciences, no 29 (2006), p. 280, Cambridge University Press. [ISI – Thomson]
4, Ileana Benga, Flexiunea verbală a tradiţiei şi sarcinile de pierzanie ale etnologului. Anuarul Institutului de Etnografie şi Folclor “Constantin Brăiloiu, tom 21 (2010), Editura Academiei Române, Bucureşti, 2010, pp. 63-70.
5, Ileana Benga – Bogdan Neagota, Căluş and Căluşari. Ceremonial Syntax and Narrative Morphology in the Grammar of the Romanian Căluş [Căluş et Căluşari. Syntaxe cérémonielle et morphologie narrative dans la grammaire du Căluş Roumain]. Archaeus. Études d’histoire des religions / Studies in the History of Religions, no XIV (2010), Romanian Academy, Bucharest, pp. 197-227.
6. Ileana Benga, Vagari in silvis. Peregrinări în căutarea etnologiei. Editura Galaxia Gutenberg, Târgu Lăpuş, 2011, 369 p.
7. Ileana Benga, Bonfires for not just any dead: alms for the aborted children. Remembrance rites at Sâmedru and feminine coping to the rigors of tradition in rural Argeş, Romania. Ethnologia Balkanica, no 15, 2011, pp. 187-206.
8. Ileana Benga, Tales we tell are tales we dwell. The tale between belief-tale and fairytale. Journal of Ethnography and Folklore, New Series, no 1-2/2013, Romanian Academy Publishing House, Bucharest, 9 p. [ISI – Thomson]
9. Ileana Benga (coord.), Nașterea documentului de folk-lore. Răspântii metodologice. Cluj-Napoca: Risoprint, 2015, 416 p.
10. Oana Benga, Bogdan Neagota, Ileana Benga, The importance of the Rites of Passage in Assigning Semantic Structures to Autobiographical Memory. Behavioral and Brain Sciences 38/2015, pp. 20-21. Cambridge University Press. [ISI – Thomson] Journal Impact Factor 20.415 /2015 (corresponding author)

Dr. Ileana Benga

Cercetător științific II

Intrată în Institutul ”Arhiva de Folclor a Academiei Române” din Cluj-Napoca în martie 1997, Ileana Benga a parcurs cursus honorum potrivit cu structura departamentală a IAFAR de-a lungul deceniilor parcurse: asistent de cercetare stagiar pentru specialitatea de cercetare Etnologie, din martie 1997; asistent de cercetare în domeniul etnologiei, din martie 1998; cercetător științific în cadrul Colectivului de folclor literar românesc și de studierea obiceiurilor tradiționale, specializarea etnologie, mitologie și ritologie populară, din septembrie 1999; cercetător principal III în specializarea etnologie, din octombrie 2001; cercetător științific II (COR 263216) în Etnologie și folclor românesc, din iunie 2006; până în 2020 a făcut parte din Colectivul de folclor literar românesc și de studiere a ritualurilor tradiționale. Doctorat la UBB Cluj în specialitatea Folclor (1998-2005). Masterat la UBB în Antropologia Culturală Europeană (1997-1998). Licențiată a Facultății de Istorie și Filosofie a Universității ”Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, specializarea Istorie veche și arheologie (1992-1997) și Etnologie (1992-1996), precum și a Facultății de Litere a UBB, specializarea Limbi și literaturi antice. Latină – Greacă veche (2014-2017).
De-a lungul anilor, Ileana Benga a participat și, ulterior, a coordonat, activități de cercetare de arhivă, de teren și de cercetare fundamentală în domeniul etno-antropologiei și în folk-lore, coordonând trei granturi colective CNCSIS în IAFAR și coordonând echipe de cercetare de profil în alte patru granturi în parteneriat cu UBB CLUJ (în cadrul colaborărilor MacDonnell, EPACTE, Leonardo da Vinci și HESP). Cercetările sale de teren și publicațiile derivate din aceste cercetări au început încă din anii studenției, aprofundându-se și amplificându-se, domenial și zonal, mereu. Temele predilecte dezvoltate de cercetătoare în terenul românesc și românofon sunt: comportamentul funerar, magia de mană, structurile narative ale imaginarului folcloric, ceremonialitatea și patrimonialitatea, procesualitatea culturală populară, transmiterea de tradiție orală, expresiile ceremoniale ale tradițiilor narative orale, obiceiuri populare, identitate și specificitate culturală. Publicațiile delinează viziunea asupra culturii orale, în special cea românească, rezultată din aceste cercetări: transmiterea culturală în scurtă și lungă diacronie, ritologia de fertilitate, naratologia, ceremonialitatea calendaristică, taxonomiile etnologice și riturile de trecere.

Dr. Anamaria Lisovschi

Cercetător științific II

Anul angajării – 1996.
Susținerea tezei de doctorat cu titlul Studii etnobotanice în Munții Apuseni, 2001, la Institutul de Biologie al Academiei Române din București, coordonator dl. Acad. Nicolae Boșcaiu, cu aprobarea Președintelui Academiei Române, de atunci, dl. Acad. Eugen Simion, pt interdisciplinaritatea tezei de doctorat în etnobotanica.
Custodele Arhivei de Folclor la IAFAR din 2001 până în 2019.
Gestionar al mijloacelor fixe si obiectelor de inventar din 2001, până în prezent.
Membră a Asociatiei Culturale Internaționale “Soraimarc”, Asolo, Italia, din 2002.

 

Cărţi

“Studii etnobotanice în Munții Apuseni”, 2001 

“Etnoiatria, magia și descântecul terapeutic”, 2004

CĂRȚI DE COAUTOR

“Un cântec ritual de nuntă din Bihor”, 2004
“Practici ritual-magice și descântece de dragoste”, 2005.

Publicarea a peste 100 studii și articole în reviste de specialitate, participarea la simpozioane naționale și internaționale, din 1996 până în prezent.

VOLUM ÎN CURS DE FINALIZARE

“Dreptul cutumiar în fondurile Arhivei de Folclor a Academiei Române”, Cluj-Napoca.

Selecţie de lucrări relevante

Elena Bărbulescu, Cures and Medicines. Medical Pluralism in Transylvanian Villages, Editura Mega, 2021, ISBN 978-606-020-394-0

Elena Bărbulescu, People and the State. Medical Divergent Discourses, (editor), Editura Mega, 2011, ISBN 978-606-543-199-7

Elena Bărbulescu, (coordonator) Ţărani, boli şi vindecători în perioada comunistă. Mărturii orale. Vol. I, , Editura Mega, 2010, ISBN 978-606-543-118-8

Elena Bărbulescu, (editor) Jocuri de copii de odinioară, Editura Mega, 2014, ISBN 978-606-543-558-2

Elena Bărbulescu, Studii de folclor, istorie orală şi muzeografie, Ed. Accent, Cluj-Napoca, 2006, ISBN 973-8915-08-2

Elena Bărbulescu, Copiii din Râşca. Contribuţie, Paris-Bucharest, 2003, coll.: Sociétés Européennes (colecţie apărută sub redacţia d-lui Paul H. Stahl, vol.23) –  broşură

Elena Bărbulescu, Happy Unhappy Marriages in Rural Transylvania (1920s-1950s), in „Annales de Démographie Historique”, no.2, 2022, pp. 99-115.

Elena Bărbulescu, Interrupted Reciprocity.Exchanging Intergenerational Care in Rural Romania, Vienna Working Papers in Ethography, Department of Social and Cultural Anthropology, Faculty of Social Sciences, University of Vienna, 2021, ISSN 2311-231X

Elena Bărbulescu, „You are so chaaaarmed!”: Charms and Illness in Rural Transylvania at the End of the 20th Century, in „Journal of Ethnography and Folklore”, new series, 1-2, 2018, pp. 263-277.

Elena Bărbulescu, Farewell to Communism but Leave the Hospitals Here, in „Supplement of Transylvanian Review”, vol. XXV, Supplement no.1, 2016, pp.15-29

Elena Bărbulescu, Children in Rural Areas. Children Activities in a Traditional Environment, în „ 4th International Children & Communication Congress & 4th International Children Films & Congress << Children Under Risk>>, October 22-24, Istanbul University, Faculty of Communication, Istanbul, 2008, vol.1, ISBN, 978-975-404-817-9

Elena Bărbulescu, Constructing Gender in Romanian Proverbs, în „Studia Universitatis Babes-Bolyai. Historia”, nr. Sp. Issue din 2012

Dr. Elena Barbulescu

Cercetător științific III

Cercetător principal gradul 3, Institutul „Arhiva de Folclor a Academiei Române”, Academia Română, Filiala Cluj-Napoca, cadru didactic asociat la Facultatea de Istorie si Filosofie, Universitatea „Babes-Bolyai.

1994 – Licenţa filologie cu un subiect de etnologie privind legătura dintre casă, riturile de trecere, obiceiurile calendaristice şi simbolismul acesteia. 1998 – Masterat în Istorie Orală cu un subiect privind avortul în perioada comunistă în România. 2005 – Doctorat în filologie cu un subiect de etnologie: construcţia genului într-o comunitate rurală din Transylvania. Teme principale de interes, cu o experienţă îndelungată de cercetări de teren în diferite zone ale ţării: folclor, etnologie, studii de gen, familie, căsătorie, jocuri de copii, antropologie medicală. Am coordonat un grant CNCSIS privind percepţia pe care o au locuitorii din mediul rural vis-a-vis de sistemul medical în perioada comunistă (2009-2011), şi am fost membră în echipe de granturi internaţionale, granturi CNCSIS şi în programul Leonardo da Vinci. Am tinut prelegeri în SUA şi Italia, şi am avut stagii de pregătire (visiting scholar) în mai multe centre universitare din SUA, Franţa, Italia, Belgia şi Ungaria.

Dr. Sanda Ignat

Researcher

Ph.D. in Philology (2010), with a thesis regarding the history of the Romanian ethnology.

M.A. in Translation Studies (2002), with a dissertation on comparative translation analysis. 

B.A. Letters in German Philology (2001), concluded with a paper about gender in the German grammar.

B.A. Letters in Educational Sciences (2000), concluded with a paper about the perception of the national identity among adolescents.

Main research interests: folklore of the Transylvanian Saxons and the Banat Swabians; history of the Saxon ethnography and folklore in Transylvania; German influences on the Romanian ethnological research.

Publicații

Cărți

Influențe germane în etnologia românească interbelică, Cluj-Napoca: Casa Cărții de Știință 2015.

Studii și articole în reviste de specialitate și volume colective

  1. Frauen im siebenbürgisch-sächsischen Nachbarschaftswesen. Gendergedanken zu einer jahrhundertealten Tradition der Sachsen in Siebenbürgen [Femeile în instituția vecinătăților săsești. O perspectivă de gen asupra unei tradiții seculare a sașilor din Transilvania], în „Klausenburger Beiträge zur Germanistik”, Cluj-Napoca, vol. 12, 2023.
  2. In memoriam Hanni Markel (1939-2023), în „Anuarul Arhivei de Folclor”, vol. XXVII, 2023, p. 89-98.
  3. Etnologul Ion Cuceu la 80 de ani. O viață închinată Arhivei de Folclor, în „Anuarul Arhivei de Folclor”, nr. XXV-XXVI, 2021-2022, p. 59-66.
  4. Istoricul sas Johann Karl Schuller și latinitatea românilor. Evoluția unei preocupări științifice, în „Anuarul Muzeului Etnografic al Moldovei”, Iași, tom XXI, 2021, p. 71-93. 
  5. Corespondența lui Ion Mușlea cu folcloriști străini. Privire de sinteză (cu o anexă cuprinzând 25 de scrisori din corpusul epistolar și traducerea lor în limba română), în „Anuarul Muzeului Etnografic al Moldovei”, nr. XX, 2020, p. 365-420.
  6. Un motiv din folclorul religios al Occidentului: diavolul pictând Răstignirea, în „Tabor. Revistă de cultură și spiritualitate românească”, Cluj-Napoca, nr. 11, 2020, p. 51-57. 
  7. „Gib mir dein gurița…”. Gemischtsprachige Liebeslieder der Siebenbürger Sachsen [„Dă-mi gurița ta…”. Cântece de dragoste în limbă amestecată ale sașilor transilvăneni], în: „Klausenburger Beiträge zur Germanistik”, Cluj, tom VIII (2019).
  8. Cântece de dragoste bilingve ale sașilor transilvăneni, în „Studii și Comunicări de Etnologie”, tom XXXIII (2019), p. 211-238.
  9. Folclor săsesc în fondurile Institutului „Arhiva de Folclor a Academiei Române”, în „Spice”. Revistă de cultură, Bistrița, Nr. 1/2019, p. 167-169.
  10. Zum 80. Geburtstag von Hanni Markel, în „Forschungen zur Volks- und Landeskunde”, Sibiu, vol. 62 (2019), p. 156-160.
  11. Omagiu folcloristei Hanni Markel la 80 de ani, în „Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei” 2019, p. 319-325.
  12. Deutsche Einflüsse in der wissenschaftlichen Auffassung und der Tätigkeit von Ion Mușlea [Influențe germane în concepția științifică și activitatea lui Ion Mușlea], în: „Revista de etnografie și folclor / Journal of Ethnography and Folklore”, București, 1-2 (2012). 
  13. Biblioteca Seminarului de Etnografie de la Universitatea din Cluj – un fond de carte etnologică redescoperit, în „Studii și Comunicări de Etnologie”, Sibiu, tom XXVI, 2012, p. 150-175.
  14. Influențe germane în concepția științifică și activitatea lui Ion Mușlea, în Metode și instrumente de cercetare etnologică. Stadiul actual și perspectivele de valorificare, ed. Ion Cuceu și Maria Cuceu, Cluj-Napoca: EFES 2011, p. 95-112.
  15. Deutsche Rassenlehre – raseologia germană în perioada interbelică, în Etnologia românească astăzi. Studii și comunicări, ed. Ion Cuceu, Cluj-Napoca: EFES 2009, p. 399-430. 
  16. Unedierte Rumänische Volkslieder aus Siebenbürgen in der Acta Comparationis Litterarum Universarum [Poezii populare românești inedite din Transilvania în revista Acta Comparationis Litterarum Universarum], în: „Caietele Echinox”, Cluj-Napoca: Dacia, vol. 6 (2004), p. 44-51. 

Recenzii

  1. Recenzie la Otilia Hedeșan (ed.), Pachetul. Câteva deschideri [The Parcel. Some Openings], Timișoara: Editura Universității de Vest, 2020, 130 p. (recenzie în limba engleză, traducere de Andreea Dragu), în „Philologica Jassyensia”, an XIX, nr. 2 (38), Iași, 2023.
  2. Recenzie la Lucian Blaga, Antologie de poezie populară. Volksdichtung. Eine Anthologie, ediție critică de Ion Taloș, traducere în limba germană de Artur Greive, Gerda Schüler și Ion Taloș, Editura LIMES, Cluj-Napoca 2022, 306 p., în „Anuarul Muzeului Etnografic al Moldovei”, Iași, vol. XXII, 2022, p. 492-497. 
  3. Recenzie la Thede Kahl, Peter Mario Kreuter, Christina Vogel (ed.), Culinaria balcanica, Berlin, Frank & Timme (Forum: Rumänien, vol. 24), 2015, 376 p. (recenzie în limba engleză, traducere de Andreea Dragu), în „Transylvanian Review”, Vol. XXX, Supplement No. 2/2021: Multivalent Research on Food. Building the Romanian File (eds. Otilia Hedeșan, Cosmina Timoce-Mocanu), p. 207-212.
  4. Recenzie la Thede Kahl, Peter Mario Kreuter, Christina Vogel (ed.), Culinaria balcanica, Berlin, Frank & Timme (Forum: Rumänien, vol. 24), 2015, 376 p. (recenzie în limba română), în „memoria ethnologica” (Baia Mare), nr. 80-81, iulie-dec. 2021, p. 212-217. 
  5. Recenzie la Dragobete: cinci deschideri, Mihaela Bucin, Otilia Hedeșan, Tudor Sălăgean, Szabó Zsolt, Rodica Zafiu, Timișoara: Editura Universității de Vest 2020, în: „Tabor” (Cluj-Napoca), nr. 9, septembrie 2020, p. 89-91.
  6. Recenzie: Das erste Buch über Dragobete: Dragobete: cinci deschideri, Mihaela Bucin, Otilia Hedeșan, Tudor Sălăgean, Szabó Zsolt, Rodica Zafiu, Temeswar: Editura Universității de Vest 2020 (recenzie în lb. germană), în: memoria ethnologica (Baia Mare), nr. 76-77, iulie-decembrie 2020, p. 234-237. 
  7. Recenzie la Studii de etnologie. In honorem prof. univ. dr. Ilie Moise, coord. Andreea Buzaș, București: Editura Etnologică 2018, 494 p., în: Anuarul Institutului de Cercetări Socio-Umane Sibiu, nr. XXVI, 2019, p. 227-231.
  8. Recenzie la Andreea Buzaș, Ilie Moise (Hgg.). Din etnologia germanilor din România / Aus der Ethnologie der Deutschen in Rumänien (Professor Dr. Paul Niedermaier zum 80. Geburtstag gewidmet). Hermannstadt: Honterus, 2017, 554 Seiten, ISBN 978-606-8573-93-9, în: Forschungen zur Volks- und Landeskunde, nr. 61, 2018, p. 233-237 (recenzie în lb. germană).
  9. Recenzie la Din etnologia germanilor din România / Aus der Ethnologie der Deutschen in Rumänien, antologie de ANDREEA BUZAȘ și ILIE MOISE  (Sibiu: Editura Honterus, 2017), 554 p. (recenzie în lb. română), în Anuarul Institutului de Cercetări Socio-Umane Sibiu, nr. XXV, 2018, p. 284-288.

Traduceri

  1. Klaus Heitmann, Adrian Marino și concepția sa despre Europa, traducere din limba germană de Sanda Ignat, în: Steaua, Cluj-Napoca, Nr. 4-5/2010, p. 13-16. 
  2. Julius Petersen, Generațiile literare, traducere din limba germană de Sanda Ignat, în: Vatra, Târgu-Mureș, Nr. 7/2010, p. 43-46. 
  3. August R. von Spiess, Gurghiu – Görgeny-Szent-Imre: Domeniul regal de vânătoare în trecut și astăzi. Cu completări privind soarta Gurghiului din 1938 până în anul 1989 de Radu V. Mija; ed. îngrijită de Helga Stein. Traducere din limba germană de Sanda Ignat. Sibiu: Honterus 2017 (Ed. a 2-a revizuită și completată, îngrijită de Helga Stein. Sibiu: Honterus 2018).
  4. Johann Plattner, Călușarul (1930), traducere din limba germană, note și scurtă biografie a scriitorului de Sanda Ignat – în „Miorița” (Deva, Centrul de Cultură și Artă al jud. Hunedoara), nr. XXVI (2020), p. 29-32.
  5. Gottfried Habenicht, Problema influențelor muzicale reciproce germano-române din Banat. O contribuție etnomuzicologică (1978), traducere de Sanda Ignat, tehnoredactarea partiturilor muzicale: Theodor Constantiniu, în „Studii și comunicări de etnologie”, Sibiu, tom XXXV, 2021, p. 145-168.

Citări:

Vasile Ciobanu, Recenzie la Sanda Ignat: Influențe germane în etnologia românească interbelică, Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2015, 329 p. în: „Studii și Comunicări de Etnologie”, Sibiu, tom XXXII, 2018, p. 238-241. 

Constantin Iustinian David, Recenzie la Sanda Ignat, Influențe germane în etnologia românească interbelică, Cluj-Napoca, Editura Casa Cărții de Știință, 2015, în „Anuarul Muzeului Etnografic al Moldovei”, Iași, tom XXI, 2021, p. 359-364.

Veronika Zwing, Oh mit welcher bucurie. Deutsch-Rumänische Mischlieder. Eine spannende Randgruppe der Folklore, în „Deutsches Jahrbuch für Rumänien. 2021” [Anuar german pentru România. 2021], București, Editura ADZ, 2021, p. 275-281 – (articol informativ despre cercetarea cântecelor bilingve săsești la IAFAR Cluj-Napoca, cu extrase din interviul acordat de Sanda Ignat).

Publicații recente

couri ale Drăguşului în etnomuzicologia românească postbelică: monografiile muzicale ale lui Ioan R. Nicola, Revista Transilvania, 2-3, 2020.

Folklore and Dialectical Materialism. A Case Study of Ethnomusicological Research in Communist Romania, Studia UBB Musica, vol. 6, nr. 2, 2020, pp. 259-275.

“It Was All That I Could Think of”: Migration, Youth, and Folkloric Entertainment in Rural Romania, Studia UBB Dramatica, vol. 67, nr. 1, 2022, pp. 55-80.

The Emergence of the Romanian National School of Composition in the First Half of the Nineteenth Century: Between the Western Canon and the Resources of the Local Music, Nineteenth-Century Music Review, vol. 20, issue 3, december 2023, pp.551-574.

 

Dr. Theodor Constantiniu

Cercetător științific III

Theodor Constantiniu (n. 1986) are o licență în muzică (vioară, 2009), a absolvit un master în muzicologie (2012) şi a finalizat un doctorat în etnomuzicologie (2018), toate acestea absolvite în cadrul Academiei Naționale de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca. În cadrul dizertațiilor de master şi doctorat a fost interesat de aplicarea algoritmilor de învățare automată (machine learning) în analiza unor corpusuri de muzică tradițională românească.

Preocupările sale ştiințifice cuprind muzicologia computațională, istoria dezvoltării ideilor etnomuzicologice româneşti sau analiza etnomuzicologică. Momentan lucrează la editarea colecției etnomuzicologice a lui Ioan R. Nicola, disponibilă în cadrul Institutului Arhiva de Folclor a Academiei Române din Cluj-Napoca; o altă direcție de activitate presupune aplicarea tehnicilor recente folosite în inteligența artificială pentru analiza unor corpusuri etnomuzicale româneşti.

Dr. Zoltán Gergely

Cercetător științific III

Doctorat la Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Litere, Institutul de Etnografie și Antropologie Maghiară, Cluj-Napoca (România). Titlul tezei de doctorat: Colindatul la maghiarii din Câmpia Transilvaniei.

Masterat la Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Teologie Reformată, Specializare Teologie- Muzică-Educație, Cluj- Napoca (România)

Licență la Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Teologie Reformată, Specializare Pedagogie

Interese de cercetare:
-cercetare de teren cu metode calitative
– transcriere de texte folclorice – transcriere muzicală
– tipologie texte folclorice
– tipologie muzicală
– digitizare
– baze de date

Cărți

2016: Mezőségi kántálóénekek (Colindatul la maghiarii din Câmpia Transilvaniei), Editura Casei Tradițiilor, Budapesta. ISBN 978-963-7363-89-4, cu suport DVD-ROM

Articole

2008: Tunes of theTraditional Christmas Carols in the Northern part of Mezőség, în Studia Musica, nr. 2, 2008, Cluj-Napoca.
2009: Celebrating Christmas in Bozieș (Magyarborzás ) and in Vița(Vice), în Studia Musica, nr. 1, 2009, Cluj-Napoca.
2010: Az északmezőségi lakodalom mozzanatainak legjellegzetesebb dallamai (Nunta din partea nordică a Câmpiei Transilvaniei).
2012: Typical Wedding Tunes of the Northern-Mezőség (Câmpia Transilvaniei), în Studia Musica, nr.
1, 2012, Cluj-Napoca.
2012: Könyv a népzene életéről (Carte despre viața muzicii populare), în Erdélyi Múzeum, vol. 74. nr. 1., 2012, Cluj-Napoca.
2014: A magyar karácsonyi kántálás kutatástörténete, în Salat- Zakariás Erzsébet (editor): Pontosan, szépen. Almási István 80. születésnapjára. Editura Mega, Cluj-Napoca.
2014: Maneszes Tóth Mária karácsonyi énekei, în Művelődés közművelődési havilap, an LXVII, decembrie, Editura IDEA și Gloria, Cluj-Napoca.
2014: colaborator în proiectul Colecția etnomuzicologică a lui János Jagamas, redactori: Pávai István- Zakariás Erzsébet, Budapesta.
2015: Hideg (Lakatos) Anna dalaiból, în, Művelődés közművelődési havilap, an LXVII, ianuarie, Editura IDEA și Gloria, Cluj-Napoca.
2015: Kölcsönhatások a mezőségi magyar és román karácsonyi énekrepertoárban (Melodii comune din repertoriile de Crăciun ale maghiarilor și românilor din Câmpia Transilvaniei), în Jakab Albert Zsolt – Kinda István: Aranykapu. Tanulmányok Pozsony Ferenc tiszteletére, Editura Gloria și Idea, Cluj- Napoca.
2015: Ritualul colindatului la maghiarii din Câmpia Transilvaniei, în Gheorghe Manolache (coord.) Studia Philologica Doctoralia. Hermeneutica fenomenului cultural, vol. 4-5. Editura Universității “Lucian Blaga”, Sibiu.
2015: Common Christmas songs of Hungarians and Romanians in The Transylvanian Plain, în Studia Musica, nr. 1, 2015, Cluj-Napoca.
2015: Dimensiunea socio-culturală a unui repertoriu individual, în Anuarul Institutului de Etnografie și Folclor “Constantin Brăiloiu”, Editura Academiei Române, București.
2015: Mezőségi karácsonyok, kántálók és köszöntők, în Korunk, editori. Tánczos Vilmos – Kovács Kiss Gyöngy, anul III., 2015, decembrie, Editura Korunk Komp Press, Cluj-Napoca.
2017: Mezőségi karácsonyi népénekek, în Aranyhíd. Tanulmányok Keszeg Vilmos iszteletére,editoriJakabAlbertZsolt,VajdaAndrás.AsociațiaEtnograficăKrizaJános – Universitatea Babeș-Bolyai, Institutul de Etnografie și Antropologie Maghiară – Societatea Muzeului Ardelean, Editura IDEA Plus, Cluj-Napoca.
2017: Zeneoktatás Kodály Zoltán szellemében, în Művelődés közművelődési havilap, an LXX. évfolyam, noiembrie. Editura IDEA și Gloria, Cluj-Napoca.
2018: 19th–20th Century Christmas Carols in the Transylvanian Plain, in Studia UBB Musica, LXIII, nr. 1, Cluj-Napoca.
2018: Small Ambitus-New Style Christmas Carols from Transylvanian Plain, în Studia UBB Musica, LXIII, nr. 2, Cluj-Napoca.
2018: Jagamas János népzenei gyűjteményének multimédiás adattára (Baza de date multimedia al lui János Jagamas), în Edelyi Múzeum LXXX. Kötete, 2018, 2. Füzet., Cluj-Napoca, Editor Vilmos Tánczos, Editura IDEA, Cluj-Napoca.
2018: Elfelejtett népdalok Magyarózdról, în Edelyi Múzeum LXXX. Kötete, 2018, 2. Füzet., Cluj- Napoca, Editor Vilmos Tánczos, Editura IDEA, Cluj-Napoca.
2018: Almási István méltatása. 2018 erdélyi díjazottai, în Művelődés közművelődési havilap, an LXXI, EdituraIDEA, Cluj-Napoca.

Paul-Alexandru Remeș

Asistent Cercetare

Expertiză în cercetare de teren, transcriere muzical-coregrafică, coregrafie și etnocoreologie.

Profesor, coregraf și coordonator activități artistice al Ansamblului Folcloric Studențesc „Mugurelul” al Universității Babeș-Bolyai; Profesor, coregraf și consultant în cadrul mai multor ansambluri și grupuri de dans tradițional românesc.
Membru fondator al „Asociației Folclorice Transilvania”, organizație cu expertiză remarcabilă în domeniul folclorului coregrafic românesc. Membru al CID International Dance Council. Membru al ICTMD Internațional Council for Traditional Music and Dance.

 

Studii de specialitate:
Doctorand în cadrul școlii doctorale „Sigismund Toduță”din Cluj-Napoca

Masterat în Artele Spectacolului Muzical la Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima ” din Cluj-Napoca

Licențiat în Artele Spectacolului Muzical la Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima ” din Cluj-Napoca

Alte studii și specializări în muzică, coregrafie, coreologie și notație coregrafică.

Cercetări realizate

Cercetări de teren în județul Cluj și publicații științifice sub îndrumarea și împreună cu regretatul cercetător prof. dr. Mircea Cîmpeanu.

Cercetări pentru proiectele de includerea a „Colindului de ceată bărbătească din România și Republica Moldova” și a „Jocului Fecioresc din România” în patrimoniul imaterial U.N.E.S.C.O, sub îndrumarea și împreună cu prof. dr. Zamfir Dejeu.

​

Cercetări realizate

2013-2015 consultant artistc, colaborator – domeniul etnocoreologie, la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale din Cluj-Napoca. Activități desfășurate în cadrul instituției: cercetări de teren; cercetare documentară; transcriere partituri corergafice în sistemele Romanotation și Labanotation, dar și elaborarea unor articole științifice:

– „Dans, joc sau voie bună?” – analiză a unor termeni din domeniul etnocoreologie

– „Cercetători și scriitori ai folclorului coregrafic din Transilvania”

Sub îndrumarea și împreună cu prof. univ. dr. Zamfir Dejeu:

2011 activitate de cercetare, desfășurată în satele Roșia de Secaș – Cergăul Mare (județul Alba) pentru includerea „Colindului de ceată bărbătească” în patrimoniul imaterial U.N.E.S.C.O.

2012-2013 activitate de cercetare, desfășurată în satele Ticușu Nou (județul Brașov), Băgău (județul Alba), Mera (județul Cluj) și Cluj-Napoca, pentru includerea „Jocului Fecioresc” în patrimoniul imaterial U.N.E.S.C.O.

Selecție de publicații și prezentări recente

Fantomele Turcului Mecanic. Imaginația populară față în față cu automatizarea – O analiză a percepției publice asupra automatizării și reprezentarea acesteia în cultura populară de-a lungul timpului.

Valorificarea arhivelor digitale. Cazul IAFAR – Studiu despre importanța arhivelor digitale și provocările tehnologice și culturale asociate cu acestea.

Terenul digital: de unde adunăm și cum – Explorare a colectării și curării materialelor digitale pentru cercetarea etnologică, cu accent pe folclorul urban contemporan.

Arhive digitale întunecate. despre corpusuri audio-video – Discuție despre importanța arhivării conținutului disponibil public pentru cercetarea etnografică.

Democraicy | Algorithms with Civic Conscience – Prezentare la conferința EVA London 2020 despre algoritmi cu conștiință civică.

Dark Archives for Machine Learning – Prezentare despre abordarea arhivelor întunecate în contextul algoritmilor de automatizare.

Digitizarea și valorificarea arhivelor culturale – Prezentat la Conferința ASER 2018, discută despre digitalizarea arhivelor culturale.

The Phantoms of the Mechanical Turk – Prezentare la conferința “Archives, Access & Artificial Intelligence” 2020 despre munca ascunsă din spatele inteligenței artificiale.

Arhive-conservă și arhive -‘Bufet suedez’ – Analizează diferite abordări în arhivarea digitală.

 Lista completă poate fi accesată pe profilul academia.edu

Dr. Liviu Pop

Cercetător științific

Doctorat la Universitatea Babeș-Bolyai. Titlul tezei de doctorat: Digitizarea, Organizarea și Păstrarea Informației Digitale pe Termen Lung a Fondurilor Documentare ale Institutului ‘Arhiva de Folclor a Academiei Române

Masterat în Cultură și Comunicare, Universitatea Babeș-Bolyai
Licență în Filosofie, Universitatea Babeș-Bolyai.

Contribuții Academice:

  • Expertiză în digitalizarea și conservarea patrimoniului cultural în format digital.
  • Studierea impactului automatizării și inteligenței artificiale asupra societății.
  • Contribuții în înțelegerea și utilizarea arhivelor digitale pentru cercetare.

Interese de Cercetare:

  • Intersecția dintre tehnologie, cultură și societate.
  • Evoluția și impactul digitalizării asupra conservării patrimoniului cultural.
  • Studii despre păstrarea pe termen lung a înregistrărilor audio din arhivele de folclor.
  • Explorarea arhivelor digitale interconectate și soluțiile tehnice aferente.

Annamaria Martin

Bibliotecar & Arhivist

Alexandra Fărăgău

Secretar

Diplomă de master (2009), specializarea „Managementul Resurselor Umane”,  Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Științe Economice și Gestiunea  Afacerilor, Cluj-Napoca

Diplomă de licență (2008), specializarea „Administrație publică”,  Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Științe Politice,  Administrative și ale Comunicării, Cluj-Napoca

Contact

Str. Republicii nr. 9, Cluj-Napoca  | iafar.ro | contact at iafar punct ro | Facebook