Șade abanos,/țapăn și vârtos. [Se zice despre acei care arată mai puțin decât vârsta lor, care nu îmbătrânesc.] [Zanne, 353] Mai abitir ca un voinic. [AFC 204, p. 29] Aoleo…, mai abitir ca oricare. [Se zice despre un ins obraznic.] [AFC 725, p. 11] Are numai abur, ca și câinii. [Se zice despre un om rău. Se zice despre omul ce jură strâmb.] [Zanne, 1254] N-are suflet ca oamenii, ci numai abur, ca și câinii. [Candrea,1] A scoate aburi pe gură. [A vorbi zadarnic.] [Zanne, 1255] Nu-i sunt (oile, porcii, vacile, boii) acasă. [Candrea, 1] Câte pe dânsul, și acasă, ce-i în ladă e străin. [Candrea, 1] A venit achermanul (momentul). A-i veni acru de cineva. [Zanne, 8060] Îmi place acru, dar foarte acru. [Se zice când ni se dă peste plăcerea noastră.] [Zanne, 8057] A căuta acul în carul cu fân. [Zanne, 11008] A căuta acul în căpița cu fân. [Zanne, 11008] Parcă stă (șede) pe ace. [Zanne, 11013] Orbul își caută acul în aria cu paiele. [Zanne, 11008] Cum e acul, și cojocul. [Zanne, 11003] [AFC 1369, p. 9] A avea ac de cojocul cuiva. [Zanne, 11002] Este ac și de cojocul lui. [Zanne, 11002] Acul nu e sulă. [1. Cel mic nu se poate asemăna cu cel mare.] [2. Femeia nu se poate asemăna cu bărbatul.] [Zanne, 11004] Cu un ac,/Tot sărac. [Zanne, 11006] A scăpat (s-a strecurat) ca prin urechile acului. [A scăpa de o primejdie abia-abia, cu mare greutate, ca prin minune. A fi lipsit puțin, pentru ca oarecine să primească răsplata unei fapte rele.] [Zanne, 11012] Acul este mic, dar scumpe haine coase. [AFC 1369, p. 9] Nu-ți băga ace în călcâie. [Celui neastâmpărat, să nu-și tragă vreun rău prin purtarea sa.] [Zanne, 11005] Acu-l văd, da'șura ba. [AFC 1430, p. 27] Nici cât vârful acului. [AFC 662, p. 35] Neam de pe Adam. [Zanne, 14538] Începe de la Ivan și ajunge la Adam. [Candrea, 2] Adam a mâncat mărul, însă dinții noștri strepezesc. [Zanne, 14526] M-am lipsit ca Adam de rai. [AFC 877, p. 34] Pentru tine, moș Adame,/Am mâncat piroane-n palme. [Zanne, 14527] Mușteaua lui (moș Adam). [Adică pumnul.] [Zanne, 14532] Nu-i de târg, ca de adălmaș. [Când, într-o afacere, unul se interesează numai de cele mai neînsemnate.] [ Zanne, 11016] Bun de aldămaș. [Se zice despre omul care a făcut o izbândă și care, de bucurie, ar trebui să cinstească pe ai săi.] [Zanne, 1103] Adevărul umblă de multe ori cu capul spart. [Zanne, 16959] Limba păcătosului adevărul grăiește. [Candrea, 2] Gura nebunului adevărul grăiește. [Zanne, 16964] Din vorbă în vorbă iese adevărul. [Candrea, 2] Și minciuna este o vorbă, dar vremea descoperă adevărul. [Candrea, 2] Dacă spui prostului adevărul, te toacă în cap. [Candrea, 2] Adevărul este ușa raiului. [AFC 204, p. 1] Cine spune adevărul arată dreptatea. [AFC 510, p. 1] Vremea descoperă adevărul. [Cu timpul orișice se află.] [Zanne, 1696] De la adevăr până la minciună e un lat de palmă. [Zanne, 16955] Din gura mincinosului, nici adevărul nu se crede. [Candrea, 2] Minciună bine ticluită plătește mai mult decât un adevăr. [Candrea, 2] Adevărul iese la lumină, ca untdelemnul deasupra apei. [AFC, 1870, p. 1] A vorbit adevărat,/Și-a venit cu capul spart. [Zanne, 16975] Ce e drept și adevărat/Nici la dracul nu e minciună. [Pentru un adevăr.] [Zanne, 16976] Adevărul iese la lumină ca untdelemnul deasupra apei. [AFC 1870, p. 1] Adormi dușman și te trezești Mare Ban. [Cum putem trece dintr-o stare proastă într-alta, strălucită.] [Zanne, 4820] A adormi (ca) mort. [A cădea într-un somn adânc.] [Zanne, 4821] Spune-mi cu cine te aduni, ca să-ți spun cine ești. [Zanne, 9495] Unul adună, altul risipește. [Zanne, 11020] Cine nu adună pentru sine adună pentru alții. [Celor zgârciți, care nu știu să se folosească de averea lor.] [Zanne, 11018] Adună avuții și nu știe cine le va strânge. [Zanne, 11019] Adună unde n-a risipit. [Zanne, 11017] Adună la tinerețe, ca să ai la bătrânețe. [Zanne, 11025] Unul adună, altul risipește. [Candrea, 3] Adună și nu știe cui. [Zanne, 11019] Adună de unde ai semănat. [Candrea, 3] Adună vara, ca să ai iarna. [Zanne, 11024] Adună cu firul, ca să ai cu grămada. [Câte puțin adunând, mult dobândim.] [Zanne, 11023] Cu cine te aduni, te asemeni. [Zanne, 9494] Cine adună, și cine mănâncă. [Zanne, 11021] Așa-mi cânt-o păsărică,/Cine-adună nu mănâncă. [AFC 204, p. 1] Aduni cu țârâita, și împarți cu nemiluita. [Zanne, 11026] Trăind omul, când și când, află ce nu-i dă prin gând. [AFC 212, p . 14] Cu cât te afunzi, cu atât te cufunzi. [Candrea, 3] Vrei, nu vrei, bea, Gligore, aghiasmă! [Candrea, 3] A trage un aghios. [1.A-i trage o cântare, mai ales la beție. 2.A adormi liniștit.] [Zanne, 14545] I-a cântat popa aghiosul. [A murit, l-a prohodit.] [Zanne, 14547] Agonisirea la vreme, înlătură lipsa și nevoia. [Zanne, 11028] Au mâncat părinții aguridă, și și-au strepezit copiii dinții. [Candrea, 3] Încet, încet, agurida se face miere. [Zanne, 355] Cu răbdare și cu tăcere se face agurida miere. [Candrea, 3] Cu oțet și cu fiere,/Nu se face agurida miere. [Cu răutate și cu ocară, nu se îmblânzesc oamenii.] [Zanne, 356] Ajună robul lui Dumnezeu, pentru că n-are ce mânca. [1.Rabdă de nevoie. 2. Celor ce, de nevoie, nu pot face nici un rău.] [Zanne, 14557] Mai bine să întreacă, decât să nu ajungă. [Candrea, 3] Mai bine să-ți rămână, decât să nu-ți ajungă. [Candrea, 3] Nici să nu socot c-ai ajuns, și să fii înapoi. [AFC 873, p. 25] Ferească-te Dumnezeu de ajutorul dracului. [AFC 204, p. 18] Cine merge pe alăturea cu drumul cade jos. [Candrea, 4] A trecut alba prin ham. [Nu mai este ce a fost; adeseori, și despre o fată care și-a pierdut fetia. Când cineva a pățit un lucru și voiește să arate că-l știe. Se zice seara, după ce se isprăvește lucrul.] [Zanne, 1260] Albu' mamei ca un caș,/ Negru ca un bivolaș. [AFC 278, p. 9] Albă, neagră, asta e. [Candrea, 4] Nici albă, nici neagră. [AFC 204, p. 32] Ba e albă, ba e neagră. [Zanne, 11029] Face albul negru și negrul, alb. [Candrea, 4] Vine alba. [AFC 204, p. 49] E mâncat ca alba de ham. [Se zice despre omul prăpădit de nevoi, ca și iapa cea albă de ham.] [Zanne, 1261] Până nu vezi alb, în căpistre să nu crezi. [Candrea, 4] A avea albeață. [Zanne, 4824] Înnegrind pe altul, nu te albești pe tine. [Candrea, 4] Nu fiece albină adună miere. [AFC, 664, p. 34] L-a mușcat albina de limbă. [Unuia care nu vorbește, care stă tăcut, prostănac.] [Zanne, 1269] Muncești ca albina. [AFC, 278, p. 81] Ca albinele, la fagure, s-adună. [Arată numărul lor mare.] [Zanne, 1271] Albina în gură ține mierea cea mai dulce, și în coadă, acul cel mai otrăvitor. [Zanne, 1263] Albina, de viespe, cât cerul de pământ. [Adică cel roditor de cel sterp.] [Zanne, 1266] Ca albina la roiul său petrece. [Adică foarte bine.] [Zanne, 1272] Tot omul alduiește,/Dar el știe ce gândește. [Arată cât e de greu să cunoști gândurile omului.] [Zanne, 16977] A alerga în sus și-n jos.[A munci mult.] [Zanne, 4834] Cine aleargă mult mănâncă unt. [Candrea, 4] De unde alergi, de-acolo mănânci. [Candrea, 4] Mult alergi, mult câștigi; uneori, mult alergi, puțin câștigi. [AFC 664, p. 34] Cine aleargă după mult s-alege cu nimica. [AFC 674, p. 46] A ales pân-a cules. [AFC 204, p. 1] Cine tot alege, la urmă, culege. [AFC 2018, p. 11] Fata care alege, până la urmă, culege. [AFC 1439, p. 6] Bagă mâna și-ți alege. [AFC 204, p. 4] Mulți sunt chemați, dar puțini aleși. [Candrea, 4] Cu cel ales, ales vei fi, cu cel îndărătnic, te vei îndărătnici. [AFC 1200, VII, 5] Până la altar, și nu mai mult. [Se zice pentru cei ce se obrăznicesc.] [Zanne, 14559] Cine slujește altarului din altar mănâncă. [Zanne, 14560] Nici lelea cu bârneață, nici badea cu altițe. [Candrea, 5] Două alune, cât de mici, pavăză la o nucă mare. [Adică doi mici păzesc pe unul mare.] [ Zanne, 361] A ajunge la resteul de alun. [Candrea, 5] A aduce călare pe prăjină de alun. [Zanne, 14561] A aluneca de coadă în vale. [A fi sărăcit.] [Zanne, 4838] A aluneca într-o parte. [A fi cam smintit.] [Zanne, 4837] A aluneca rău. [A fi sărac, prost sau nebun.] [Zanne, 4836] A-i aluneca ochii după ceva. [Candrea 5] Aman ție, aman mie. [Adică rău de noi amândoi.] [Zanne, 16978] A ajunge la aman. [Adică în mare strâmtoare, la deznădăjduire.] [Zanne, 16979] Cine n-a gustat amarul nu știe ce e zaharul.[AFC 1297, p. 22] Îi sătul altul de dulce, vrea și amar câteodată. [Când unul s-a săturat parcă cu binele și se poartă astfel că răul trebuie să-l ajungă.] [Zanne, 8064] Omul are un dulce și un amar. [Candrea, 5] A se face zahăr amarul. [1. A îmbuna pe cineva. 2. A se drege, a se împăca lucrul.] [Zanne, 8065] Zile fripte și amărâte. [Candrea, 5] Limba îndulcește, limba amărăște. [Candrea, 5] Nu te amesteca în tărâțe, că te mănâncă porcii.[AFC 617, p. 56] Cine se amestecă în tărâțe îl mănâncă porcii. [AFC 2018, p. 13] După amici se cunoaște omul. [Zanne, 16417] Amicii se cunosc în nenorocire. [Adică cei adevărați, căci ceilalți nu se mai văd.] [Zanne, 16418] Omul fără amici e ca stânga fără dreapta. [Zanne, 16421] Vorbește amicul, dar așteaptă răsplată. [Nimic nu se face fără răsplată.] [Zanne, 16420] Pân' la amin. [Până la sfârșit, niciodată.] [Zanne, 14564] La moș Amin. [AFC 204, p. 25] Zice amin la toate. [Primește fără a se gândi, sau fără nici o împotrivire.] [Zanne, 14563] Cât ai scăpăra din amnar. [Într-o clipă.] [Zanne, 6535] A rămâne fără amnar. [A fi în lipsă de un lucru cu totul trebuincios; a fi sărac cu desăvârșire.] [Zanne, 6536] În amor și în domnie,/Nu-ncape tovărășie. [Zanne, 16424] Nu aduce anul ce aduce ceasul. [AFC 418, p. 93] An scuipam în iarbă,/ Și estimp în barbă. [Tristele urmări ale bătrânețelor, care, precum ne învață o altă zicere, nu vin singure, ci cu multe nevoi.] [Zanne, 8] An s-a ars, și iestimp suflă. [Se zice pentru cei zăbavnici, ce nu urmează la vreme.] [Zanne, 9] Decât un an cioară, mai bine o zi șoim. [Adică să poftim mai mult la cele de cinste. Decât să trăiești un an întreg nebăgat în seamă sau privit cu dispreț, mai bine o zi om însemnat, cu vază și cinstit de toți.] [Zanne, 13] De ani e mare,/ Și minte n-are. [Se zice când un om nu face niciodată lucrul cum se cade. Adică bătrân și prost.] [Zanne, 4840] Până la anul, ori moare măgarul, ori se rupe samarul. [AFC 1439, p. 19] Cine a murit an, an s-a îngropat. [Întâmplările trecute lesne se uită.] [Zanne, 7] Decât o mie de ani răi, mai bine unul bun. [Mai bine o viață scurtă și bună, decât să trăiești ani mulți, în lipsă și nenorociri.] [Zanne, 10] Puterea la om sunt anii,/Și aripile lui, banii. [Arată prețul tinereții și al banului.] [Zanne, 4839] Trebuie să vie și ei, ca mâne, la anii mei. [Arată scurtimea vieții și ne învață a nu ne mândri de foloasele tinereții, căci sunt trecătoare.] [Zanne, 4842] Apa trece, pietrele rămân. [AFC 204 p.1] Apa curge și se duce, pietrele rămân pe loc.[Zanne, 378] Mai mult să te temi de apa cea lină, decât de cea turbure. [Adică de omul cel tăcut, decât de cel furios. Mai mult să te temi de dușmanul care tace și te paște în ascuns, decât de cel care vorbește multe, dar nu face nimic.] [Zanne, 365] Apa lină mult te înșală.[AFC 418, p. 131] Apa lină e amăgitoare.[AFC 1201 VII, p.3] Apele mici fac râurile mari.[AFC 418, p. 131] Apele cele mari înghit pe cele mici. [Adică averea celor mai mici, în comorile celor mai mari merge. Precum și: cei mici muncesc pentru cei mari și cei săraci pentru cei bogați.] [Zanne, 371] Apa depărtată nu stinge focul. [Ce nu stă la îndemână n-are nici un preț pentru noi.] [Zanne, 376] Apa vine iar la matca ei. [Zanne, 380] Apa trage la matcă, și omul la țeapă. [Zanne, 380] Apa lină spală țărmul. [Omul cel tăcut și fățarnic face mult rău, pe neașteptate și fără zgomot.] [Zanne, 384] Apa lină face mult noroi, iar cea repede și pietrele le spală. [Omul liniștit și cumpătat face avere, iar cel zburdalnic și necumpătat pierde și ceea ce are.] [Zanne, 385] Dacă nu știi ce-i apa, nu te sui în luntre. [Nu te apuca de întreprinderi grele, dacă nu ești în stare să le duci la bun sfârșit.] [Zanne, 392] A aduce apă după ce s-a stins focul. [A îndatora prea târziu, după ce a trecut vremea prielnică.] [Zanne, 399] Șapte ape-n chisăliță. [Adică lucru de nimic. Această locuțiune din Transilvania se dă ca răspuns aceluia ce se laudă că are multe neamuri, care însă, la un loc, nu sunt vreo mare treabă : \'abCe mai neamuri ! Șapte ape-n chisăliță\'bb. R. Simu, c. Orlat, Transilvania. În Moldova însemnează : lucru de nimic, fără nici o însemnătate; Despre înrudirile foarte depărtate.] [Zanne, 409] Tot o apă și-un pământ. [AFC 204, p 45] Apa nu e bună nici în ciubote. [Zanne, 8066] Unul nu găsește pod pe apă, altul nu găsește apă de băut. [Unii au prea mult și alții mai nimica. Unii au averi mari, cheltuiesc în petreceri, alții nu au nici ce mânca.] [Zanne, 8074] Și apa se gată câteodată. [Oricât de mare să fie o avere, cu vremea îi vezi sfârșitul.] [Zanne, 8075] N-are după ce bea apă. [AFC 204, p. 31] N-are după ce bea apă,/Și el se scobește în măsele. [E sărac și mândru.] [Zanne, 8086] S-o dus pe apa Sâmbetii! [AFC 873, p. 26] Și-a luat apa de la moară. [AFC 886, p. 24] Mi-a venit apa la moară. [AFC 836, p. 3] Mai curge apa pe unde a mai curs. [Candrea, 7] Bate apa în piuă. [AFC 662, p. 31] Până nu-l storci, buretele nu dă apă. [Candrea, 6] Ulciorul nu merge de multe ori la apă. [Candrea, 7] Când seacă apa, se cunoaște prețul fântânii. [AFC 853, p. 4] Apele line sunt adânci. [Candrea, 7] Teme-te de apa tăcută (liniștită). [AFC 664, p. 34] Apa, vântu' și gura lumii nu o poți opri. [Zanne, 362] Apa la matcă și omul la țeapă. [AFC 615, p. 7] Bate apa, să s-aleagă unt. [Zanne, 363] Ceartă-te cu aproapele tău, dar să n-o dai altuia pe față. [AFC 1417, p. 18] Cât apucă, atâta-mbucă. [AFC 725, p. 31] [Ori]ce apucă se usucă. [Candrea, 7] L-a apucat iar. [AFC, 204, p. 25] Când te-apuci de vreo treabă,/N-o lăsa fără ispravă. [AFC, 707, p. 14] Boii ară, și caii mănâncă. [Zanne, 419] Ară, macină, mănâncă. [Zanne, 420] Arătura bună/Pururea îți dă în gură. [AFC 418, p. 131] După arc, și săgeată. [Arată asemănarea; adică după meșter, și lucrul lui, și după om, și cinstea, și celelalte.] [Zanne, 9652] A avea multe coarde la arc. [Candrea, 8] Șăranul paște vaca și arcudașul o mulge. [Adică unul muncește, și altul trage foloasele.] [Zanne, 11036] Acela strigă căruia îi arde casa. [Candrea, 8] Arde-mă, frige-mă,/Pe cărbune pune-mă ! [Oricât de mult m-ai chinui, tot nu vei afla nimic de la mine.] [Zanne, 4846] În loc să-l arză o zamă grasă, îl arde una slabă. [Se zice aceluia care a pățit un rău, în urma unui lucru de nimic.] [Zanne, 4847] Cine s-a ars cu ciorba suflă și în iaurt. [Zanne, 4850] Barem, când te arde, să te ardă o ciorbă ca lumea, nu o zamă de scoică. [AFC 691, p. 47] De când lumea și Ardealu'. [Adică vechi, de demult. ,,Apoi asta s-a pomenit de când lumea și Ardealu' ''.] [Zanne, 13134] A pune ardeiu peste rană. [Zanne, 8093] A-i pune ardei în borș. [Candrea, 8] Șăranul paște vaca, și arendașul o mulge. [Candrea, 8] Arendășia/Pierde moșia. [Când arendașul sleiește pământul și sărăcește țărănimea. ] [Zanne, 11037] Argatul vrednic se cunoaște după mâncare. [Zanne, 9654] Cine a făcut pe bogatul a făcut și pe argatul. [Candrea, 8] A se duce în putina cu argăseală. [A se prăpădi, a se duce dracului, a se duce la spânzurătoare.] [Zanne, 11039] În putina cu argăseală, se întâlnesc lupul și vulpea. [1. Toți oamenii trebuie să moară odată. 2. Oamenii cei răi, astăzi unul și mâine altul, ajung toți la pușcărie sau la spânzurătoare. 3. Se zice pentru cele ce pururea își argăsesc obrazul cu dresuri.] [Zanne, 11038] Nici bărbatul în (la) argea, nici muierea la război. [Candrea, 8] La argea, fără vergea, n-ai ce căuta. [Când mergi undeva fără cele trebuincioase.] [Zanne, 6537] A fi ca ariciul, de când a urzit Dumnezeu pământul. [Se zice de omul mic la stat, dar mare de vârstă, dar totdeodată înțelept.] [Zanne, 1273] S-a stârcit ca un arici. [Se zice despre oamenii nesociabili și care se supără ușor.] [Zanne, 1281] Te făcuși ca ariciul în casa vulpii. [AFC 278, p. 45] Ariciul cu meșteșug se prinde și vrabia, cu mei. [Zanne, 1274] Te răsfață într-un tău,/Ca ariciu-n cuibul său. [Nicăieri ca la casa omului.] [Zanne, 1277] A fi arie. [A fi om rău la inimă.] [Zanne, 14577] Mai bine prigonire la holdă, decât gâlceavă la arie. [Adică mai bine înainte să ne luăm măsurile decât în urmă și mai bine sfadă la tocmeală, decât la plată.] [Zanne, 431] Dacă face puiul aripi, la cuib nu-l mai găsești. [Zanne, 1282] A făcut puiul aripi. [Zanne, 1282] Armăsarul bun se vinde din grajd. [ Lucrul bun nu are trebuință de a fi lăudat.] [Zanne, 1288] Nu ți-e năcaz când te lovește un armăsar, ci când te lovește un măgar. [AFC 691, p. 46] Nu se ajunge nici cu armăsarul, nici cu ogarul. [Arată marea iuțeală; de obicei se zice despre cuvânt.] [Zanne, 1293] Face, din țânțar, armăsar (harmăsar). [Candrea, 8] Tot hârțagu'/Își găsește pârțagu'. [Și-a dat peste om.] [Zanne, 17430] Armăsarul, când îmbătrânește, ajunge la rîșniță. [Zanne, 1292] Tata avea armăsar,/Dar el a ieșit măgar. [Se zice când, dintr-un părinte bun, iese un copil rău.] [Zanne, 1290] Bine zice moș Arvinte:/Vai de cap, unde nu-i minte. [Zanne, 13151] E ca anteriul lui Arvinte. [Candrea, 9] Arvuna te leagă și piatra te scapă. [1. În înțelesul firesc. 2. Dacă făgăduiești, trebuie să te ții de cuvânt.] [Zanne, 11041] Cine arvonește,/Acela plătește. [Zanne, 11042] Ascultă cu urechile, vezi cu ochii, dar taci cu gura. [Ne învață a fi cu băgare de seamă la ceea ce se petrece în jurul nostru, însă cumpătați în vorbele noastre.] [Zanne, 4854] Întâi ascultă și pe urmă vorbește.[Candrea, 9] Ascultă tot, dar nu crede tot. [Candrea, 9] Le ascultă toate, dar nu face nimic. [AFC, 649, p. 42] Cine nu ascultă de mine să asculte de câini. [AFC 664, p. 30] Ascultarea e viață, neascultarea e moarte. [Candrea, 9] Ascultarea lungește viața, iar neascultarea o scurtează. [Candrea, 9] Aseară mă culcai la bolocan /Și azi iată-mă mare ban. [Arată cum putem trece dintr-o stare proastă într-alta strălucită.] [Zanne, 255] Cine se aseamănă se adună. [Oamenii care se potrivesc la caractere, la moravuri etc. se unesc. Se zice mai ales pentru cei răi.] [Zanne, 4858] Să te asemeni cu cei mai puțini, iar nu cu cei mai mulți. [Adică cu cei înțelepți, ce sunt mai puțini, iar nu cu cei nebuni, ce sunt mai mulți.] [Zanne, 15943] Nu să ia până nu s-asamănă. [AFC 204, p. 32] De nu ne asemănam, nu ne încuscream. [Zanne, 15941] Azi, mlădiță de tufan,/Mâine, coadă de ciocan. [Se zice, mai cu seamă, despre copii, când îi privim în jocurile lor; azi petrec fără nici o grijă, mâine vor da de greutățile vieții. Se aplică și fetelor, când se mărită, trecând din casa părintească, unde: De lucrau, de nu lucrau,/Mamii tot drage erau, în aceea a bărbatului, în care vor duce o viață de muncă și de devotament.] [Zanne, 46] Azi, Stan, mâine, căpitan. [Azi, soldat de rând, mâine, căpitan. Starea omului se poate schimba în bine sau în rău și, precum zice latinul: Hodie Cesar, eras nihil.] [Zanne, 36] A trăi de azi pe (până) mâne; De azi până mâne. [Ce căpătăm astăzi ne ține de astăzi până mâine.] [Zanne, 40] Lucrul de azi nu-l lăsa pentru mâine. [Zanne, 49] Ce poți face astăzi, nu lăsa pe mâine. [AFC 1421, p. 51-52] Mai bine fă azi tot și mâine te odihnește. [Candrea, 11] Ce e astăzi nu e mâine. [Zanne, 48] Azi aci, mâine-n Focșani. [AFC 204, p. 1] Astăzi ploaie, mâine ninsoare, poimâine soare. [Zanne, 42] De faci astăzi (azi) cuiva bine,/ Mâine de la altu-ți vine. [Zanne, 38] Gândește-te de astăzi și pentru mâine. [Zanne, 45] Așchia nu sare departe de trunchi. [AFC 1369, p. 13] Așchia nu sare departe de tăietor. [AFC 707, p. 14] Cum îți vei așterne, așa vei dormi. [AFC 204, p. 6] Cum îți așterni, așa te culci.[AFC 418, p.93] A-i așterne bine la cineva. [Candrea, 9] Ața se rupe de unde-i mai slabă. [Zanne, 6544] Unde e ața mai subțire, acolo se rupe. [Zanne, 6544] Ața subțire ușor se rumpe. [Zanne, 6544] Ața se întinde până se rumpe. [Când unul se întinde peste puterile sale.] [Zanne, 6540] Ața lungă face noduri. [Cine se grăbește o pățește.] [Zanne, 6543] Nu face fața cât ața. [Zanne, 6546] Cusut cu ață albă. [AFC 1439, p. 1] Mai mult ață decât față. [Despre o îmbrăcăminte sărăcăcioasă sau jerpelită.] [Zanne, 6545] Se târâie ațele după el. [E zdrențăros, foarte sărac.] [Zanne, 6550] Până într-un cap de ață. [Până la cel mai mic lucru; fără a lăsa nimic; tot.] [Zanne, 65552] Nici un fir de ață. [Candrea, 10] A atârna cuiva pielea-n pod. [A te ține de cineva până la moarte.] [Zanne, 4865] A atârna de altul. [A nu fi stăpân pe tine.] [Zanne, 4867] A atârna de azi pe mâine. [A fi om nehotărât, leneș.] [Zanne, 4866] Nu te atinge,/Că te frige. [Când suntem opriți de la o faptă care ne-ar putea aduce pagubă.] [Zanne, 4863] Îl atinge unde-l doare. [Candrea, 10] Aurul și în glod strălucește. [Omul cel bun, omul de valoare se cunoaște, în orice treaptă a societății s-ar afla.] [Zanne, 434] Aurul în foc se-ncearcă. [AFC 204, p. 1] Aurul este ochiul dracului. [AFC 1200, p. 3] Nu tot ce lucește este aur. [Zanne, 433] Aurul nu se unește nici cu fierul, nici cu oțelul. [Adică cei buni, cu cei răi și cu cei proști.] [Zanne, 435] Aurul deschide raiul. [Zanne, 437] A mânca aur cu lingura. [ A fi cheltuitor fără pereche.] [Zanne, 440] Dacă ai,/Dai. [Dacă nu ai, ești silit să respingi cererea ce ți se face.] [Zanne, 11053] De ce ai, de ce ai mai avea. [Zanne, 11049] De om avea,/Om mânca; De n-om avea,/Om răbda. [AFC 649, p. 42] De unde nu-i, nici Dumnezeu nu are ce lua. [Zanne, 11045] Celui de are, îi mai dă și Dumnezeu. [AFC 1008, p. 10] Ce am avut/Și ce-am pierdut ? [AFC 204, p. 8] N-are cu ce sătura un șoarece. [E sărac lipit pământului.] [Zanne, 11055] Nu averea face pe om, ci omul, averea. [Trebuie să cântărești valoarea omului, iar nu averea lui, căci: Bani au și țiganii, Dar omenie n-au.] [Zanne, 11064] Averea străină nu ține de cald. [Adică nu ne folosește întru nimica.] [Zanne, 11058] Averea n-are stăpân. [Candrea, 10] A-și mânca averea cu lingura. [A cheltui cu nemiluita.] [Zanne, 11067] A se scălda în averile sale. [Candrea, 11] Averea e ca o baltă, cum faci un șănțuleț, toată se scurge. [Zanne, 11060] Averea te-ademenește, da' pă urmă te scârbește. [AFC 674, p. 45] Tot grasul e frumos/Și tot avutul, cinstit. [Candrea, 11] Mai bine sărac lipit, decât avut prăpădit. [Candrea, 11] Avuția cu rea-credință nu aduce folos. [Adică luată cu hapca.] [Zanne, 11075] Unde-i avuția, acolo-i și inima. [1.Cel bogat tot la avere se gândește. 2. Unde se află comoara, acolo e și inima. 3. Unde e comoara, acolo e și inima.] [Zanne, 11076] Omenia e mai bună decât avuția. [Candrea, 11] Azima mai coaptă/Mai buni oaspeți așteaptă. [Spre lauda mâncărilor bine gătite.] [Zanne, 8095] Baba e calu' dracului. [Femeile bătrâne, fiind meștere în farmece, după credința poporului, nu le poate întrece nimeni în șiretenie. ,,Calul dracului de babă nu putea să vază în ochi pe fata unchiașului''.] [Zanne, 2703] Baba e talpa iadului. [Babele fiind meștere în rele. Talpa iadului, zice poporul, e însăși mama lui Scaraoschi, o babă hâdă și urâtă, de se sperie și sfinții când o văd. ,,Un tălpoi de babă meșteșugoasă în trebile sale, cum îi sfredelu' dracului''.] [Zanne, 2704] Unde baba face,/Dracul nu desface. [Zanne, 2706] Unde baba face,/Nici dracul nu desface. [Arată puterea pe care credința poporului o atribuie farmecelor și vrăjilor făcute de babe.] [Zanne, 2706] Baba tace,/Că n-are ce face. [A face ceva de nevoie.] [Zanne, 2708 b.] Pentru o babă surdă, nu toacă popa de două ori. [AFC 524, p. 17] Nu te grămădi ca baba la raiu. [Se zice acelor care se îndeasă la o treabă și o fac cu plăcere.] [Zanne, 2713] Cât e baba de bătrână,/Tot dorește voie bună. [Zanne, 2698] Moșul cântă, baba joacă. [Candrea, 12] Babă frumoasă și copil cuminte, dracul o mai văzut. [AFC 798, p. 3] Satul arde, și baba se piaptănă. [Candrea, 12] A trecut baba cu colacii. [Candrea, 12] Baba călătoare n-are sărbătoare. [AFC 1200, I, 8] Baba pățită, la multe-i pricepută. [AFC 204, p. 4] Decât cu badea bădioi,/Și ocolu' plin de oi,/Mai bine cu badea bădica,/Și-n ocol, nimica. [Zanne, 9663] Nu-i deal fără plai/Și om fără de bai. [Zanne, 16427] Omul, a intra la baie și a nu se îmbăia, nu se poate. [Zanne, 6557] Dacă ai pe cine să te bage la baie, te faci sănătos. [Adică dacă e cine să-ți dea ajutor, să te caute.] [Zanne, 6559] La baie, într-o baie, și bun, și rău se spală. [Zanne, 6558] Dacă-i bal, bal să fie. [AFC 1439, p. 3] Are balta pește. [AFC 1439, p. 27] A da cu bâta-n baltă. [A face o muncă zadarnică.] [Zanne, 444] A da cu măciuca-n baltă. [Zanne, 444] A rămâne în baltă. [Zanne, 445] A lăsa baltă. [Adică a rămâne sau a lăsa pe loc, neisprăvit, părăsit.] [Zanne, 445] A arunca banii în baltă. [Candrea,15] Banița cu care dai, cu aceea primești. [Adică după ale tale fapte îți vei lua și răsplătirea; cum vei face, așa vei trage.] [Zanne, 11203] Nu ți-i poftă de-o căpșună, da ți-i de banița plină. [Iubește zestrea, dar nu fata.] [Zanne, 11202] Banița nu se umple cu vorbe. [Zanne, 11201] Dai cu banița și scoți cu lingura. [Candrea, 18] I-a înapoiat datoria tot cu aceeași baniță. [Zanne, 11204] Banița nu se umple cu vorbe. [Zanne, 11201] Dai cu banița și scoți cu lingura. [Candrea, 18] Banul e ochiul dracului. [AFC 664, p. 30] Banul muncit nu se prăpădește. [AFC 1369, p. 13] Când ai bani,/Ai și dușmani. [Zanne, 11086] Banul îți câștigă prieteni. [Candrea, 15] Ban găsit, ban vrăjit. [Candrea, 15] Banul e rotund, lesne se rostogolește. [AFC 1369, p. 11] Banii te învață ce să faci. [Zanne, 11093] Banul te învață a vorbi și hainele, a merge. [AFC 1390, p. 4] Banul ușor face planul. [Zanne, 11094] Banul face banii. [Zanne, 11101] Banul face banii și păduchele, păduchii. [Zanne, 11101] Ban la ban trage. [Candrea, 15] Banul face omenia, banul face rușinea. [Zanne, 11114] Banul te bagă la rău, banul te scoate. [Zanne, 11115] Pentru bani ia și pe fata dracului. [Candrea, 16] Cu bani și ochi negri găsești. [Candrea, 16] Dacă ai bani, ai și tată și mamă. [AFC 2018, p. 18] Banul și pe nerod îl face iubit. [Zanne, 11157] Banul deschide ușile fără chei. [Candrea, 15] Din banii drepți, ia dracu' pe jumătate, iar cei strâmbi îi ia cu stăpân cu tot. [Omul nu trebuie să năzuiască ca, prin căi piezișe, să facă avere, căci averile adunate din jaf și răpiri toate se pierd.] [Zanne, 11144] Bani albi pentru zile negre. [AFC 204, p. 4] Strâng bani albi pentru zile negre. [AFC 615, p. 7] Banii nu se culeg de la trunchi, ca surcelele. [Căci se dobândesc anevoie și cu muncă încordată.] [Zanne, 11152] Cu bani cumperi și brânză de iepure. [Candrea, 17] Ai bani, ai prieteni./ N-ai bani, n-ai prieteni. [Candrea, 16] Nu sună banul când e unul singur în pungă. [1. Omul sărac nu e băgat în seamă. 2. Un om singur, puțin poate.] [Zanne, 11162] Azi cu bani, mâine fără bani. [Adică niciodată fără bani. Aluzie la bărbierul care dase de știre că : mâne rade fără bani.] [Zanne, 11165] A trăi ca banu-n ladă. [Adică fericit și în liniște.] [Zanne, 11170] A umbla cu doi bani în trei pungi. [1. A umbla cu șoalda, căutând să înșele. 2. Se zice la muiere cu drăguți.] [Zanne, 11171] A trăi ca banul cel bun în punga săracului. [Banul găsit se ține în pungă, pentru ca niciodată să nu fie goală. Acest ban e deci totdeauna la locul lui, liniștit, netulburat. De altminterea, săracul nici nu e cheltuitor.] [Zanne, 11177] Banul te ridică, banul te coboară. [AFC 1439, p. 30] Banul te duce,/Banul te aduce. [Zanne, 11117] A-l lăsa în banii lui. [A-l lăsa liber de a face ce voiește; a-l lăsa în plata Domnului.] [Zanne, 11180] Îi plin de bani,/Ca râpa de bolovani. [Foarte bogat.] [Zanne, 11191] Mai mare banul decât sacul. [Muncă multă, puțin câștig.] [Zanne, 11136] Umblă ca banu' ăl rău. [Despre cei care umblă mult, de ici-colea.] [Zanne, 11132] Banului rău, pungă să nu-i faci. [Zanne, 11133] Banul rău nu se pierde. [Zanne, 11134] Toți banii,/În punga Stanei. [ Se zice când toată averea ne-o prăpădim cu muierile.] [Zanne, 11137] Scoate bani (banul) și din piatră. [Despre omul harnic, vrednic. 1. La romani, Aquam e pumice postulare se zicea celor care încercau sau cereau lucruri care nu se puteau dobândi sau da.] [Zanne,11179] Marfa grea bani așteaptă. [Candrea, 17] A avea bani gârlă. [Candrea, 17] Stup de bani. [Candrea, 17] A arunca banii în vânt. [A cheltui mult și fără nici o socoteală.] [Zanne, 11193] Când îți intră banul în mână, leagă-l cu nouă noduri. [AFC 1369, p. 13] Cinstea fără bani e sărăcie goală. [Candrea, 16] Sănătatea face bani și banii, sănătatea. [Candrea, 16] Scumpul nu e domn peste banii săi, ci banii domnesc peste el. [Candrea, 16] A trăi ca Banu. [A trăi bine, nesupărat, a trăi domnește.] [Zanne, 9667] A fi fata Banului,/Sora căpitanului. [Se zice fetelor fudule și de neam mare.] [Zanne, 9668] Cine are barbă are și pieptene. [Zanne, 2720] Barbă lungă și minte scurtă. [Zanne, 2726] Barbă mare,/Minte n-are. [Zanne, 2725] Nu mi-i ciudă că trece păduchele prin barbă, da mi-i ciudă că face cărare. [Zanne, 2733] Unuia-i arde barba și altu' sare să-și aprindă țigara. [AFC 204, p. 48] Lasă-mă de barbă, că se rupe leuca. [De una mă vaiet, și de alta-mi pasă. Se zice mai ales pentru evrei.] [Zanne, 2731] Când mi-o crește păr în barbă. [Candrea, 18] A-și da barba în mâna cuiva. [A se da pe mâinile cuiva, a se pune la discreția cuiva.] [Zanne, 2737] A smulge barba cuiva. [Candrea, 18] Cine are barbă rară se rade lesne. [Candrea, 18] Când va face spânul barbă. [Candrea, 18] Cine scuipă în vânt își scuipă în barbă. [Candrea, 18] Barba lasă să se ducă, capul, să trăiască. [Candrea, 18] După barbă, și pieptine! [AFC 1201 VI, p. 1] Plini de barbă și goi de minte. [Zanne, 2727] De barbă și de coate-goale, să nu te plângi niciodată. [Zanne, 2729] A căuta cuiva în barbă. [A stima, a cinsti pe cineva.] [Zanne, 2736] Când începe să iasă barba fiului tău, tu rade pe a ta. [Zanne, 2722] A da cu barda-n lună. [Zanne, 11210b] Zvârle cu barda-n lună. [Om nesocotit, nestatornic, sărit, șui, zvânturatic.] [Zanne, 11210] A da cu barda în Dumnezeu. [Candrea, 20] Nu-i cu barda, ci cu judecata. [Candrea, 20] Îi cioplit numai din bardă. [Adică nu-i deștept.] [Zanne, 11210] La barza chioară îi face Dumnezeu cuib. [A FC 1439, p. 37] A se face de basm. [Candrea, 20] Basmul cu cocoșu' roșu. [O poveste, un lucru, o încurcătură fără sfârșit.] [Zanne, 11212] Se duce la vie, cu poamă în basma. [A duce un lucru unde nu-i lipsă.] [Zanne, 6567] Basma curată. [Adică nevinovat, neprihănit.] [Zanne, 6568] A ieși basma curată. [A se dezvinovăți.] [Zanne, 6569] Bastonul și pălăria îi e toată gospodăria. [AFC 617, p. 57] Dă lustru la baston. [AFC 1439, p. 34] Nu ajungi la bete,/ Dacă nu ai spete. [Nu poți ajunge unde dorești, nu-ți poți îndeplini scopurile, dacă nu ai pe nimeni care să-ți dea ajutor.] [Zanne, 6572] A da pe bete afară. [1. A-l învinge, a-l învăța minte. 2. A goni. 3. A-l înșela.] [Zanne, 6573] A da pe bete faptele cuiva. [A-l da de gol, a râde de dânsul.] [Zanne, 6574] Cine-o crește și cine-o bate. [1. Mama vitregă-i face zile fripte fetei bărbatului, care are o copilă din altă căsătorie.2. Când unul își bate nevasta și-l văd alții.] [Zanne, 9742] Turcul te bate, turcul te judecă. [Candrea, 22] Cum vrea Dumnezeu; el ne bate și el ne miluie. [AFC 649, p. 44] De te-or prinde, rău te-or bate;/De-i scăpa, bine-i mânca. [Ai grijă să nu te înțeleagă că ești dușmanul lor, că atunci o să fie vai de pielea ta.] [Zanne,9731] Nebunul bate balta, și tot el se stropește. [Candrea, 22] Unde-l bați, și unde-l doare ! [Zanne, 9738] Cine nu se bate de vorbă nu se bate nici de bâtă. [AFC 1305, p. 67] A-l bate pe datorie. [Adică fără vină, fără pricină, degeaba.] [Zanne, 9752] A bate bătaia inului. [AFC 649, p. 42] Să nu se bată lingura cu blidul. [Candrea, 22] A bate drumurile. [Candrea, 22] Nu bate unde nu ți se deschide. [Candrea, 22] Bate toba la Craiova, de s-aude în Moldova. [Candrea, 22] A bate ca și câinele pe stele. [AFC 649, p. 41] Bate vântul din Balcani,/De o mulțime de ani. [De mult ne merge rău, îndurăm nenumărate supărări. Zicerea a rămas de când cu turcii.] [Zanne, 14483] Și bătută și …… și cu vițeaua pierdută. [Pentru omul cu judecăți, care, ca păgubaș, aleargă la judecător să-l cumpere, și tot își pierde procesul.] [Zanne, 9743] -Cine te batjocorește ?/-Rădăcina de răchită,/Care-i mai amărâtă. [Zanne,17432] Râsul te râde, batjocura te batjocorește. [AFC 480, p. 1] Bajocura te bajocurește, râsul te râde; de râs și bajocură rămâi. [AFC 664, p. 37] În sacul legat, nu știi ce-i băgat. [Candrea, 13] Nu-ți băga botul unde nu-ți fierbe oala. [Candrea, 13] În treaba altora, nu te băga. [Candrea, 13] A băga pe cineva în mormânt. [Candrea, 13] Unde sunt nouă frați, coada să nu ți-o bagi. [Candrea, 13] Eu îl bag în burtă și el să suie-n cap. [AFC 204, p. 15] Băiatul cere pușcă și fata cere furcă. [Fiecare trage unde-l împinge firea.] [Zanne, 2718 b] Mama bună își ceartă băiatul. [Candrea, 13] Băieții sunt dracu' gol. [Candrea, 13] Nici laie, nici bălaie. [Candrea, 14] A înțărcat bălaia. [AFC 1439, p. 41] A intrat bălaia-n sat. [S-a luminat de ziuă.] [Zanne, 53] Stai, bălaie, să te mulg,/Nu sări, că nu te smulg. [AFC 664, p. 37] Cine bănuiește e cu mai multe păcate. [Zanne, 15944] Moarte fără bănuială și nuntă fără căială nu se poate. [Candrea, 18] Bărbatul să fie puțintel mai frumos decât dracul. [Zanne,2742] Unde nu-i bărbat în casă,/ Nu e nici pâne pe masă. [Bărbatul este cheia casei, bărbatul este stâlpul casei, fără el casa nu mai este casă, masa nu mai este masă. Există o variantă a acestui proverb care nu se poate publica.] [Zanne, 2749] Bărbat bun și usturoi dulce nu se poate. [Candrea, 19] Bărbatul după vână, și muierea după dinți. [Zanne, 2743] Am ambiție de bărbat, ca să nu ies de sub pat. [AFC 621, p. 41] Bărbatul aducă cu sacul,/Muierea să scoată cu acul,/Tot să gată. [Zanne, 9670] Să care bărbatul cu carul, și femeia să împrăștie cu poala, că tot se isprăvește. [Zanne, 9670) Pe bărbat mi-l iau din Paști în Paști, iar pe ibovnic, din săptămână în săptămână. [Prima parte a frazei se zice repede, cea de a doua rar.] [Zanne, 9682] Bărbații numai atunci sunt domni când nu sunt cu muierile acasă. [În casă femeia poruncește.] [Zanne, 9705] Muierea-n pat, bărbatul sub pat. [ 1. Pentru casele unde cântă găina, iar nu cocoșul. 2. Cei proști poruncesc și cei cu minte se supun. ] [Zanne, 9706] Muierea multe face,/Bărbatul vede și tace. [ Să taci, să nu te amesteci în toate câte le vezi.] [Zanne, 9710] Nu știe bărbatul /Ce știe satul. [Zanne, 9688] De-ar ști bărbatul câte știe satul, până-i lumea n-ar ține casa. [Zanne, 9689] Bărbatul temător își învață nevasta curvă. [Zanne, 9694] Vecine, s-a dus bărbatu' meu la moară, nu știu să mă mărit, ori să-l aștept. [Candrea, 19] Nevasta cu minte bună e bărbatului cunună. [Candrea, 20] Vai de casa unde bărbatul e muiere. [1. Când bărbatul ascultă de femeie. 2. Când cei mici poruncesc la cei mari.] [Zanne, 9673] Bărbatul este cheia casei. [Zanne, 2754] Bărbatul e stâlpul casei. [Candrea, 19] Unde bărbatul lipsește, ca gardul când lipsește, pază nu se mai găsește. [Zanne, 2748] Unde nu-i bărbat în casă,/Nici mămăligă pe masă. [Zanne, 2749] Bărbatul care-i frumos, cum ajunge toarnă-n coș. [AFC 1439, p. 31] Bărbatul fără muiere, ca foarfeca fără soție, ce nu taie, ci numai zgârie. [Zanne, 1751] Nici bărbat în (la) argea, nici muiere la război. [Zanne, 2747] Femeia vede chiar unde bărbatul abia zărește. [Candrea, 19] Când e brânză, nu-i bărbânță. [Candrea, 19] Învață bărbierie la capul tău. [Zanne, 11026] Se bărberește. [AFC 836, p. 5] Bătaie cocoșească. [Candrea, 21] Bătaie la cataramă. [Candrea, 21] A fi gazda bătăilor. [Zanne, 9726] Bătaie soră cu moartea. [Adică zdravănă.] [Zanne, 9724] A bate pe cineva cu o sută de bătăi. [A-l snopi în bătăi.] [Zanne, 9723] Bătaia e din rai. [Zanne, 9717] Bătaia și ocara nu se-ntoarce niciodată. [Zanne, 9718] Omul, de nimic nu se teme ca de bătaie. [Zanne, 9721] Cine caută ceartă găsește bătaie. [Candrea, 21] Nuntă fără lăutari și ceartă fără bătaie n-are haz. [Candrea, 21] Ferească Dumnezeu de bătaia ciungului. [AFC, 204, p. 17] Să te ferească Dumnezeu de judecata femeiască și de bătaia prostului. [Candrea, 21] E răsfățat înaintea bătăii cu câteva palme. [A fost bătut.] [Zanne, 9722] Mai bine două mâncări, decât o bătaie. [Candrea, 21] Și cu porcul gras în bătătură, și cu porumbi în pătul, nu se poate. [Candrea, 22] Bătătură-n fundătură. [Zanne, 6581] Nu mă călca pe bătături. [Adică nu mă lovi unde mă doare.] [Zanne, 4882] În urma bătăliei, mulți voinici s-arată. [Zanne, 5723] După bătălie, mulți viteji se arată. [Zanne, 9728] Pleacă la bătălie fără pușcă. [Zanne, 9729] De ar fi moșu' cât de bătrân, tot ar mânca măr din sân. [Zanne, 4910] Cine nu are bătrâni să-i cumpere. [AFC 1439, p. 32] Dacă n-ai bătrâni, să-ți cumperi. [AFC 978, p. 17] Omul bătrân și nebun, leagă-l de gard și-i dă fân. [Candrea, 23] Bătrânilor le sar mințile. [AFC, 204, p.5] De bătrâni să nu râzi, căci o să ajungi ca ei. [Candrea, 23] Cei bătrâni au mintea copiilor. [Candrea, 23] Cei bătrâni mai mult trăiesc, ca oala cea veche. [Zanne, 4903] Tinerii cu tinerii, bătrânii cu bătrânii. [Candrea, 23] Cât e baba de bătrână, tot dorește ziua bună. [Candrea, 23] Vis de babă bătrână. [Candrea, 23] Prieteni noi să-ți faci, dar d-ăi bătrâni să nu te lași. [Candrea, 23] Înaintea bătrânilor să ai urechi în gură. [AFC 1439, p. 7] Bătrânii satului, ca câinii la o turmă. [Zanne, 4907] Nu e omul niciodată bătrân, când e vorba de învățătură. [Candrea, 23] Om bătrân și cu minte de copil. [Zanne, 4908] Bătrânii pe la sfârșit, ca copiii, de-a bușele. [Bătrânețea este a doua copilărie.] [Zanne, 4905] La bătrânețe s-a călugărit motanul. [Candrea, 23] La bătrânețe nu se mai prinde minte. [Se zice celui ajuns la o vârstă mai mare, fără ca să capete minte.] [Zanne, 4914] Bătrânețea își are farmecul ei, dar e și urâtă. [AFC, 1439, p. 30] A avea bătrânețe unse. [A trăi fericit, tihnit, la bătrânețe.] [Zanne, 4920] Nici o boală mai grea ca boala bătrânețelor. [Căci e boală fără leac.] [Zanne, 4913] Bătrânețele nu vin singure, ci cu multe nevoi. [Zanne, 4912] Ce înveți la tinerețe, aceea știi la bătrânețe. [Candrea, 23] Cine învață la tinerețe se odihnește la bătrânețe. [Candrea, 23] Cine nu învață la tinerețe va plânge la bătrânețe. [Candrea, 23] Deprinderea din tinerețe rămâne la bătrânețe. [Candrea, 23] Adună la tinerețe, ca să ai la bătrânețe. [Candrea, 23] La vreme de bătrânețe, mănâncă mere pădurețe. [Se zice pentru cele nepotrivite.] [Zanne, 4915] La bătrânețe roade dosu' și pădurețe. [AFC 664, p. 33] La bătrânețe place vinul vechi și nevasta tânără. [Zanne, 4916] Vor veni bătrânețele, să-i întrebe unde sunt tinerețele. [Zanne, 4918] Tronc, cu apa-n băț. [Se zice la vorbe nepotrivite.] [Zanne, 6588] Svârl cu bățul într-un câine și lovesc un popă. [Candrea, 21] Bățul are două capete. [Se zice acelui care se laudă că va face rău altuia; precum lovești, poți fi, și tu, lovit, la rândul tău.] [Zanne, 452] Aduce vorba cu bățul. [Candrea, 21] A sta de băț cu cineva. [Candrea, 20] A pipăi vorba, cu bățul. [Candrea, 20] A găsit sat fără câini și umblă fără băț. [Candrea, 20] Omul nu se bate cu bățul, ci cu cuvântul. [Candrea, 21] Băutura e unde e, iar mâncarea e fudulie. [Zanne, 8186] Băutura e mai bună la cârciumă ca acasă. [Candrea, 24] Băutura e sămânță de vorbă. [Candrea, 23] Cine băutura iubește de sărăcie se gătește. [Zanne, 8191] Băutura ține gura. [AFC, 1439, p. 30] Vorbă să fie, că bâlci se face. [Zanne, 11080] Mă duc la bâlci,/Să cumpăr gâlci. [Se zice celui care se duce la bâlci fără să cumpere ceva.][Zanne, 11081] A sta ca în bâlci. [Zanne, 110882] Nici lelea cu bârneață, nici badea cu altițe. [AFC 1200, p. 1] Vine bătând pe bâtă. [A pățit-o, a suferit o daună; n-ai făcut nici o ispravă.] [Zanne, 6575] Două bâte în mine și una-n câine. [Îi merge rău.] [Zanne, 6576] Nu-ți ridica bâta asupra capului tău. [ Nu înălța pre vrăjmașul tău, care în urmă te va lovi.] [Zanne, 6577] Bâta are două capete. [ Se zice aceluia care se laudă că va face rău altuia; precum lovești, poți fi lovit la rândul tău. Și precum a zis Hristos Sfântului Petre: Cine lovește cu sabia de sabie va pieri.] [Zanne, 448] Nu da bota în mâna prostului. [Nu pune pe prostul la vreo treabă, căci te vei căi.] [Zanne, 8215] Ajunge o bâtă la un car de oale. [AFC 1414, p. 30] Dumnezeu nu dă cu bâta, ci îi ia mintea. [Candrea, 21] Nebunul se cunoaște după bâtă, prostul după floare. [Candrea, 21] Dă-i să bea, că n-a mâncat. [Când dă un lucru în afară de vreme.] [Zanne, 8124] Unii beau și mănâncă, alții rabdă și se uită. [Arată deosebirea de trai între bogați și săraci, boieri și țărani etc.] [Zanne, 8104] Unul bea și altu' se îmbată. [Unii beau mult, și lumea nu le zice bețivi ; iar dimpotrivă.] [Zanne, 8105] Cine are, bea și mănâncă, cine nu, stă și se uită. [AFC 615, p. 7] Cine bea și cântă bine/Nu-l mai vezi cu haine bune. [AFC 707, p. 15] Șara piere de tătari, și el bea cu lăutari. [Candrea, 24] Bea să te dregi. [AFC, 204, p. 4] Bea ca un burete. [Candrea, 24] A-și bea și cămașa. [A fi bețiv de frunte.] [Zanne, 8127] A-și bea mințile. [Zanne, 8128] N-are după ce bea apă. [Candrea, 24] Să bei vinul, dar să nu te bea. [Candrea, 24] Nu te îmbăta până n-ai băut. [Candrea, 24] A bea ca în codru. [Candrea, 24] Cine bea pân' la-mbătare nume bun în lume n-are. [Candrea, 24] Cine bea în datorie se îmbată îndoit. [Candrea, 24] Bea a gol. [Adică pe datorie.] [Zanne, 8136] N-are după ce bea apă și se scobește-n măsele. [Candrea, 24] Copiii, nebunii și omul beat vorbesc adevărul. [Candrea, 25] Ce e-n inima treazului este în gura beatului. [Candrea, 25] Omul, când e beat, se crede împărat. [Zanne, 8140] Când zic doi că ești beat, du-te și te culcă. [Candrea, 25] Umblă pe drum beat,/Ca și cânele turbat. [Zanne, 8143] Lasă-l în pace pe cel beat, că singur va cădea. [Adică pe cei răi și furioși, că singuri ei se poticnesc.] [Zanne, 8146] Belelele nu cad pe pietre. [Omul e făcut să sufere.] [Zanne, 16432] Capul să fie sănătos, că belelele curg gârlă. [Candrea, 25] Curg belele,/Rabdă-n piele. [Să rabzi când nu ai ce face.] [Zanne, 16433] Eu fac, eu trag,/P-altul în belea nu bag. [Prin urmare, sunt liber de a face ce-mi place.] [Zanne, 16435] Cine n-are belea, Dumnezeu să-i dea. [Candrea, 25] În pace, belșugare,/În război, desfrânare. [AFC 418, p. 131] Berbecele înaintea oilor merge. [Arată precăderea bărbatului asupra femeii.] [Zanne, 1304] I-a venit berbecii la casă. [A se îmbogăți.] [Zanne, 1304] Beția e nebunie cu voie. [Zanne, 8157] Beția e sărăcie grozavă. [Candrea, 26] Beția o vindecă numai sapa și lopata. [Zanne, 8161] Arama omului la beție se arată. [Candrea, 26] La beție omul este pisică, maimuță și, la urmă, porc. [Zanne, 8166] Bețivului și dracu-i iese cu oala plină. [AFC 204, p. 4] Bețivului tot la vin îi e gândul. [Candrea, 26] Bețivul, când trece pe punte, închide ochii să nu vază apa. [Zanne, 8172] Bețivul își bea și straiele și mințile. [Candrea, 26] Din calea bețivului, și Dumnezeu s-a dat la o parte. [AFC 204, p. 13] Nu bate Dumnezeu cu biciul. [Candrea, 26] De bine, nimenea nu fuge. [Zanne, 17037] Sărace bine, mult rău aștepți. [Se zice de cei care trăiesc bine și dau binelui cu piciorul; își fac de cap.] [Zanne, 17011] Fă bine (ș)-așteaptă rău. [Zanne, 17012] Fă bine, s-auzi rău. [AFC 134, p. 260] Fă bine și-l aruncă în apă. [Candrea, 27] Fă binele și-l aruncă-n baltă. [AFC 204, p. 17] Fă binele că el nu se îneacă. [Zanne, 17026] Binele de rău te scapă să-l arunci chiar și în apă. [AFC 1201, VIII, 3] Binele e dușmanul răului. [Candrea, 27] Las' că-i bine, cu toate că-i rău. [Candrea, 27] Ce-i bine nu-i rău. [Pentru ceva care e bine cum este.] [Zanne, 17005] Ce-i bine nu-i rău. [AFC 649, p. 41] Binele te scapă/De foc și de apă. [Îndemn de a face bine. ] [Zanne, 17018] Binele să-l arunci pe apă, că-l găsești. [Zanne, 17021] Binele vine la bine, precum vin albinele la coșniță. [Zanne, 2980] Bine peste bine nu strică. [Candrea, 27] Binele vine anevoie, iar răul îndată. [Candrea, 27] Bine de una și rău de zece. [Zanne, 16996] Cine face bine, bine găsește. [Candrea, 27] Unde-i bine, nu-i de mine./ Unde-i rău, hop și eu. [AFC 616, p 7] La bine,/Toți cu mine;/La rău,/Numai eu. [ Pentru amicii banului. ] [Zanne, 17006] Până-i bine,/Mulți cu tine;/Dar la nevoi,/Mai napoi. [Zanne, 17007] Nu-i da binelui cu piciorul, că pe urmă i-i duce dorul. [AFC 1369, p. 9] Cine face bine altuia sie-și face. [Zanne, 17034] După bine, așteaptă rău. [AFC 610, p. 52] Cine se laudă cu răul la bine nu se gândește. [Candrea, 27] Și iute și bine nu se poate. [Candrea, 27] Eu alerg cu binele după tine și tu, cu rușinea (sau cu bâta) după mine. [AFC 264, p. 73] Mulțumim lui Dumnezeu,/Și de bine și de rău. [Zanne, 17035] A urî binele pe cineva. [A fi lipsit de noroc.] [Zanne, 17042] Binele se uită. [Zanne, 16987] Binele nu se îneacă. [Candrea, 27] Dacă nu poți face bine, nu face rău. [AFC 1439, p. 3] Tot binele spre rău. [AFC 1439, p. 241] Binele vine anevoie,/Iar răul îndată. [Zanne, 16993] Caută binele cu sacul,/Și nu-l găsești nici cu acul. [Pentru omul lipsit de noroc.] [Zanne, 16995] Bine faci, bine găsești. [Zanne, 16999] Binele cu bine se răsplătește. [Candrea, 27] De faci astăzi cuiva bine, mâine de la altu-ți vine. [Candrea, 26] Dacă faci bine, nu trâmbița la nime. [Candrea, 27] Cu binele nu vei putea, iar cu răul nu faci nimica. [Candrea, 27] Înveselește-te de binele altuia și întristează-te de rău altuia. [AFC 498, p. 89] Binecuvântarea părinților întărește casa fiilor. [Candrea, 27] Dragomir fuge de bir,/Cu oala plină de știr. [Când cineva e luat de la ușa de datornici, cu deosebire de cei ce umblă după dăjdii.] [Zanne, 11220] Dă bir cu fugiții. [Pentru cel care nu are domiciliu stabil și, la o vreme de nevoie, dispare dintr-o localitate.] [Zanne, 11218] N-are a face banii birului cu gardul țărinei. [Zanne,11221] În veselia nunții, iată și birăul. [ Se zice când, după căsătorie, peștin ne apucă de bir.] [Zanne, 11223] Tata face la biserici, și nenea le surpă. [Când unul strică ce a făcut altul.] [Zanne, 14597] A apucat drumul bisericii. [AFC 204, p. 2] Dacă ai făcut biserică, pune-i cruce. [AFC, 1439, p. 3 ] Nu-i prea umblat la biserică. [AFC 836, p. 4] Dracul nu face biserici. [Candrea, 28] Când biserica-i plină, închisorile-s goale. [AFC 1439, p. 33] Cu trupul în biserică și cu gândul la dracu'. [ Pentru cel fățarnic.] [Zanne, 14591] Este ușă de biserică. [E sfânt, fără păcate.] [Zanne, 14594] Trebuie dus pe la biserică. [Candrea, 28] A auzit clopotul, dar nu știe la care biserică. [Candrea, 28] Nimeni nu e ușă de biserică. [Zanne, 14593] A se face sfântă ca o cheie de biserică. [Pentru cel fățarnic.] [Zanne, 4611] Biserica este în inima omului. [AFC 1439, p. 30] Pe calea bisericii mi-am sclintit piciorul. [Vrând să fac bine, am pățit-o.] [Zanne, 14600] Fiecare voiește a avea biserica lui. [Zanne, 14601] Bivolul nu se teme de purice. [Adică cel puternic de cel slab, cel mare de cel mic.] [Zanne, 1306] Fuge ziua de bivoli, iar noaptea i-apucă de coarne. [Candrea, 28] Leneși ca bivolii. [AFC, 316, p. 1] Cine a văzut pe Bîcu și-a găsit beleaua. [Zanne, 14501] A văzut pe Bîcu. [Adică a pățit-o.] [Zanne, 14500] Să ne întoarcem la blană. [Candrea, 28] Cu pântecele la blană. [Arată un mare număr.] [Zanne, 6599] I-a făcut popa blană. [Zanne, 11225] Mai scumpă căptușala decât blana. [Candrea, 28] Din bucățele, cojocarul blană mare face. [Candrea, 28] Blândul moștenește pământul. [Adică izbutește și o duce mai mult.] [Zanne, 17044] Blânda sparge tinda. [Oamenii blânzi sunt cei mai răi, când le sare țandăra. Se zice mai ales pentru muieri.] [Zanne, 17045] Blândul dă cu bățul. [Zanne, 17046] Pisica blândă zgârie rău. [Candrea, 28] Fii blând ca oaia. [AFC 316, p. 3] Să fii bun și blând la toate, dar până unde se poate. [Candrea, 28] Omul blând fuge ca racul, când dă peste gâlceavă. [Zanne, 17043] Blestemul nu cade niciodată pe pietre. [Prin urmare să nu blestemi pe nimeni.] [Zanne, 14625] Blestemul părinților e ca piatra munților, cade greu copiilor. [Candrea, 28] A intrat nora-n blide, până ce se mai deprinde. [Când cineva va strica toate pe care pune mâna, umblă chiorăcind și împroșcând prin lucruri.] [Zanne, 8199] Nu mânca cu domnii cireșe dintr-un blid, că-ți aruncă sâmburii în ochi. [Candrea, 29] Când e blidul gol, se bate lingura cu el. [Candrea, 29] N-are ce pune în blid. [Candrea, 29] A linge blide. [A mânca des la cineva, a trăi pe spinarea cuiva.] [Zanne, 8197] Amândoi mănâncă dintr-un blid. [Prieteni la cataramă; se zice mai ales pentru cei răi și stricați.] [Zanne, 8198] Boala cunoscută e pe jumătate vindecată. [Omul cu minte, care știe ce vrea și unde merge, izbutește la multe, dacă nu la toate, din care a început să facă.] [Zanne, 4921] Boala vine cu fuga și se duce cu boii. [Zanne, 4922] Boala vine cu olacul și se duce cu carul mocănesc. [Zanne, 4922] Boală lungă, moarte sigură. [Candrea, 29] A dat Dumnezeu și boale, dar a lăsat și leacuri. [Candrea, 29] Boala din fire n-are lecuire. [Candrea, 29] Nu e mai grea boală, decât punga goală. [AFC 1369, p. 13] Boala vine cu carul și iese ca prin urechile acului. [AFC 1375, p. 28] Boli să fie, că doftori sunt de ajuns. [Candrea, 30] Se ține ca boala de om sănătos. [AFC 1439, p. 26] La nevoie se cunoaște prietenul și la boală, nevasta. [Candrea, 29] A da cu bobii. [Zanne, 459] Nu-i dau bobii bine. [AFC, 204, p. 31] Multe spune, dar bob mănâncă. [Pentru cel vorbăreț și mincinos.] [Zanne, 8203] Toamna se numără bobocii. [AFC 204, p. 47] Îl pasc bobocii. [Adică e prostănac.] [Zanne, 1311] Bogatul greșește și săracul cere iertăciune. [AFC 1310, p. 50] Până vine cheful bogatului, iese sufletul săracului. [Candrea, 31] La omul bogat și dracii vin cu colaci. [Celui avut i se fac hatâruri. ] [Zanne, 11229] Celui bogat și dracu' îi leagănă copiii. [Zanne, 11230] Face hatârul bogatului și mănâncă pomana săracului. [Ajută pre cel tare și asuprește pre cel mai slab.] [Zanne, 11233] Averea bogatului mănâncă bucățica săracului. [Candrea, 31] Pe bogat cu treaba nu-l saturi. [Arată nesațiul celui bogat.] [Zanne, 11235] Omul cel bogat/E mai lăudat. [Arată cinstea celor bogați.] [Zanne, 11236] Bogatul nu crede niciodată celui sărac, nici sătulul, celui flămând. [Zanne, 11237] În casa bogatului intri lesne, dar ieși anevoie. [Candrea, 31] Cu bogatul nici calul să nu-l încerci, nici în pungă să te măsori. [Zanne, 11241] Cu bogatul fiecare dorește să fie rudă. [Candrea, 31] Bogatul se scarpină și săracul crede că acesta caută să-i dea. [AFC 1201 VII, p. 3] Bogatul mănâncă când (îi) e foame, și săracul când găsește. [Zanne, 11252] Bogatul se plânge mai rău decât săracul. [Arată lăcomia celui bogat.] [Zanne, 11256] Bogat ca și câinele de pureci. [AFC 204, p. 4] Bogatul nu poate dărui de grija avuției, iar săracul de frica sărăciei. [AFC 1008, p. 10] Când plouă, bogatul își numără banii, calicul face copchii. [AFC 1439, p. 30] Cine e bogat pe lumea asta este și pe ailaltă. [AFC 1008, p. 10] Nu plătește bogatul, ci vinovatul. [AFC 1439, p. 12 ] Mai bine trăiește un sărac lipit, decât un bogat zgârcit. [Candrea, 30] La cel bogat toate curg, și laptele în pasat. [Zanne, 11254] Când bogatul vorbește,/Lumea amuțește. [Nimeni nu are îndrăzneala să se împotrivească celui avut.] [Zanne, 11247] Un bogat când moare, săracul fluieră. [Candrea, 31] Decât să fii bogat și să n-ai ce mânca, mai bine sărac și să aibi bani mulți. [Despre cei ce se plâng că nu au copii.] [Zanne, 11242] De la bogat să n-ai să iei, săracului să n-ai să-i dai. [Candrea, 30] Bogatul nu mănâncă să se sature. [Zanne, 11253] Averea bogatului trece lumânarea săracului. [Candrea, 31] Azi bogat, mâine sărac. [Candrea, 30] Cine nu e dator e destul de bogat. [Candrea, 30] Decât bogat și mâhnit, mai bine sărac vestit. [AFC 528, p. 1] Nu plătește bogatul, ci săracul. [Candrea, 31] P-ăl mai bogat ca tine să nu-l împrumuți. [AFC 204, p. 35] Bogăția trece dealul și tu rămâi cu amarul. [Candrea, 31] Bogățiile trec, faptele bune rămân. [AFC 418, p. 131] Bogăția șade-n ladă și toanta șade pe vatră. [Zanne, 11267] Bogăția strică pe om. [Candrea, 31] Bogăția după ureche și calicia sub nas. [AFC 664, p. 37] Sărăcia este zid de piatră și bogăția gard de nuiele. [Candrea, 37] Să te ferești de boierul nou și de cerșetorul vechi. [Zanne, 9762] Cum e boierul, și sluga. [Pentru cele care se potrivesc; după muncă și folosul etc. ] [Zanne, 9768] După cum e boierul, așa e și odorul. [Candrea, 32] Nici salcia pom, nici boierul om. [Candrea, 32] Viță de boier,/Neam de cimpoier. [Zanne, 9773] Boierii țin fumul de pe urma săracului. [Boierii tot din munca săracului se țin. Poate să fie o aluzie la vechea dare a fumăritului, atât de odioasă odinioară.] [Zanne, 9778] Boier, boier să fii, dar de frică tot să știi. [AFC 204, p. 4] Mătur hornul, fac cafea,/ Sunt boier la casa mea! [AFC 615, p. 7] Boier gol. [Om mândru și sărac.] [Zanne, 9775] După boier și cinstea. [Candrea, 32] Boierul pi tureci (carâmbi) sî cunoaști. [AFC 604, p. 13] Boier cu boii de funie. [Candrea, 32] Boieria și prostia cu mare cheltuială se țin. [Zanne, 9783] Vine rându/(Și) la bolându'. [ Cel care a fost disprețuit, ca nebun sau netrebnic, ajunge de multe ori să fie și el bun la ceva sau rugat pentru ceva. ] [Zanne, 15946] Ce folosește bolnavului patul de aur ? [AFC 1310, p. 50] Bolnav de moarte și-ar mânca de toate. [AFC 1439, p. 30] Bolnavul dorește sănătatea și flămândul, pâinea. [Candrea, 33] Bolnavul multe zice și sănătosul face ce știe. [Candrea, 33] Mângâiere de om bolnav. [Zanne, 4958] Decât bogat și bolnav, mai bine sărac și sănătos. [Candrea, 33] Trântește cu bolovanul în bulboacă. [E prost.] [AFC 1059, p. 38] Un bordei să ai, numai să fie al tău. [AFC 1200, p. 1] Mai bine în bordeiul tău, decât în palatul altuia. [Candrea, 33] Câte bordeie, atâtea capete. [Arată nepotrivirea de păreri, gusturi etc.] [Zanne, 607] Câte bordeie, atâtea obiceie. [AFC 528, p. 1] Câte bordeie, atâtea obiceiuri. [AFC 124, p. 1] Tot bordeiu' își are obiceiu'. [Candrea, 33] Câte sate, atâtea bordeie. [Candrea, 33] A fi cu borșul în foc și cu peștele în iaz. [Candrea, 33] Nimeni nu-i suflă în borș. [Nimeni nu îndrăznește să-l supere.] [Zanne, 8211] Nu-i sufla în borș. [AFC 664, p. 37] Cine s-o fript cu borș suflă și în chișleag. [AFC 1439, p. 32 ] Oi mânca borș cu tărâțe, numai să-mi zici cuconiță. [AFC 664, p. 35] Când bostanul (dovleacul) s-a stricat, nici sămânța nu-i de leac. [AFC 1007, p. 14 Nu-ți băga botul unde nu-ți fierbe oala. [Candrea, 34] A unge pe (la) bot. [A mitui, a da cuiva un bacșiș, o plată nedatorată, cu scopul de a dobândi, chiar și fără drept, un lucru pe care îl dorim.] [Zanne, 2764] A se șterge pe bot. [Zanne, 2765] A fi bot gros. [A fi mojic la vorbă.] [Zanne, 2766] A da cuiva peste bot. [A-l înfrunta, a-l dojeni.] [Zanne, 2767] A-și linge botul. [A simți mare plăcere din orice.] [Zanne, 2768] A se pupa în bot. [Candrea, 34] Te pupă în bot și-ți ia din pungă tot. [Candrea, 34] A fi botezat de un popă beat. [Adică sărit din minți.] [Zanne, 14640] Nu-s din luna lui Pilat/Și din noapte botezat. [Sunt limpede la cap, nu sunt prost sau lesne crezător.] [Zanne, 14641] E botezat în zama dă varză. [Fire acră, rea.] [AFC 204, p. 15] Nu e botezat cu toată apa. [ Se zice când la botez nu l-a muiat cu totul, în apă, însemnând că-i lipsește din minte, adică nu e cu mințile întregi.] [Zanne, 14643] Să mai rămâie câți am botezat eu. [AFC 204, p. 39] Geaba are boul limba lată, că nu cuvântă. [AFC 204, p. 19] Până a geme boii, scârție carul. [AFC 691, p. 46] Boul se leagă de coarne și omul, de limbă. [AFC 1200, p. 3] Boul se leagă cu funia, oamenii cu vorba. [Zanne, 1323] Pe bou îl prinde de coarne și pe om din vorbe (de limbă). [Zanne, 1323] Boul, cu încetul, departe merge; de-l silești, se poticnește. [Ne învață să nu silim pe supuși peste puterile lor.] [Zanne, 1324] Lasă boul în voia lui, dacă vrei să mergi departe. [Adică nu sili pe norod la muncă piste puterea lui, dacă vrei să te folosești mai multă vreme.] [Zanne, 1325] Nu lega gura boului la vreme de pășune. [Adică să nu poprim pe slugă și pe muncitor din mâncarea lor.] [Zanne, 1327] Să nu încarci pe bou, ca pe măgar, cu samarul. [Adică să nu pui sarcină ce nu se cuvine la oricine.] [Zanne, 1328] Pierde un bou pentru un ou. [Zanne, 1330] Omul fără boi e ca robul legat de mâini. [Omul fără ajutoare nu poate să facă nimic.] [Zanne, 1333] Boii uniți la pășune,/Lupul nu-i poate răpune. [Arată puterea unirii și a înțelegerii.] [Zanne, 1334] Boii uniți, lupul nu-i poate răpune. [AFC 1353, p. 44] Boul cu bivolul anevoie trag la jug. [Arată nepotrivirea lucrurilor.] [Zanne,1335] S-a dus bou și s-a întors vacă. [Zanne, 1337] A mers bou și-a venit vacă. [AFC 664, p. 32] A plecat bou și-a venit vacă. [AFC 392, p. 59] S-a dus bou și s-a întors măgar. [Zanne, 1337] Iei boii să-i rămâie vițeii. [A lua mult și a lăsa cu puțin; a lua lucrul din mână și a lăsa cu nădejdea.] [Zanne, 1338] Tot un bou ș-o belea. [AFC 812, p. 17] Să-mi iei boii, să mă lași cu caru-n drum ? [Arată nepăsarea. ] [Zanne, 1341] Boului, coarne, paserii, aripi, povară nu sunt. [Omul poartă fără a le simți, sarcinele sau cusururile pe care i le-a dat natura.] [Zanne, 1342] Bou bătrân cu baier roșu. [ Se zice când cineva se îmbracă sau caută a-și însuși un lucru nepotrivit cu starea sau cu vârsta lui. Șăranul obișnuiește a atârna de gâtul animalelor tinere câte ceva roșu.] [Zanne, 1343] A-și pune boii la plug cu cineva. [Candrea, 35] Parc-o să mai fac boi breji la car. [AFC 204, p. 36] N-o să facem boi bălțați. [Zanne, 1346] N-o să mai fac boi breji. [AFC 204, p. 70] Până să zică: \ldblquote bou breaz\rdblquote , vine soarele la amiaz. [Candrea, 34] Parcă nu ți-s boii acasă. [ A fi neliniștit, nemulțumit, supărat ; a nu fi în toate mințile; a avea o pagubă; a fi bolnav. ] [Zanne, 1349] Nu i-s boii acasă. [AFC 836, p. 4] A lăsa pe cineva în boii lui. [A nu-l supăra, a nu-l nemulțumi.] [Zanne, 1350] A lua boii de dinainte. [A-l pune în neputință de a lucra.] [Zanne, 1351] Cap de bou. [Se zice despre omul prost.] [Zanne, 1351] A fi bou încălțat. [Se zice despre omul prost.] [Zanne, 1353] Unde nu sunt boi, ieslele sunt curate. [Unde nu muncește nimeni, mâncarea lipsește.] [Zanne, 1354] A rămâne ca boul la poarta nouă. [Adică uimit, zăpăcit.] [Zanne, 1355] Boii ară și caii mănâncă. [AFC 134, p. 176] Boul suie în pod, dar calul coboară. [AFC 285, p. 1] Boul pe care îl împunge vaca, să-l mănânce lupii. [AFC 691, p. 42] Boul, de e bou, și tot înțelege. [AFC 204, p. 4] Boier cu boii de funie. [Candrea, 34] Cine se pune cu dracu-n plug scoate boii fără coarne. [Candrea, 35] Cine fură azi un ou mâine fură și un bou. [Candrea, 35] Cine se judecă adeseori pierde un bou și câștigă o pisică. [Candrea, 34] Din doi boi negri încolo nu mai știe nimic. [AFC 1212, p. 2] Decât la anul un bou, mai bine acum un ou. [AFC 134, p. 260] Dă-i pace, că-i boul lui Dumnezeu. [AFC 140, p. 11] Doar n-o să-mi ia boii de la plug. [Candrea, 35] Ochii stăpânului îngrașă boii. [Candrea, 35] Stă ca boul la poartă nouă. [AFC 664, p. 35] Să nu dai tot în boul de trage. [AFC 691, p. 43] Trăiești ca boul în cireadă și nu mai știi nimica. [AFC 664, p. 36] Ieslea nu merge la bou, ci boul la ea. [Candrea, 34] Boul are limbă lată, dar nu poate vorbi. [AFC 204, p. 4] Om cu bour în frunte. [ Adică om rău.] [Zanne, 11272] Înalt ca bradul, prost ca gardul. [AFC 616, p. 7] Braga ne răcorește în lipsă de înghețată. [Adică, la nevoie, și cu cele mai proaste ne putem sluji.] [Zanne, 8217] Ca braga în ziua de Paști. [Candrea, 35] A bea bragă cu cineva. [A trăi, a lucra împreună.] [Zanne, 8221] Plan de bragagiu. [Candrea, 35] Ori Bran, ori căpitan. [Candrea, 35] Braniște nu se face de-o tufă. [Cu o singură faptă bună, nu poți fi socotit om de treabă, cu un ban în pungă, nu ești bogat.] [Candrea, 35] A spune brașoave. [Candrea, 36] A fi bun de brașoave. [Candrea, 36] A fi cu brațele deschise. [Primitor.] [Zanne, 2778] A sta (ședea) cu brațele încrucișate. [Candrea, 36] A fi brațul drept al cuiva. [A fi persoana de care se servește cineva bucuros în toate afacerile sale; fără de care cineva nu poate.] [Zanne, 2783] A se arunca în brațele cuiva. [Candrea, 36] A pune în brazdă. [A pune la treabă.] [Zanne, 468] Dacă te ține brăcinarul. [Dacă poți, dacă îndrăznești.] [Zanne, 6613] A fi tare în brăcinar. [A fi bogat.] [Zanne, 6614] A nimerit orbul Brăila. [Candrea, 35] Munca e brățară de aur. [Candrea, 36] Să aibe averea Brâncoveanului, și tot nu se pricopsește. [Candrea,35] La anul cu brânză. [AFC 1439, p. 37] Altă brânză. [Candrea, 36] Zgârie brânză. [AFC 1059] S-a stricat brânza. [AFC 836, p. 5] Burduf de brânză în seama câinilor. [Zanne, 8233] Se împute brânza între ei. [A se strica prietenia.] [Zanne, 8244] S-alege brânza de zăr. [S-alege binele de rău, se va găsi cel vinovat și cel nevinovat.] [Zanne, 8245] A nu fi bun de nici o brânză. [Candrea, 36] Nu e nici o brânză de el. [Candrea, 36] N-a făcut nici o brânză. [AFC 204, p. 30] I-a căzut brânza în barbă. [Candrea, 36] S-a umplut de brânză ca broasca de păr. [Nu a câștigat, nu s-a folosit cu nimic.] [Zanne, 8142] Când îi socoti brânza și untul, nu-i mânca piroște. [AFC 664, p. 34] Când ți-e brânza mai proaspătă, n-ai smântână. [Candrea, 36] Când e brânză, nu-i bărbânță. [Candrea, 36] Mânâncă brânză cu mămăligă goală. [Pentru cel zgârcit.] [Zanne, 8230] Decât mănuși în mână, mai bine brânză și smântână. [Candrea, 36] Brânza au mâncat-o câinii, dar găleata-i de față. [Candrea, 36] Frate, frate, dar brânza-i pe bani. [AFC 204, 17] Neam de neam, dar brânza e pe bani. [Candrea, 36] Brânză bună-n burduf de câine. [AFC 836, p. 1] Brânză-n sticlă. [Pentru omul zgârcit.] [Zanne, 8249] Opt, cu o brânză nouă. [AFC 1439, p. 39] De un deget în turtă și de-o unghie în brânză. [Calicie, zgârcenie, zgârie-brânză.] [Zanne, 8232] A se lua de brâu cu cineva. [A intra cu cineva în strânse legături, mai ales cu unul care este pe o treaptă mai jos decât noi sau nedemn de a ne fi prieten.] [Zanne, 6623] A fi un târâie-brâu. [Candrea, 37] A fi cu resteul la brâu. [Candrea, p. 37] Cine se naște breaz, breaz moare. [Se zice pentru cei din fire rău nărăviți, ce nu-și pot schimba năravurile cele rele.] [Zanne, 1356] Briciul prea ager se știrbă. [Cine nu-și păzește gura o pate.] [Zanne, 6618] La așa obraz, așa briciu. [Candrea, 37] Broasca mică face gura mare. [Se zice pentru cei mici, când cârtesc, precum și pentru oamenii de nimic, fără valoare și fără însemnătate, care vorbesc multe, dându-și o importanță pe care nu o au în realitate.] [Zanne,1359] Broasca s-a mâniat pe baltă. [Se zice pentru cei mici, când se mânie pe cei mari, ce nu vor să știe de ei.] [Zanne, 1360] Ca broasca pe uscat. [AFC 1439, p. 1] E plin de noroc, ca broasca de păr. [Candrea, 37] Isteț ca broasca. [Candrea, 37] Broasca stă în ape bune. [Zanne, 1357] Și broasca-și întinde laba să o potcovească. [Zanne, 1362] Cine se teme de brumă, să nu sădească vie. [Se zice pentru cei fricoși și sfioși, să se depărteze de orice. Orice lucru își are neajunsurile sale și nu trebuie să ne băgăm în treburi de care ne temem. Regele Solomon zice în proverbele sale : De teama frigului, leneșul, nearând, cerșetorește pe la seceriș, dar în zadar. Prov. XX,4.] Fecior bătut de brumă. [Candrea, 37] Pe brumă, desculț, și pe rouă, încălțat. [Candrea, 37] Câte belele,/Câte bube rele,/Toate se sparg în capul babei mele. [Candrea, 38] Bun să-l pui la bubă. [Se zice pentru cei blânzi, arătând bunătatea lor.] [Zanne, 4976] Aci e buba. [Candrea, 37] Buba cap nu face,/ Până nu se coace. [Candrea, 37] A pune sare-n bucate. [Candrea, 38] Veșnic în fruntea bucatelor. [Candrea, 38] A se amesteca în toate, ca sarea în bucate. [Candrea , 38] Bogatul, cât de sărac, tot își odihnește bucatele. [Candrea, 38] Șapte feluri de bucate, tot fasole mestecate. [AFC 1439, p. 21] Decât bucate stricate, mai bine mațe crăpate. [AFC 854, p. 46] Bucatele fură bune, dar n-a știut nașa a le pune. [Zanne, 8266] Foamea e cel mai bun bucătar. [Candrea, 38] Cu două bucătărese, iese ciorba prea sărată sau nesărată. [Candrea, 38] Bucătărie grasă, moștenire slabă. [Zanne, 8260] Cu bucătura mică se prinde peștele mare. [Candrea, 38] Fă bucătura pe cât ți-e gura. [AFC 662, p. 36] Cu bucățica mică se prind pești mari. [Zanne, 8254] Bucățica ține ghițica. [vițica] [AFC 664, p. 33] Să-l aud când a bucina Adam ! [AFC 873, p. 26] Din orice lemn nu se face bucium. [Candrea, 39] A da de bucluc. [Candrea, 39] Caută bocluc cu lumânarea aprinsă. [Zanne, 17433] Aici nu-i la București să te fudulești. [Candrea, 39] Aci te bucură, aci te scutură. [Candrea, 39] De ce te bucuri,/Te scuturi.[Speranțe frumoase, care nu numai că nu se realizează, dar dimpotrivă se întorc în rău, prin purtarea celui pe care se întemeiau speranțele noastre. ] [Zanne, 1638] M-am bucurat la avere și vai de păcatele mele. [Candrea, 39] De va cădea vrăjmașul tău, tu nu te bucura. [Candrea, 39] După întristare vine bucurie. [Candrea, 39] Bucurie-nșelătoare, ca roua de trecătoare. [Candrea, 39] Bucurie în mână străină. [ Când nu ești stăpân pe ceea ce-ți produce bucurie. Nu te bucura înainte de a ține în mână ceea ce dorești.] [Zanne, 16448] Bucurie bună în mână străină. [AFC 798, p. 3] Bucurie goală, traistă ușoară. Candrea, 39] Gând la gând cu bucurie. [Candrea, p. 39] Numai buhaiul și popa merg de-a dreptul peste tot. [AFC 1439, p. 12] Cal verde și bulgar cuminte, dracu' a mai văzut. [AFC 204, p. 6] Dacă n-ar fi fost bulgari, n-ar fi azi lună pe cer. [Candrea, 39] Surdului să-i scoți bumbacul din urechi. [Candrea, 40] Decât cu un nevoiaș la câștig, mai bine cu un om bun la pagubă. [Zanne, 17047] Fapta bună nu moare niciodată. [Zanne, 17049] Fapta bună/Este pentru om cunună. [Zanne, 17051] Omul prea bun e nebun. [Zanne, 17063] Lucrul bun nu se face iute. [Candrea, 40] Lucrul bun anevoie se dobândește. [Candrea, 40] Cele bune cu anevoie se dobândesc. [AFC 1439, p. 32] Una bună, zece rele. [Candrea, 41] Omul bun încape oriunde. [ E primit cu plăcere.] [Zanne, 17061] Fii bun, ca să trăiești mult. [Candrea, 40] Cine e bun place și lui Dumnezeu. [Candrea, 40] Omul bun după fapte se cunoaște. [Candrea, 40] Omul bun e ca pâinea cea de grâu. [Candrea, 40] Mai bine puțin și bun, decât mult și rău. [Zanne, 17076] Din gura omului bun, vorbă de rău nu iese niciodată. [Căci dânsul e îngăduitor, chiar și pentru cei răi.] [Zanne, 17078] Fii tată celor buni și bici celor răi. [Candrea, 41] Bun pentru alții, rău pentru dânsul. [Candrea, 40] Cele bune să s-adune, cele rele să se spele. [Candrea, 41] E bun numai când doarme. [Candrea, 40] A o face bună de nimic. [Candrea, 41] A avea mână bună. [Candrea, 41] Bun de gură, rău de lucru. [AFC 204, p. 4] Bun de pus la rană. [AFC 204, p. 4] Bun ca ziua cea bună (sau ca pâinea cea bună). [AFC 610, p. 52] Ce ne trimite Dumnezeu, trebuie să primim, ori bun, ori rău. [Candrea, 40] E bun de pus în sapă. [AFC 204, p. 16] E bun de trimis după moarte. [AFC 836, p. 2] Na-ți-o bună, că ți-am dres-o. [AFC 836, p. 4] Nada numai la plug e bună. [Candrea, 41] Toate-s bune și la locul lor. [AFC 1439, p. 22 ] Vorba rea fuge mai tare ca cea bună. [Candrea, p. 40] Până nu mănânci bunul altuia, nu te faci om. [Zanne, 11288] Omul, de bun, e nebun. [Zanne, 17063] Fii bun, ca să trăiești mult. [Zanne, 17067] Până nu vei vedea pe cel bun, nu lepăda pe cel prost. [Zanne, 17083] Bună învoială, rea tocmeală. [Candrea, 41] Din gura omului bun, vorbă de rău nu iese niciodată. [Zanne, 17078] Cu bunătatea mori de foame. [Candrea, 41] Bunătatea învinge. [AFC 1439, p. 30 ] După bună-dimineața, și mulțămita! [Zanne, 9505] Cum îi bună-ziua, așa-i și mulțumita. [AFC 836, p. 2] A dat burduful de brânză în sama câinilor. [Candrea, 41] Îi burduf de carte. [AFC 1439, p. 8] Până nu-l storci, buretele nu dă apă. [Candrea, 42] A bate cu burete/Piron în perete. [A încerca o muncă peste putință.] [Zanne, 6630] A trece (trage, șterge) cu buretele peste ceva. [Zanne, 6631] Își face de dragoste cu buruiene de urât. [Candrea, 43] Buruiana rea crește curând. [ Se zice, în glumă, de copiii care cresc repede.] [Zanne, 474] Buruiana proastă crește și în piatră. [Cel sărac trăiește unde ar pieri altul, deprins cu o viață mai bună. Prin stăruință putem ajunge la multe lucruri.] Zanne, 475] Buruieni se găsesc și în cea mai bună grădină. [AFC 1201 VII, p. 4] Burta popii, sac fără fund. [Candrea, 42] Burta primește și multe, și puține. [Se mulțumește omul cu mult și cu puțin.] [Zanne, 2794] Burta omului n-are fereastră să se vază ce e în ea. [Candrea,42] Burta plină nu învață bine. [Candrea, 42] Picurile multe umplu butoiul mare. [Zanne, 11308] Nu cerca butea, numai ce-i în bute. [Nu judeca omul după înfățișare, dar cântărește-i mintea și calitățile morale.] [Zanne, 11298] Butea goală sună tare. [Zanne, 11291] Buțile cele deșerte răsună mai tare decât cele pline. [AFC 1201VII, p. 4] Butea mare răsună tare. [Candrea, 43] Butea plină nu s-aude, butea goală face (multă) hodorogeală. [Zanne, 11292] Butea cu un cerc nicicum se leagă. [Zanne, 11299] C-o picătură ce cură, butia se umple până-n gură. [Zanne, 11295] La mâncare, ca lupul, și la lucru, ca butucul. [Candrea, 43] De joc, e ca focul, de lucru, ca butucul. [Candrea, 43] Dă tot peste butuci. [Zanne, 480] A nu fi din butuci. [Adică a nu fi prost, tâmpit.] [Zanne, 482] A trage cuiva butucul. [A înșela, a prinde pe cineva, a-l lăsa pe jos.] [Zanne, 479] Dintr-un butuc, faci un uluc. [Candrea, 43] Năpastea nu cade pe butuci. [Candrea, 43] Buturuga mică răstoarnă carul mare. [AFC 617, p. 59] Buzele cele dulci ca lipitoarea te sug. [Arată puterea sărutului, precum și tristele urmări ale dragostei. ] [Zanne, 2811] Buzele cele mute vorbesc pe tăcute. [Candrea, 44] Pre buze miere, în inimă fiere. [Arată cugetul celui fățarnic și viclean.] [Zanne, 2807] A rămas cu buza friptă (arsă). [Zanne, 2817] Buzele celui drept se pricep la vorbe plăcute, iar gura celui rău, la strâmbătate. [AFC 1417, p. 17] A fi cinstit ca buzunarul pescarului. [Candrea, 44] A-l avea în buzunar. [Zanne, 6639] Parcă o scoate din buzunar! [Candrea, 44] Ia dintr-un buzunar și bagă într-altul. [Candrea, 44] A fi tot cu mâna în (la) buzunar. [Zanne, 6640] Ori caftan până-n pământ, ori ștreangul de gât. [Se zice de cei deznădăjduiți, ce vor să moară, ori să dobândească cinstea cea mai mare.] [Zanne, 6687] A îmbrăca caftanul. [A se boieri; a deveni boier.] [Zanne, 6688] A lua un caftan. [A fi bătut.] [Zanne, 6689] Calul bătrân nu se învață la umblet. [AFC 524, p. 15] Calul bătrân greu îl înveți la umblet. [AFC 646, p. 46] Calul bătrân nu se-nvață la buestru. [AFC 278, p. 15] Calul bătrân greu se învață la ham. [AFC 1059, p. 38] Calul bătrân cunoaște multe drumuri. [AFC 1387, p. 9] A umbla după potcoave de cai morți. [Candrea, 47] Cal verde și armean cuminte ? [AFC 1439, p. 31] Voinic tânăr, cal bătrân,/ Greu se-ngăduie la drum. [Candrea, 46] Nu da calul pentru măgar. [AFC 797, p. 25] Cum îi calu' și stăpânu'. [AFC 812, p. 17] Calul cunoaște ce călăreț îl încalecă. [AFC 1200, p. 1] Calul cel voinic la suiș se cunoaște. [AFC 1201 VII, p. 1] Calul bun se vinde din grajd. [AFC 691, p. 47] Calul de furat se găsește pe la iarmaroace. [Candrea, 47] Calul, când te izbește, atunci să-l bați. [AFC 524, p. 15] Cal cu minte, călăuza prostului. [Zanne, 1376] La calul nărăvit, pinten ascuțit. [Răul doar de frică știe.] [Zanne, 1384] Calul de dar nu se caută de dinți. [AFC 691, p. 41] Calul de dar nu se caută în gură. [AFC 204, p. 8] Calul râios găsește copacul scorțos. [AFC 308, p. 65] Și-a pierdut cumpătul, ca și calul umbletul. [Candrea, 478] Pe mulți cai hamurile îi mănâncă. [Candrea, 47] Nici pe cal, nici sub cal ; nici prin ciur, nici sub ciur. [AFC 664, p. 32] Caii trag, boii mănâncă. [AFC 664, p. 38] Dac-ar fi moartea cailor după vrerea câinilor, n-ar rămâne nici un cal în lume. [AFC 649, p. 43] Baba e calul dracului. [Candrea, 47] Leagă calul unde zice stăpânul, măcar lupul să-l mănânce. [Candrea, 47] Ochii stăpânului îngrașe calul. [Candrea, 47] Calul, de e cal, și tot se poticnește. [Zanne, 1413] Cal bătrân cu baier roșu. [Zanne, 1412] E greu de învățat cal bătrân la umblat. [AFC 1439, p. 4] Nu mai înveți cal bătrân în buiestru. [AFC 204, p. 30] Mănânci, calule, fân? [Zanne, 1394] Din cal, măgar. [AFC 662, p. 35] Nici cal, nici măgar. [Zanne, 1419] Cine n-are cal/Să urce pe jos la deal. [Zanne, 1383] Nu încăleca calul vecinului. [Zanne, 1382] Calul, unde te trântește, acolo bate-l. [Zanne, 1409] Calul e aripa omului. [Zanne, 1416] Calul trântește și pe călărețul cel mai bun. [AFC 308, p. 65] În calul care trage, în acela dai cu \ldblquote ghiciușca\rdblquote (biciul). [AFC 1439, p. 7] Calul fără căpestru nu merge-n buiestru, ci cade-n prăpastie. [AFC 308, p. 63] Hainele împrumutate nu țin de cald. [Candrea, 49] Cald nemțesc. [AFC 1439, p. 1] Unde e calabalâc, acolo e și bucluc. [Candrea, 47] Calea, valea. (Treacă, meargă). [AFC 204, p. 10] Calea bună e cea mai scurtă. [Candrea, 50] Calea dreaptă e cea mai scurtă. [Zanne, 485] Calea bătută este cea mai scurtă. [AFC 1201 VII, p. 3] Umblă tot pe calea bătută. [Candrea, 50] Cale bună ca bumbacu',/ Unde-i cădea, să-ți spargi capul. [AFC 204, p. 8] A fost până la calea întoarsă. [N-a ținut mult.] [Candrea, 50] A făcut cale întoarsă. [AFC 1439, p. 14] A se opri la calea jumătate. [A nu termina ce a început sau a termina rău ce a început bine. ] [Zanne, 13201] A luat calea bisericii. [AFC 1439, p. 14 ] A lua cale multă. [Candrea, 50] A găsi cu cale. [Că e bine, drept ca să se facă.] [Zanne, 13213] A scoate la cale cu cineva. [Candrea, 50] A-și pune gura la cale. [Candrea, 50] Calea n-are soroc. [AFC 204, p. 10] Calea flămândului e cea mai lungă. [AFC 2018, p. 11] La Calendele grecești. [Adică niciodată.] [Zanne, 11320] Calfa rea niciodată nu-și găsește scule bune. [Candrea, 50] Cui îi e milă de calic să-i poarte traista. [AFC 1439, p. 1] Fă hatâr calicului, că-i duci traista. [Candrea, 50] Calicului, să-i dai toată săptămâna, și să nu-i dai sâmbăta, te înjură. [Candrea, 50] Să nu scape calicul la traista cârpită. [AFC 664, p. 36] Parcă se bat calicii la gura lui. [Candrea, 50] La calic slujești, calic rămâi. [ Să-ți alegi stăpâni sau ocrotitori puternici. ] [Zanne, 11347] Tu calic, eu sărac,/ N-ai acasă ce mânca,/ Hai la mine, știi răbda. [AFC 590, p. 16] Omul calic și fudul și lui Dumnezeu i-e urât. [Candrea, 50] Decât să dai la calic, mai bine să-i pui pe foc. [Candrea, 50] Decât cu zece calici, mai bine cu doi voinici. [AFC 664, p. 30] Cana până atunci merge la fântână, până se sparge. [ Nu de multe ori înșală, fură, minte etc. cineva, în cele din urmă trebuie să se prindă odată.] [Zanne, 8282] Se sfârșește unt-de-lemnul din candelă. [Candrea, 52] Dacă pui unt-de lemn în candelă, îți va lumina. [Fără dare de mită, nu capeți dreptate la judecăți.] [Zanne, 6751] Om făr cap. [ Adică fără minte, nepriceput, ușurel.] [ Zanne, 2918] A-și face de cap. [Candrea, 53] De cap și-a făcut, de cap i-a fost. [Candrea, 53] Cap ai, minte ce-ți mai trebuie. [Candrea, 54] A-și lua lumea în cap. [Candrea, 54] Cine n-are, capul nu-l doare. [Candrea, 54] Capul lui nu plătește cât o ceapă degerată. [Candrea, 54] A umbla cu capul între urechi. [Candrea, 55] A umbla cu capu-n traistă. [A nu fi atent, a nu-și da seama de ceea ce se petrece în jurul său ; a nu pricepe nimic ; a nu chibzui bine lucrurile. ] [Zanne, 2901] A umbla cu capu-n sac. [AFC 204, p. 49] Nu-l taie capul nici două mere degerate. [Candrea, 54] A se sui (a sări, a se urca) în capul cuiva. [Candrea, 54] A sta pe capul cuiva. [AFC 1010, p. 23] I-a răsărit luna-n cap. [Candrea, 53] Capul plecat, nu-l taie sabia. [Candrea, 54] Capul plecat, toporul nu-l taie. [AFC 662, p. 34] Îmi faci capu călindari.[AFC 873, p. 24] La așa cap, așa căciulă. [AFC 1439, p. 8 (295)] Mai bine capu' satului, decât coada orașului. [AFC 662, p. 31] Unde nu-i cap, vai de picioare. [AFC 617, p. 54] Bine zice moș Arvinte,/ Vai de cap unde nu-i minte. [Candrea, 53] Capul face, capul trage. [AFC 836, p. 1] Câte capete, atâtea cușme. [AFC 836, p. 1] A fi greu la cap. [Candrea, 53] Tare de cap. [AFC 1059, p. 39] Cap mare, minte puțină. [Candrea, 54] Capul duce picioarele. [Candrea, 54] Dacă nu-i cap, bate-n ăsta care este. [AFC 836, p. 2] A-și pierde capul. [Candrea, 54] A-și vârî capul în gard. [Candrea, 55] A se da cu capul de toți pereții. [Candrea, 54] Ascultă pe toți, dar ai capul tău. [AFC 664, p. 32] Se tot înalță, până dă cu capul de grindă. [Candrea, 54] A fi cap sec. [A nu avea minte, a fi nepriceput.] [Zanne, 2893] A fi ajuns la cap. [Deștept, înțelept.] [Zanne, 2913] A-i da de cap. [Zanne, 2956] Ori cu capul de piatră, ori cu piatra de cap, tot una e. [AFC 646, p. 46] Nu-mi bate capul. [AFC 836, p. 4] A bate capul cu cineva. [AFC 1010, p. 23] Cine-și păzește limba, își păzește capul. [Candrea, 54] A da cu capul de multe. [A fi pățit, a i se fi întâmplat multe.] [Zanne, 2957] N-o mai scot la capăt ! [AFC 873, p. 25] Nici un capăt de ață. [Candrea, 55] Pe unde a sărit capra, sare și iedul (iada). [Zanne, 1589] Capra sare masa, iada sare casa. [AFC 664, p. 35] Capra bătrână să nu lingă sare ? [AFC 537, p. 34] Capra râioasă, cu coada ridicată. [Zanne, 1584] Capra e vaca săracului. [AFC 522, p. 5] Să-mpac și capra, și varza. [AFC 278, p. 21] Nici capra nu merge de voie bună la târg. [AFC 244, p. 72] A fi supt lapte de capră. [A fi vioi, desfrânat.] [Zanne, 1591] Capra face, oaia trage. [AFC 836, p. 1] Ori în car, ori pi gios. [AFC 812, p. 17] Tot caru-și poartă tovaru'. [Candrea, 57] De-ar aduce omul cu carul și femeia să risipească cu acu', și tot s-alege prafu'. [AFC 204, p. 13] Carul uns nu scârție. [AFC 1200, p. 1] Carul care scârție mai mult trăiește. [Zanne, 11375] Decât un car de frumusețe, mai bine un dram de minte. [Candrea, 57] Șade-n deal și prăvale caru-n vale. [Candrea, 57] Trebuie să mănânci un car cu sare cu cineva, ca să-l poți cunoaște. [Candrea, 57] Până să geamă boii, scârție carul. [AFC 204, p. 35] Nici în car, nici în căruță. [AFC 836, p. 4] Nici în car, nici în căruță, nici în teleguță. [AFC 2018, p. 37] În loc să scârție carul, scârție măgarul. [Zanne, 11377] După ce ți-ai rupt caru', mulți ț-arată drumu'. [AFC 674, p. 46] După ce se răstoarnă carul atunce vede drumul cel bun. [Când cineva capătă minte prea târziu.] [Zanne, 11381] Decât un car de minte, mai bine un dram de noroc. [AFC 617, p. 56] Unge carul, dacă nu vrei să scârțăie. [AFC 691, p. 45] La un car de oale, e destul o măciucă. [AFC 1870, p. 11] Cu cartea-n mână și minciuna-n gură. [Candrea, 60] Pe carte nu prea poate, pe de rost știe cam prost. [Candrea, 60] Cine are carte are parte. [AFC 797, p. 25] Nicăieri ca la casa omului. [Zanne, 6785] Casa ta să fie cât de rea,/Tot mai bine este-n ea. [AFC 862, p. 10] Pe cine primești în casă, te socate din casă. . [Candrea, 62] Casa omului e și iadu' și raiu'. [Arată bunurile și neajunsurile căsniciei. Se zice mai ales pentru femei, cari, după împrejurări, fac casa lor plăcută sau nesuferită bărbatului.] [Zanne, 6779] Casa ce nu tâncănește pustie se socotește. [Candrea, 62] Nu se-ntreabă de casa frumosului, ci de a vrednicului. [AFC 204, p. 30] Cine-și turbură casa va moșteni vânt. [AFC 510, p. 7] Cine are casă mare să bage mărăcini în ea. [AFC 204, p. 9] Femeia harnică ține casa cu fusul. [Candrea, 61] Vai de casa omului, când dracu' își vâră coada. [Candrea , 61] Iarbă în curte,/Sărăcie în casă. [Candrea, 61] Minciuna sparge și case de piatră. [Candrea, 62] Vai de casa unde bărbatul e muiere . [Candrea, 62] Ardă casa mea, dar ardă și a vecinului . [Candrea, 62] Casa nemăturată musafiri așteaptă. [AFC 1358, p. 1] Nevastă frumoasă îi pârjol la casă. [Candrea, 62] Umblă pe drum cu alai, și-n casă n-are mălai. [Candrea, 62] Ce-i căciulă, nu-i tulpan [Zanne, 11004] După ploaie, căciulă. [Candrea, 44] Așa cap, așa căciulă. [Zanne, 6658] Pe cap bun, stă și căciula ruptă. [Candrea, 45] Cu căciula-n mână. [Zanne, 6672] A scăpat căciula pe apă. [Zanne, 6674] Bună ziua, căciulă,/Că stăpânul n-are gură. [AFC 1421, p. 51] Ce are a face căciula cu subprefectura. [AFC 662, p. 38] Pune căciula jos și te judecă la ea. [AFC 498, p. 87] Are casa sub căciulă. [Candrea, 44] Nu te uita la căciulă/Si uită-te la făptură. [AFC 662, p. 33] Căciula nu se poartă vara. [AFC 418, p. 131] Nu se cumpără omul pe căciulă. [Zanne, 6647] Cel călare nu crede celui pe jos.[Candrea, 47] Cine umblă de timpuriu călare mai târziu umblă pe jos. [Zanne, 9806] A plecat călare și se întoarce cu șeaua în spinare. [Candrea, 48] Călătorului îi șade bine cu drumul, ca și calului cu frâul. [Zanne, 11322] Călătorului îi stă bine cu drumul. [AFC 204, p. 9] De călătorul care merge cântând, să nu te temi. [AFC 204, p. 13] Baba călătoare n-are sărbătoare. [Candrea, 48] Îi ard călcâiele. [AFC 1339, p. 36] I s-au aprins călcâiele. [AFC 204, p. 2] Ii sfârâie călcâiele.[Candrea, 49] Îi joacă șoarecii-n călcâie. [Candrea, 49] Se-nvârte-ntr-un călcâi. [AFC 204, p. 41] Fuge de-i scapără călcâiele. [Candrea, 49] Fugiți, călcâie, că vă calc. [Candrea, 49] A-și lua călcâiele de-a umere. [Zanne, 2841] Mă duc cu călcâiele nainte. [Nu mă duc]. [AFC 873, p. 26] Plouă cu căldarea. [AFC 1439, p. 19] Se laudă oala că va sparge căldarea. [Candrea, 49] Rasa nu te face călugăr. [Candrea., 1912, 51] Dracu', când a-mbătrânit,/Atunci s-a călugărit. [Candrea, 51] S-a călugărit motanul. [AFC 1439, p.19] A-i pune călușul în gură. [Zanne, 11358] L-a apucat (luat) din căluș.[AFC 725, p. 25] Cămașa e mai aproape de piele. [Zanne, 6709] Mai aproape cămașa decât anteriul. [Zanne, 6710] Cămașa e mai aproape decât sumanul. [Candrea, 51] Cămașa e mai aproape decât cojocul. [AFC 2018, p. 11] Cămeșa ceea parcă e uscată la lună. [AFC 664, p. 34] Dacă-i spăla cămășile la Florii,/ Or rămânea netocite pentru Paști. [AFC 664, p. 31] A-și da și cămașa. [Zanne, 6739] Nu-ți da cămeșa pentru altul, ca tu să rămâi în pielea goală. [Zanne, 6705] A rămâne la cămașă. [A rămâne sărac, a pierde averea.][Zanne, 6736] Pentru un purice arunci cămașa pe foc. [AFC 1414, p. 11] Nu-l încape cămeșa. [AFC 1439, p. 41] Omului rău, dă-i și cămașa și fugi. [Candrea, 51] Pe unde scoți cămașa ? [Zanne, 6722] Pruncul se naște în pielea goală, alții dau cămașa pe el. [Când unul capătă de la alții sau se înalță cu ajutorul altora.] [Zanne, 6706] Leagă-mi, măi frate, cămeșa-n spate, că ți-oi lega și eu ție. [Zanne, 1439, p. 9] Om fără căpătâiu; nici cățel, nici purcel. [Zanne, 6756] Căscatul dintâiu cere căpătâiu. [Candrea, 63] Ciomagu' e cu două căpătâie. [Candrea, 54] Căprița ridică codița și țapii, peste dânsa. [AFC 1010, p,. 24] A-și pierde cărarea. [A-și pierde rostul, a se abate din calea bună și dreaptă.] [Zanne, 13228] A umbla pe șapte cărări. [Candrea, 58] Pe cărarea bătută, nu crește iarbă. [Candrea, 58] Nu a îmbătrânit de cărările bisericii. [58] Nevoia învață pe cărăuș. [Candrea, 58] Și cel mai bun cărăuș răstoarnă carul pe cel mai bun drum. [Adică și cel mai învățat greșește.] [Zanne, 11403] Chiria deșteaptă pe cărăuș. [Zanne, 11403] Cărbunele stins arde mai tare. [AFC 1295, p. 24] Ferește-te de cărbunele acoperit. [ Candrea, 58] Cărbunele acoperit pe nesimțite te arde. [Zanne, 509] Fățarnicul e ca un cărbune acoperit, care, pe neștiute, te arde. [Candrea, 58] Omul rău e ca un cărbune, dacă nu te arde, te înnegrește. [Candrea, 58] Nu se poate și în căruță, și în teleguță. [Candrea, 61] Îi învățat și în căruță, și în teleguță. [Zanne, 11463] Căruțele goale (mai) mult huiet fac. [Zanne, 11458] S-a stricat căruța. [AFC 240, p. 40] A dejugat căruța. [A se opri, a desăvârși o treabă.][Zanne, 11467] A rămâne de căruță. [A rămâne în urmă, a nu izbuti într-o afacere.] [Zanne, 11466] Nu fugi după căruța care nu te așteaptă. [AFC 2018, p. 39] N-ai ce te lua cu el în căruță. [AFC 664, p. 33] Unul cască gura și altul înghite. [Zanne, 8326] Cine cască adoarme. [Candrea, 63]. Cască gura cât poți înghiți. [Candrea, , 63] Așa e căscatul, umblă din om în om. [AFC 664, 38] Cine umblă cu gura căscată îi intră muștele. [Candrea, 63] Cine nu-i bun de cătană nici acasă nu-i de seamă. [Candrea, 64] Cățeaua, până nu ridică coada, câinii n-o miroase. [Zanne, 1605] Cățeaua, până nu rădică coada, nu să iau câinii după ea. [AFC 204, p. 9] Cățeaua ridică coada și zece câini după ea. [AFC 2018, p. 11] Vrăjește ca cățeaua la lună. [AFC 204, p. 49] Cu cățel, cu purcel. [Adică cu tot avutul său.] [Zanne, 1614] A fi neamț fără cățel. [Candrea, 65] Are căței în cap. [AFC 204, p. 2] A căuta ziua de ieri. [Despre cei care umblă fără scop.] [Zanne, 5029] A căuta ce n-a pierdut. [Candrea, 65] Cine o catî o găsești. [AFC 604, p. 12] Ferește-te de cel cu căutătura-n jos. [E om rău.] [AFC 1439, p. 26] Câinele care latră mult nu mușcă. [Zanne, 1499] Câinele care latră nu mușcă. [AFC 615, p. 6] Câinele care bate (latră) nu mușcă. [AFC 2018, 12] Mulți câini latră pe urs, da niciunul nu-l mușcă. [AFC 1870, p. 10] Nu te feri de câinele care latră, căci nu mușcă. [AFC 522, p. 5] Ferește-te de câine mut și de om tăcut. [Zanne, 1471] Câinele care nu mușcă, lasă-l să latre. [Nu te îngriji de acel care nu trece de la vorbe la fapte.] [Zanne, 1505] Femeia e câine, latră, dar nu mușcă. [Candrea, 45] Îl latră câinii ca pe urs. [AFC 662, p. 33] Câinii latră, vântul bate. [Zanne, 1458] Câinii latră, ursul merge. [AFC 204, p. 8] Câinii latră, iar lupul tace și face. [Mai mult să ne păzim de cei tăcuți și fățarnici.] [Zanne, 14711] Când întărâți câinii, să ai ciomag bun.[AFC 1200, p. 3] Hrănești câinele, și el îți rupe vinele. [AFC 278, p. 26] Vai de câinele care latră pe stăpânul său. [Zanne, 1478]] Nu da pâine cânilor altuia, că te latră ai tăi. [Zanne, 1517] Câinele, strajă neadormită, să n-o depărtezi de la casa ta. [AFC 1200, VII, p. 3] Câine cu câine se cunoaște. [AFC 610, p. 51] Când câinii veghează, lupii nu cutează. [Când omul îngrijește de afacerile lui, lucrul merge fără nici o sminteală, numeni nu îndrăznește a-i face rău.] [Zanne, 1460] Din coadă de câine, sită de mătase nu se face. [Zanne, 1519] Din coadă de câine uscată, sită de mătase nu se face. [AFC 616, p. 7] Din coadă de câine, nu poți face sită de mătasă. [AFC 1369, p. 13] A tăia frunză la câni. [Zanne, 1570] A duce câinii la apă. [A nu avea de lucru, a pierde timpul.] [Zanne, 1541] Înnoadă câinii-n coadă. [AFC 204, 22] N-au de ce-l trage câinii. [AFC 836, p. 4] La ușa săracului nu vine nici un câine. [Candrea, 45] Nu e numai un câine scurt în coadă. [AFC 204, p. 32] Sunt câini de uși multe. [AFC 662, p. 38] Trăiesc ca câinii prin gard. [Zanne, 1547] A trăi ca mâța cu câinele. [Zanne, 1546] Se au bine ca câinele cu pisica. [AFC 260, p. 3] Ca cânele în car,/Ca vinu-n pahar. [Zanne, 1549] Îi este a lucra, ca și câinelui a linge sare. [AFC 1439, p. 7] Câinele nu fuge de colac. [AFC 664, p. 32] Câinele nu fuge de bucătură, ci de sburătură. [AFC 204, p. 6] Câinele nu fuge de bine, ci de ciomag. [Adică nimeni nu fuge de bine, ci numai de rău.] [Zanne, 1493] A trece ca și câinele prin apă. [Zanne, 1540] Nu căta la câine, ci uită-te la stăpân. [Candrea, 45] Nu se cată la câine , ci a cui îi. [AFC 308, p. 64] Și câinele iese din iarnă, dar numai pielea lui știe cum. AFC 1439, p. 17] Câinele în fiecare iarnă zice că-și face casă, dar, când vine iarna, uită. [AFC 1439, p. 1] Nu este câine fără pureci. [AFC 610, p. 52] Cine doarme cu câinii se scoală cu purici. [Zanne, 1511] E plin de noroc, ca și câinele de pureci. [Candrea, 46] Umblă câinii cu colaci (covrigi) în coadă. [AFC 1439, p. 21] Miluiește câinii până ieși din sat. [Fii blând cât ești în primejdie.] [Zanne, 1496] Lătrătura câinelui și sberetura măgarului (asinului) nu se aud în cer. [Bârfelile celor mici nu ajung până la urechile celor mari; batjocura și amenințarea celui besmetic nu se ia în seamă de cel cuminte.] [Zanne, 1495] Când urlă câinii, se alege praful și pulberea. [AFC 691, p. 45] Nici câine, nici ogar. [AFC 836, p. 4] Brânză bună în burduf de câine. [Candrea, 46] S-a dus câine surd la vânat. [AFC 278, p. 26] Flămând ca un câne. [AFC 664, p. 36] Unde e mortăciune, acolo câinii se adună. [Arată lăcomia oamenilor.] [ Zanne, 1455] Doi câini nu se nărăvesc la un os. [Tâlharii se ajută în săvârșirea relelor.] [Zanne, 1533] A fi coadă de câine. [A fi om fără caracter, decăzut, lingușitor, căci câinele cu coada lui se lingușește.] [Zanne, 1520] A nu fi bun nici de câini. [A nu fi bun de nimica.] [Zanne, 1564] Lasă câinii să te latre. [Lasă lumea să vorbească.] [ Zanne, 1459] Câinele îmbătrânește de drum și nebunul de grija altora. [Candrea, 46] Îi stă ca și câinelui cu pai în coadă. [AFC 664, p. 30] Ai mai văzut câine ciobotar. [AFC 664, p. 31] Umblă ca un câine turbat. [AFC 278, p. 26] Umblă ca un câne după cățea. [AFC 664, p. 37] Îi mănâncă câinii din traistă. [Nesimțitor, desfrânat, risipitor.Se zice despre cei de statură mică.] [Zanne, 1554] Câinele, când l-a opărit, fuge și de apa rece. [Adică cel ce o dată a pățit se ferește de orice.][Zanne, 1488] Dac-ai pușcat cânele, aruncă-l și-n groapă. [AFC 674, p. 45] Oul gol, nici câinele nu-l mănâncă. [Candrea, 46] A muri ca un câine. [Candrea, 45] Câinele, când mănâncă iarbă, îl doare capul. [AFC 439, p. 33] La începutul stânii, se mănâncă câinii,/ La spartul stânii, se bat stăpânii. [Candrea, 46] Câinii sunt paza oilor. [De frică, nu ne atingem de lucru străin.][Zanne, 1467] Câinele cu doi stăpâni nu latră niciodată. [AFC 691, p. 42] Câinele și calul nu se iau pe credință. [AFC 204, p. 9] Pierdut ca și câinele în iarmaroc. [AFC 616, p. 7] Rabdă ca și câinele. [Candrea, 46] A intra în vorbă ca și câinele la nuntă. [Fără rost și nepoftit.] [Zanne, 1561] Se uită ca și câinele-n ulcior. [Candrea, 46] Nu e sat fără câini. [Candrea, 45] Casă cu două rânduri,/ Sus câinii,/ Jos stăpânii. [Candrea, 46] Mai bine un câine viu, decât un leu mort. […Acest proverb este o antiteză, în favoarea prezentului, între ceea ce a fost și ceea ce este.] [Zanne, 1525] A legat câinele de gard. [Candrea, 46] Vezi-ți de câlți. [Când cineva, mai ales o femeie, se amestecă unde nu o privește. Amenințare în caz de nesupunere.] [Zanne, 11355] Unde-s șapte fete-n casă,/ Nici câlți la casă,/ Nici mălai pe masă. [Candrea, 51] A bate câmpii. [Zanne, 495] A lua câmpii. [Candrea, 52] A apucat câmpii. [AFC 204, p. 1] Câmpul are ochi și pădurea urechi. [AFC 1008, p. 10] A o lăsa moartă-n cânepă. [A tăcea, a nu se mai îngriji de o afacere, a da un lucru uitării.] [Zanne, 496] Șade ca dracu' la cânepă. [Candrea, 52] Stă ca pe cânepă. [AFC 664, p. 29] Bine că a plouat și apa cânepa mi-a luat-o. [AFC 664, p. 36] Cine cântă nu joacă. [Cine poruncește nu lucrează, nu slujește.] [Zanne, 9814] Unii cântă, alții joacă. [Candrea, 52] Tu cânți, tu descânți. [AFC 204, p. 47] Tu ce-i cânți, și el ce-ți descântă. [Îi spui una și el face alta.] [Zanne, 9820] Duina Hoarcă,/ Tot el cântă,/ Tot el joacă. [AFC 204, p. 11] Moșul cântă, baba joacă. [Când unul își bate muierea.] [Zanne, 9815] Cântă-ți, lele, cântecul. [Candrea, 52] A-i cânta în cap. [A fi ciocnit, nebun.] [Zanne, 9823] Tu cânți ca cucu',/ Eu urlu ca lupu'. [Candrea, 9811] Cine cântă nu are păcate. [AFC 1439, p. 31] Cânt să-mi treacă de urât. [610, p. 50] Cântă, de te sacă la inimă. [AFC 204, p. 7] Surdului degeaba îi cânți de jale. [Candrea, 52] Cum îmi cântă, așa joc. [AFC 392, p. 62] A-și schimba cântecul. [A-și schimba purtarea față de cineva.] [Zanne, 9835] Așa merge cântecul. [ Adică: așa se potrivește, așa da.] [Zanne, 9831] Ca povestea cântecului. [Cum se zice, cum e vorba.] [Zanne, 9830] După cântec, și jocul. [După poruncă, și urmarea.] [Zanne, 9829] Cine intră în cârciumă nu intră să se închine. [Candrea, 58] Nici cârciumă-n drum,/Nici parale-n pungă. [Se zice când te întâlnești cu vreo rudă ori preiten, într-un loc unde nu ai cu ce face cinste. [Zanne, 8291] Una gândește cârciumarul, alta bețivul. [Candrea, 58] Cârmaciul bun scapă din furtună. [Zanne, 11416] Corabia cu doi cârmaci se îneacă. [Candrea, 59] Plouă cu cârnați. [AFC 1439, p. 15] Pe când ploua cu cârnați și lipii calde. [Zanne, 8300] A lungi cârnatul. [Adică treaba.] [Zanne, 8302] Mai multe zile decât cârnați. [Zanne, 8299] Cârnatul, când se-ndeasă, începe a crăpa. [Adică cel lacom.] [Zanne, 8298] Cine cârpește nu se-mbogățește. [Candrea, 60] Să ne mai cârpim,/ Că nu putem tot să ne-nnoim. [Candrea, 60] Cine umblă cârpindu-se mai rău se rupe. [Zanne, 11425] Umblă să se cârpească și mai rău se sparge. [Zanne, 11425] Cârtița pe sub pământ umblă, dar urma ei se cunoaște deasupra pe pământ. [AFC 1200 VII, p. 4] Câștigul și paguba sunt frați de cruce. [Zanne, 11476] Unde e câștig, e și pagubă. [Candrea, 64] Cine a văzut câștig fără pagubă? [AFC 2018, p. 12] Frate la câștig și străin la pagubă. [Zanne, 11474] Nu se alege câștigul din pagubă. [Candrea, 64] Decât cu un nemernic la câștig, mai bine cu un isteț la pagubă. [Candrea, 63] Negustorul fricos nu face câștig.[Candrea, 64] Când doi se bat, al treilea câștigă. [Candrea, 64] A întoarce ceafa cuiva. [A nu-i băga în seamă vorbele.] [Zanne, 2990] A fi cu ceafa groasă. [A fi bogat. A fi moale, gros de obraz. Acest din urmă înțeles e foarte puțin întrebuințat în Șara Românească și se aude mai ales prin Moldova.] [ Zanne, 2982] Să te văd când mi-oi vedea ceafa. [AFC 662, p. 35] Să-l văd când ni-oi vide ceafa. [AFC 873, p. 26] Nu-i plătește pielea (nici) o ceapă degerată. [Candrea, 66] Capul lui nu plătește cât o ceapă degerată. [Candrea, 66] Azi o ceapă, mâne o iapă, poimâne herghelia toată. [Candrea, 66] C-o ceapă și c-o rădiche nu se face grădină. [Zanne, 526] Cine mănâncă numai ceapă dă mâna cu vântul. [Candrea, 66] N-are ceapă de gătit,/ Și umblă după iubit. [AFC 1008, p. 10] Nu face două cepe degerate. [AFC 836, p. 4] Doar n-am mâncat ceapa ciorii. [Doar n-am înnebunit.] [Zanne, 531] Când doi se ceartă, al treilea câștigă. [AFC 2018, p. 12] Ei se ceartă, ei se împacă. [Prin urmare să nu se amestece în cearta lor. Se zice mai ales pentru soți sau cei îndrăgostiți.][Zanne, 17446] Se ceartă, de-și mai mănâncă capetele. [Trăiesc rău împreună.] [Zanne, 17447] Ceartă fără bătaie e ca nunta fără lăutari. [AFC 691, p. 42]] Ceartă fără păruială n-are haz. [Zanne, 17439] Unde e sărăcie, e și ceartă. [Candrea, 66] Nuntă fără ceartă și moarte fără bănuială nu se poate. [Candrea, 66] Unde intră cearta-n casă, de-acolo norocu' iasă. [Candrea, 66] Caută cearta cu lumânarea. [Candrea, 66] Cată cearta [sfada ] cu lumina aprinsă. [AFC 2018, p. 11] Când norocu-și schimbă pasul,/N-aduce anul ce-aduce ceasul. [Candrea, 67] Nu știe omul ce aduce ceasul. [AFC 610, p. 51] Rabzi un ceas, ca să trăiești un an. [AFC 1353, p.46] Rabdă un ceas și-i trăi un an. [AFC 1439, p. 17] Un ceas al dimineții plătește cât trei după-amiază. \tab AFC 1201, VII, p. 1] Cine nu cinstește ceasul suferă tot anul. [Adeseori o mică greșeală făcută într-o clipă poate avea urmări grele și de lungă durată.] [Zanne, 61] I-a venit vremea, dar nu i-a venit ceasul. [Se zice la facere și la măritiș. Despre fata care este bună de măritat, dar nu și-a găsit încă bărbat.] [Zanne, 6848] Născut în ceas bun. [Om cu noroc la toate.] [Zanne, 14668] I-a bătut ceasul norocului. [Candrea, 67] A vorbit într-un ceas rău. [Când cineva dă, pe neașteptate, peste o primejdie, o întâmplare nenorocită.] [Zanne, 14671] De n-aș grăi într-un ceas rău. [A se întoarce cele zise în rău.] [Zanne, 14672] A plecat (pornit) într-un ceas rău. [Zanne, 14673] A venit ca ceasul cel rău. [Adică iute.] [Zanne, 14674] A venit în ceasul al unsprezecilea. [AFC 1439, p. 27] A se ridica din cenușă. [A se ridica la o stare oarecare, plecând de jos.] [Zanne, 525] A lua cuiva și cenușa din vatră. [A-l sărăci] [Zanne, 523] Când dă Dumnezeu, dă, iar când ia, apoi îți ia și cenușa din vatră. [Candrea, 67] N-are nici cenușe-n vatră. [AFC 204, p. 31] Fiecare-și trage cenușa la turta lui. [AFC 617, p. 56] A îngheța cenușa sub foc. [Se zice când cineva ascunde adevărul.] [Zanne, 522] A cădea cerul pe cineva. [Zanne, 14681] Căzut ca din cer. [1.Om foarte bun.2. Care se ivește deodată undeva. 3. Om străin de cele ce se petrec în locul unde se află.] [Zanne, 14678] A coborât cu hârbozu' din cer. [Adică de un neam mai ales.] [Zanne, 14676] Cu hârzobu' din cer n-a căzut nime. [Zanne, 14677] Deosebirea este ca de la cer la pământ. [Zanne, 741] Se face gaură (bortă) în cer. [Zanne, 73] A face scară la cer. [Arată lucruri peste putință.] [Zanne, 14683] Cu o falcă în cer și cu alta în pământ. [Candrea, 67] Nu e cer fără nori. [Nici o fericire nu poate fi deplină.] [Zanne, 70] Glasul nebunului nu se aude în cer. [Candrea, 67] Nici cerul cerc de bute,/ Nici mojicul om de frunte. [Se zice pentru cei proști.] [Zanne, 532] Dă celui ce-ți cere, dar nu făgădui. [Candrea, 68] Cine cere nu piere, dar nici omenie n-are. [Candrea, 68] Cine cere nu piere, dar nici nume bun n-are. [AFC 204, p. 6] Cine cere nu piere, dar nici nume bun nu-i mere. [AFC 2018, p. 9] Nu cere, dar să-i dai. [AFC 204, p. 31 Cine cerne toată ziua nu mănâncă mămăligă. [Cine-și pierde vremea cu pregătirile nu isprăvește nimica și, prin urmare, nu poate trage nici un folos din munca sa.] [Zanne, 8345] Femeia care nu vrea să frământe, toată ziua cerne. [Candrea, 68] Sacu' cerșetorului n-are fund. [Niciodată nu-i ajunge.] [Zanne, 11505] Cerșetorii se miluiesc, iar hoții se pedepsesc. [Prin urmare, mai bine să ceri, decât să furi.][Zanne, 11506] Lacom tânăr, cerșetor bătrân. [Candrea, 68] Să te ferești de boierul nou și de cerșetorul vechi. [Candrea, 68] A prins cheag. [AFC 725, p. 27] Are cheag la pungă. [Om cu dare de mână, cu avere.] [Zanne, 8349] Cu cheie de aur și de argint, deschizi toate ușile (descui orice ușă.) [Adică cu banul în mână intri la oricine. Arată puterea banului.] [Zanne, 6862] Femeia este cheia casei, dar să o ții legată de brâu ca pe cheie. [AFC 498, p. 88] Bărbatul este cheia casei. [Candrea, 69] Nu-ți da cheia pe mâna altuia. [Nu-ți dărui averea înainte de moarte.] [Zanne, 6871] Cheia și lada pe mâna lui. [Candrea, 69] A luat cheia, dar lăcata a rămas. [Candrea, 69] Lada la mine și cheia la tine. [Candrea, 69] A fi cheia și lăcata cuiva. [Candrea, 69] Cheia umblată nu ruginește. [Candrea, 69] A se face sfântă ca o cheie de biserică. [Candrea, 69] Chelului, tichie de mărgăritar. […se zice pentru acei care râvnesc la lucruri ce nu le sunt folositoare și nepotrivite cu starea lor; celor săraci și mândri. Omului, la nevoie, la supărare, nu-i trebuie nici petrecere, nici cântece.] [Zanne, 5032] Ce-i lipsea chelului? Tichie de mărgăritar. [AFC 204, p. 8] Nu te juca cu tichia chelului. [Candrea, 70] Chelbosul se tunde lesne. [AFC 1200, p. 3] După ce are chelie, mai are și fudulie. [Candrea, 70] A fi lovit chelia pe cineva. [A fi dat peste vreun noroc…] [Zanne, 5045] E plin de chelie. [AFC 204, p. 15] Cine cheltuiește peste ce câștigă n-are în casă mămăligă. [AFC 2018, p. 9] Cheltuiește, române, /Și vezi ce-ți mai rămâne. [Pentru omul care azvârle banii pe fereastră.] [Zanne, 11510] Ce a câștigat într-o vară, a cheltuit într-o seară. [Candrea, 70] A-i da de cheltuială. [A-l certa, a-l bate bine.] [Zanne, 11512] Cheltuieli mărunte,/Fac datorii de frunte. [Ne învață să economisim.] [Zanne, 11513] Prietenii se țin cu cheltuială. [Candrea, 70] Și te cheamă, și te scarmă. [AFC 664, p. 33] Nechematul (la masă) n-are loc. [Candrea, 71] Mulți chemați, puțini aleși. [Candrea, 71] După ploaie, chepeneag (palton). [AFC 707, p. 14] A-și întoarce chepeneagul după cum suflă vântul. [A se da după vremuri, a nu se împotrivi.] [Zanne, 6877] Chiorul, între orbi, este împărat. [Candrea, 72] Cine trăiește cu chiorii se deprinde a se uita cruciș. [AFC 1200 VII, p. 5] Cu chiorii, chiorești, cu gângavii, gângăvești. [Candrea, 72] A nimerit chioru' Suceava. [Zanne, 5050] Du-te unde și-a dus surdul roata și chiorul, iapa. [Candrea, 72] Taie chirvane. [AFC 836, p. 6] Șapte ape în chiseliță și o mână de tărâță. [Adică rudeniile de departe nu se mai socotesc de rudă.] [Zanne, 8352] Cine are sare multă pune și în chiseliță. [Candrea, 73] Tace chitic. [AFC 1439, p. 24] Cu un chitic (pitic),/Tot sărac ne numim. [Cu puțin, tot sărac ne numim.] [Zanne, 1620] Cu chiticul mic prinzi pe cel mare. [Cine lucrează pe puțin poate să câștige și mult.] [Zanne, 1621] A fi de chiu și vai. [A fi trăit rău, mai mult bolnav.] [Zanne, 5059] Cu chiu, cu vai. [Candrea, 73] Lapte acru în călimări, chiu și vai prin buzunări.[Candrea, 73] Cinstea cinste cere. [Ne învață să cinstim, dacă vrem să ne cinstească.] [Zanne, 17103] Cinstea la cinste trage. [Zanne, 17103] Cinste la cinste se duce. [AFC 610, p. 53] Cinstea la cinste merge și darul, împrumut. [Zanne, 17103] Cinste dai, cinste găsești. [Zanne, 17104] Dai cinste, cinste găsești. [AFC 134, 259] Cinste dai, cinste ai. [AFC 1200, p. 3] După cinste, cinste se așteaptă. [Candrea, 74] ] Cinstea cântărește mai mult decât banul. [Candrea, 74] Omenia omenie cere, și cinstea, cinste. [Candrea, 74] Cinstea nu se cumpără. [AFC 204, p. 7] Cinstea nu se cumpără cu bani. [AFC 616, p. 8] Cinstea nu se cumpără, nici nu se vinde. [Ci se dobândește, prin purtarea cea bună.] [Zanne, 17098] A da cinstea pe rușine. [Zanne, 17109] Să nu dai cinstea pe rușine. [AFC 134, p. 178] A dat cinstea pe rușine. [AFC 1439, p. 13] A da cinstea pe rușine și pacea pe gâlceavă. [1. A fi bătut.2. A se face de râs când era mare și lăudat.] [Zanne, 17109] Cinstea fără bani e sărăcie goală. [Unii mai mult prețuiesc averea decât cinstea la om.] [Zanne, 17096] A mânca cinstea cu lingura și rușinea cu pumnii. [A fi necinstit și lipsit de rușine.] [Zanne, 1709] Cinstea cu ocara nu pot sta împreună. [AFC 418, P. 131] A fi cinstit ca buzunarul pescarului. [Adică necinstit.] [Zanne, 17116] Am să ti cinstesc la o crâșmă pustii și cu un pahar spart. [AFC 873, p. 24] Omul cinstește haina, nu haina pe om. [Candrea, 74] Cum ne cinstim pe noi, așa să fii cinstit și tu. [AFC 857, P. 24] Cinstește mai întâi tu, dacă vrei să fii cinstit. [AFC 1422, p. 13] De la omul cinstit, e destul un cuvânt. [Arată cât de mult prețuiește cuvântul unui asemenea om și ce temei putem pune pe dânsul.] [Zanne, 17112] Un nume cinstit e o comoară de neprețuit. [Zanne, 17113] Un nume cinstit e o comoară de neprețuit. [Candrea, 75] Cioară pucioasă, cu ghearăle-ntoarsă. [AFC 278, p. 61] A trecut cioara peste casă. [S-a dus, a trecut binele ce a fost. Românul crede că este semn rău când trec ciorile peste casa lui.] [Zanne, 1654] Au tăbărât pe el ciorile, ca nevoile pe sărac. [Adică dușmanii.] [Zanne, 1659] N-am văzut, din porc, stup și din cioară, cuc. [Candrea, 75] S-au strâns la sfat ca și ciorile la păsat. [AFC 278, p. 61] Nu câte cioare zboară, toate se mănâncă. [AFC 1439, p. 12] M-or râde și ciorile de pe gard. [Candrea, 75] Cioara la cuibul ei trage. [AFC 244, p. 135] Cioară la cioară nu scoate ochii. [Zanne, 1645] Stă ca cioara-n gard. [AFC 278, p. 61] Să stai ca cioara-n gard. [AFC 836, p. 5] Cât cioara-n gard și apa-n ciur. [Zanne, 1656] Să trăiești cât cioara-n gard și vinu-n pahar. [AFC 204, p 42 ] Să trăiești cât cioara-n par și cât vinul în pahar. [AFC 662, p. 38] Cioara-și vede puii mai albi ca neaua. [AFC 244, p. 135] Cioara se poate tot spăla, că tot neagră rămâne. [AFC 244, p. 135] Trage cioara din vioară și cioroiu' din cimpoiu. [AFC 1439, p. 24] Decât un an cioară, mai bine o zi șoim. [AFC 725, p. 23] Cioara, în loc de privighetoare, nu se poate vinde.[ Adică un lucru prost, urât, nicând nu se poate asemăna sau vinde în locul unui lucru gingaș, frumos și de preț.] [Zanne, 1640] Cioară lângă cioară zboară. [Zanne, 1647] Nu da cioara din mână pe cea de pe gard. [AFC 255, p. 27] Râde ciobu' de hârb. [AFC 204, p. 38] Râde ciob de oală spartă. [Zanne, 8365] Amândoi mâncați dintr-un ciob. [1.Când doi inși sunt nedespărțiți. 2. Când sunt de o panură, cât unu' cât altu'.] [Zanne, 8366] D-aici înainte, ciobu' și lumânarea. [Zanne, 14688] Nu știe ciobanul ce face șofranul. [Candrea, 75] Câine fără cioban nu se poate. [Candrea, 75] Când ciobanul priveghează, oile sar și joacă. [Adică atunci când stăpânul priveghează, norodul se-nveselește.] [Zanne, 11548] Pe ciobanul fără câine, /Lupii-l lasă fără pâine. [Adică stăpânul fără slugi bune, care să-i păzească avutul.] [Zanne, 11551] Numai tu știi unde te strânge ciobota. [De-i păți ceva, numai tu să știi: nu-ți spune păsurile la oricine.] [Zanne, 6893] Fiecare știe unde-l strânge ciubota. [AFC 1439, p. 41] A umbla cu ciobote roșii. [1. A umbla desculț; a fi sărac cu desăvârșire. 2. A o păți.] [Zanne, 6898] Cu ciobote roșii. [Adică rar și, prin urmare, scump.] [Zanne, 6899] Și-a pus fân în ciobote. [S-a îmbogățit.] [Zanne, 6901] Văzut-ai ciobotar cu ciobote bune? [Candrea, 77] Între ciocan și nicovală. [Candrea, 75] Între ilău și ciocan. [Candrea, 76] Decât un an nicovală, mai bine trei zile ciocan.[Candrea, 76] Ciocanul fără coadă nu e bun de bătut. [Candrea, 76] Rău ciocan te-a ciocănit. [Zanne, 11557] Rău ciocan la capul tău. [Adică muierea cea rea.] [Zanne, 11563] A se pune [sta] ciocan pe capul cuiva. [Zane, 11564] A-i veni la cap ciocan. [A-l supăra, a cădea belea altuia, făcând-i necaz, prin vorbe și fapte.] [Zanne, 11564] Cu ciocanul se face banul. [AFC 1870, p. 5] A fi ciocan. [A fi mare, puternic.] [Zanne, 11565] Ciocoiul este ca răchita, de ce-l tai, de ce răsare. [Cade și iar se ridică.] [Zanne, 9869] Nici din salce lemn de bute, nici din ciocoi om de frunte. [Din ciocoi nu faci boier, adică un aristocrat, în adevăratul sens al cuvântului.] [Zanne, 9871] Se plimbă ca un ciocoi. [Pentru un țăran. Tot omul care nu lucrează cu mânele nu face nici o treabă.] [Zanne, 9873] Banul e ciocoi de uși multe. [Candrea, 76] Ciomagul are două capete. [AFC 1353, p. 46] Omul nu fuge de colac, ci de ciomag. [Omul nu fuge de bine, ci de rău.] [Zanne, 6903] Parcă e tot timpul cu ciomagu' la brâu. [Se zice de omul arțăgos, totdeauna gata la ceartă.] [Zanne, 6909] Cine nu înțelege de cuvânt, nici de ciomag. [Candrea, 76] Domnu' nu bate cu ciomagu'. [Candrea, 76] Ajunge un ciomag la un car de oale. [Candrea, 76] Nu da ciomagul în mâna prostului. [AFC 524, p. 15] Numai cu vorba, nu se face ciorba. [Candrea, 76] Cine s-a ars cu ciorba suflă și-n iaurt. [AFC 204, p. 6] Și acolo ciorba tot cu apă se face. [AFC 1439, p. 40] Nu mânca cu domnii cireșe din un blid, căci ți-aruncă sâmburii în ochi. [Candrea, 77] De ciudă și de mânie, mă duc la beție. [AFC 664, p. 34] Mare ciudă duc în care, mai mare va fi, dac-om sosi. [[Zanne, 16455] A fi ca ciuma. [1.Urât.2.Îmbrăcat rău.3.Rău.] [Zanne, 5068] A fugi ca de ciumă. [Zanne, 5065] Ca de ciumă fuge și nu se mai întoarce. [De ceva repede și cu frica în sân.] [Zanne, 5065] În față, mumă, și în dos, ciumă. [Candrea, 77] Pentru unii mumă, și pentru alții ciumă. [Candrea, 77] Parcă era bolnav de ciumă. [Toți fug de dânsul.] [Zanne, 5066] Cât apa-n ciur. [Prea puțin, mai deloc, și chiar nimic.] [Zanne, 11591] După cum ține ciuru' apă. [Zanne, 11591] Cât cioara-n gard și apa-n ciur. [Zanne, 11591] Cât duce ciurul apa. [Candrea, 78] Pe cât ne ține ciurul apa. [Zanne, 11590] Cară apă cu ciurul. [Zanne, 11586] Duce apă cu ciuru'. [1. Adică muncește fără spor. 2. A nu face nimic, a nu ajuta deloc.] [Zanne, 11586] Cu ciurul nu se aduce apă. [AFC 1200, p. 1] A trece prin ciur și prin dârmon. [Zanne, 11577] A fi dat prin ciur și prin dârmon. [Zanne, 11577] Trecut prin ciur și prin dârmon. [Zanne, 11579] Am trecut prin ciur și prin sită. [AFC 664, p. 33] Nici în ciur, nici în ciurel. [Zanne, 11581] Bagă în ciur și alege. [Zanne, 11574] A vedea ca prin ciur. [Zanne, 11592] A zări ca prin ciur. [Zanne, 11592] Fiecare știe unde-l strânge cizma. [Zanne, 6919] Apa nu e bună nici în cizmă. [Candrea, 78] Decât cizmă-ncăputată,/ Mai bine lipsă de toată. [Împotriva celor ce vor să se căsătorească cu o femeie văduvă.] [Zanne, 6922] A linge cizmele cuiva. [A linguși, a se gudura pe lângă cineva.][Zanne,6921] Lucru de clacă. [1. Fără plată.2. Făcut fără tragere de inimă.3. Lucru prost, cu neîngrijire.] [Zanne, 9877] A bate gura de clacă. [Candrea, 78] Vorba de clacă nu e folositoare. [Candrea, 78] Ce-i din clacă/ Las' să treacă. [AFC 610, p. 50] Claie peste grămadă. [Candrea, 78] Toată ziua clanța-clanța din gură. [Despre omul căruia nu-i tace gura.] [Zanne, 6928] Nu mai clămpăni. [AFC 873, p. 26] Nu-ți băga degetele în foc până ai clește. [Candrea, 79] Cu clește jeratecul să-l ție și cu mâna altuia șerpele din bortă să-l scoață. [ Zanne, 11599] Omul își cumpără clește,/ Ca să nu-și frigă degetile. [Zanne, 11602] A fi prins în clește. [ A fi cu totul în puterea cuiva.] [Zanne, 11606] A ține /a apuca pe cineva în clește. [A-l avea bine pus la mână, încât nu are cum scăpa, sau trebuie să facă ce se cere de la dânsul. [Zanne, 11605] Cu cleștele. [Cu greu.] [Zanne, 11607] Nici în clin, nici în mânecă. [AFC 836, p. 4] N-am nimic cu el,/ Nici în clin, nici în mânecă. [AFC 664, p. 32] Tai din clin și pui în mânecă. [AFC 877, p. 35] Cu omul prost să n-ai de-a face; Nici în clin, nici în mânecă. [Candrea, 79] A băut zama clopotului. [A murit.] [Zanne, 14701] Se vindecă cu zama de clopot. [Adică e semn că va muri.] [Zanne, 14700] A fi limbă de clopot. [Adică vorbăreț.] [Zanne, 14707] Îi merge gura clopot. [1. I se deosebește glasul dintre ale multora, se aude de departe. 2. E vorbăreț.] [Zanne, 14708] A-i suna clopotul. [Candrea, 79] A trage clopotele. [1. A vorbi mult.2. A da pe față spusele sau faptele altuia, socotite ca tainice. 3. A face un lucru ușor, a spune tuturor ce e de făcut. 4. A face curte unei femei în mod fățiș.5. Ca pentru înmormântare.] [Zanne, 14704] Nu trage clopotul într-o dungă. [Nu face atâta larmă, nu vorbi atâta.] [Zanne, 14703] Clopotul de la biserică sună: dai, n-ai. [ Candrea, 79] Clopotul numai atunci sună, când îl tragi. [Dacă nu zgândări lucrurile, nu afli; dacă nu întrebi, nu ți se spune.] [Zanne, 14693] Clopotul alege. [Averea după moarte se cunoaște.] [Zanne, 14690] Leacul e limba de clopot. [Adică numai moartea îl va lecui.] [Zanne, 14699] Se bucură ca popa de clopot. [Candrea, 79] A auzi clopote pe urma cuiva. [A auzi vorbe rele pe urma faptelor lui.] [Zanne, 14702] Nici cât să astup un clopot. [Adică foarte puțin. Se zice mai ales despre fân, paie. [Zanne, 6934] Eu știu cum sună clopotele la noi (în sat). [AFC 664, p. 38] Stai ca și cloșca pe ouă. [AFC 664, 36] Cloșca nu trebuie să-și părăsească cuibul. [Adică femeia, casa ei.] [Zanne, 1670] Îți sare-n cap ca cloșca. [AFC 836, P. 3] A coace pe cineva la inimă. [Candrea, 79] A o coace cuiva. [Candrea, 79] A fi fruntea cozii. [Adică a fi în fruntea celor care sunt la urmă. Se zice în batjocura celor care sunt cu pretenții mari și care, la drept vorbind, nu sunt nimica.] [Zanne, 9835] Nici coada frunții, nici fruntea cozii. [Adică om de mijloc.] Zanne, 9888] Mai bine fruntea cozii, decât coada frunții. [Candrea, 80] Decât coada frunții, mai bine fruntea cozii. [AFC 617, p. 59] Mai bine cap la sat, decât coadă la oraș. [Candrea, 80] E rău când e coada cap. [AFC 662, p. 83] Cu coada-ntre picioare. [AFC 204, p. 7] Vine ca un câine plouat, cu coada-ntre picioare. [AFC 278, p. 26] A nu avea nici cap, nici coadă. [A nu avea nici un scop, nici un înțeles; a fi contra rațiunii, ordinei.Se zice de purtarea, de vorbele, de faptele unui om.] [Zanne, 1716] A înnoda coada la câni. [1. A fi șiret, deștept.2. A umbla haimana, a căuta să facă pricini.3.A nu avea de lucru.] [Zanne, 1703] E o coadă de câine. [AFC 1439, p. 5] Mână, vulpe, coada/ Și ia-te după ea. [AFC 204, p. 21] Tot vreo coadă de topor. [AFC 392, p. 61] Nu e bună coada care a mai slujit la un topor. [Adică omul care a mai slujit la un altul, care a fost unealta acestuia.] [Zanne, 11615] Nu te juca cu coada ursului. [Candrea, 80] Păzește-te de coada calului și de ochii comandantului. [AFC 1439, p. 15] Păzește-te de coada calului și de ochiul șefului. [AFC 1439, p. 19] A-și vârî coada. [Se zice de acel care caută a umbla prin toate locurile, ca să afle câte ceva.] [Zanne, 1714] Și-a băgat dracu' coada între ei. [Candrea, 80] Din coadă de câine, nu faci sită de mătasă. [AFC 836, p. 2] Din coadă de câine, nu se face sită de mătasă. [AFC 1200 I, p. 8] Din coadă de câine, nu poți face sită de mătase. [AFC 617, p. 60] A călca pe coadă. [A atinge pe cineva unde-l doare, a-l vătăma și supăra rău.] [Zanne, 1699] A călcat șarpele pe coadă. [Candrea, 80] A da din coadă. [A se linguși pe lângă cineva într-un mod josnic, ca și câ(i)nii.][Zanne, 1714] A ține, a ridica coada sus. [A prinde inimă, a ridica capul, a se mândri.] [Zanne, 1715] A rămânea cu coada în mână. [A nu izbuti într-o afacere.] [Zanne, 1711] Își face coada colac. [AFC 662, p. 35] Cu lingura își dă dulceață,/ Și cu coada îți scoate ochii. [Candrea, 80] De departe coada-ți bate,/ De aproape ochii-ți scoate. [AFC 204, 11] Coade lungi și minte scurtă. [AFC 2018, p. 13] Cine șade, coada-i cade,/ Cine mișcă, tot mai pișcă. [AFC 617, p. 54] A umbla pân'ce coada nu i-a lăsa. [AFC 1010, p. 23] A pune coada la spinare. [A fugi oarba.] [Zanne, 1706] Nu întinde coarda prea mult, că se rupe. [Candrea, 80] A lăsa în coarda de jos. [Zanne, 9892] A muia coarda. [Zanne, 9893] A-i atinge coarda subțire. [Zanne, 9899] A mișca toată coarda. [A face tot ce-i stă în putință pentru a izbuti.] [Zanne, 9900] Lucră pe coarda lui. [Nu are nimeni să se amestece în afacerile lui.] [Zanne, 9901] A pune funia-n coarne. [A duce de nas, a stăpâni cu totul și câteodată a prosti pe cineva.] [Zanne, 1733] A se uita în coarnele cuiva. [Zanne, 1734] A pune coarne cuiva. [1. A prosti pe cineva.2. A-l înșela.] [Zanne, 1735] Minciună cu coarne. [Candrea, 80] Și-e milă de dracu' și el scoate coarne. ![Candrea, 80] Numai coarne nu are, să împungă. [AFC 244, p. 23] A dat coasa peste cremene. [AFC 664, p. 32] Și-a găsit coasa gresia. [Candrea, 80] A-i trimite de la coasă la secere. [Candrea, 80] A cântat cocoșul pe gard la el. [AFC 1349, p.14] N-o să cânte cucoșu' meu pe gardul tău. [AFC 204, p. 30] Cocoș de făcut cu borș. [Lucru prost, de nici un preț.] [Zanne, 1686] Unde cântă mulți cocoși, acolo întârzie a se face ziuă. [Adică acolo unde mulți poruncesc, zăbovesc lucrarea, săvârșirea.] [Zanne, 1677] Să cânte cocoșul, iară nu găina. [Bărbatul, și nu femeia, să poruncească în casă.] [Zanne, 1675] Viteaz ca cocoșul. [Candrea, 82] Sare ca cocoșu. [AFC 204, p. 39] Cocoșul bun se cunoaște pe creastă. [AFC 691, p. 42] Decât codaș la oraș,/Mai bine la sat fruntaș.[Zanne, 9890] Decât în oraș codaș,/Mai bini în satul meu fruntaș. [AFC 812, p. 16] A pune-n cofă pe cineva. [Zanne, 6938] A turna cu cofa. [Candrea, 88] A nu căuta cuiva de ce i-e cojocul (cojoaca). [A nu face deosebire de persoane, a trata deopotrivă, cu aceeași severitate pe toți, fără a ține seama de pozițiunea persoanelor, de iubirea noastră pentru ele.2. Fără a mai cerceta.] [Zanne, 6950] Când te calcă hoții, nu te-ntreabă de ce ți-e cojocul. [Candrea, 88] A întoarce cojocul (pe dos). [Candrea, 88] A-și păzi cojocul. [A se feri de bătaie.] [Zanne, 6956] A-i scutura cojocul. [Candrea, 88] A avea ac de cojocul cuiva. [Candrea, 88] A fi vai de cojocul cuiva. [Vai de dânsul, vai de pielea lui.] [Zanne, 6957] Cine umblă la Crăciun în cămașă/ La Paște umblă cu cojoc. [Candrea, 88] Cât îi poate cojocul. [Cât poate cineva.] [Zanne, 6958] Cum e acul, și cojocul. [Candrea, 88] Spală-mi cojocul, dar nu mi-l uda. [Se zice de un om care a greșit. Să fie pedepsit, căci i se cuvine, dar să nu fie sărăcit, să nu fie urmărit în averea lui pentru greșeli ce nu au adus pe nimeni la sapă de lemn.] [Zanne, 6945] Jocul nu face cojocul. [Candrea, 88] Jocul rupe cojocul. [Candrea, 88] Colac peste pupăză. [Zanne, 14722] Pupăză pe colac. [1.Când unui om i s-a dat peste măsură, mai mult decât i se cuvine sau decât se așteaptă.2. Când cineva suferă o îndoită pagubă.3. Și încă, pe deasupra.] [Zanne, 14722] Asta-i rac pe colac. [Când unui om i s-a dat peste măsură, mai mult decât i se cuvenea sau decât se aștepta.2. Când cineva suferă o îndoită pagubă.] [Zanne, 14714] A avea colaci de pupăză. [Adică lucru de nimic, lucru prost.] [Zanne, 14723] A trecut baba cu colacii. [Zanne,14718] Leacul fie, ori nu fie,/ Colacul babei se știe. [Candrea, 83] Aștept ca mortul colac. [AFC 725, p. 17] Trage nădejde, ca mortul colacu'. [Zanne, 14715] A-i da colac și lumânare. [Candrea, 82] Cui și-a pierdut cinstea,/ Dă-i colac și lumânare. [Candrea, 83] Umblă ca și câinele cu colacii în coadă. [Pentru cel bogat care are mai mult decât îi trebuie.] [Zanne, 8397] Umblă după colaci calzi. [AFC 1439, p. 41] A-i împărți (mânca) colacu'. [Zanne, 14727] A ajuns după ce s-au împărțit colacii. [Zanne, 14719] Vede Dumnezeu al cui este colacul. [Când este vreunul nedreptățit.] [Zanne, 14713] Știe Dumnezeu al cui e colacul. [Candrea, 83] Cum e popa, și colacul. [Candrea, 83] Au rupt colacii (prietenia). [Candrea, 83] Când vrea Dumnezeu,/ Și dracu' vine cu colacul. [Candrea, 83] La cel bogat, merge și dracu' cu colaci. [Candrea, 83] E mai bine în coliba ta decât în palatul altuia. [Candrea, 83] Mai bine-n coliba ta decât în palatul altuia. [AFC 204, p. 27] Din colibă se nasc oameni mari. [Candrea, 83] A fi cu coliva pe piept. [A fi mort.] [Zanne, 14733] Suflă-n colivă. [E gata să moară.] [AFC 204, p. 39] A mirosi a colivă. [A fi pe moarte.] [Zanne, 14732] A mânca coliva cuiva. [1. A fi mort.2. A urmări pe cineva, a-l omorî.] Să-i mâncăm coliva. [O să moară.] [AFC 204, p. 34] Nu mai mănâncă colivă. [Nu mai trăiește.] [Zanne, 14736] După mort, și coliva. [Pentru cele potrivite.] [Zanne, 14730] Un nume cinstit e o comoară de neprețuit. [Candrea, 84] A fi comoara dracului. [Candrea, 84 Comoară găsită,/Belea nesfârșită. [Zanne, 11619] Cel de pe comoară. [Adică dracul.] [Zanne, 11620] Parcă-i de pe comoară. [E foarte urât la față.] [Zanne, 11621] A aduce din condei. [Adică ușor, fără osteneală.] [Zanne, 11625] A trage condeiul cuiva. [Adică a-l înșela.] [Zanne, 11623] Arde-l din condei. [AFC 1439, p. 27] Poartă condeiul la ureche, ca să se arate pricopsit. [Candrea, 84] Copacul nu cade dintr-o lovitură. [Zanne, 548] Copaciul mare dintr-o așchie nu se taie. [Zanne, 548] La copaciul căzut, toți alerg (aleargă) să taie crengi. [Zanne, 559] Din copacul căzut toată lumea taie lemne. [AFC 1200 IV, p. 10] De la copaciul căzut și babele adună crăcile. [Se zice pentru cei mari când cad din puterea lor, însemnând că și cel mai mic își bate joc de el. Când fiecare caută a trage folosință din căderea unui om puternic și însemnat.] [Zanne, 559] Copacul când jos cade, umbra lui nu i se mai vede.[Zanne, 561] Copacul când cade, ramură verde nu se mai vede.[Când cade cel mare, se sting împreună cu dânsul toți aceia care trăiau sub ocrotirea lui.] [ Zanne, 549] Pe lângă copacii (cei) uscați ard și cei verzi. [La o mare turburare sunt toți deopotrivă în primejdie, pe lângă cei nebuni, pătimesc și cei buni, pe lângă vinovați, sunt loviți și cei fără de greșeală.] [Zanne, 557] Tot copacul de la rădăcină se usucă. [AFC 1369, p. 9] Copacul, când de jos se strâmbează, anevoie se îndreptează. [AFC 1201 VII, p. 3] Copaciul din vârful muntelui (munților) de orice vânt se clatină. [Zanne, 560] Copacul din vârful muntelui de orice vânt se clatină și corabia , marea și valurile o bat. [AFC 1201 VII, p. 5] Copaciul când cade se aude de departe. [Adică cel mare când moare sau când cade dintr-o slujbă.] [Zanne, 563] Copaciul ce se taie iarăși odrăzlește. [Loviturile sorții se vindecă cu timpul.] [Zanne, 550] Un copac singur nu face pădure. [AFC 418, p. 131] Cu un copac nu face o pădure, cu un pom nu face o grădină și cu o floare nu se face primăvară. [[AFC 1369, p. 11] Toți copacii înfrunzesc, dar nu toți dau roade. [Mulți oameni, dorind să devină ceva, muncesc, dar puțini ajung în ceea ce gândesc. Se mai zice despre cei leneși.] [Zanne, 569] Mulți copaci pe din afară se văd frumoși, iar pe din lăuntru sunt putrezi și scorburoși. [AFC 1201 VII, p. 4] Copacii după fruct se cunosc. [Precum și omul, după faptele lui.] [ Zanne, 552] La copacul fără poame nimeni nu aruncă piatra. [Zanne, 565] Prostul taie copacul, ca să-i mănânce rodul. [Candrea, 84] S-o dus pi copcă. [AFC 273, p. 26] Copiii, nebunii și omul beat vorbesc adevărul. [Zanne, 3017] De la un copil și (de) la un nebun afli adevărul. [Zanne, 3017] De copii, de barbă și de coate-goale să nu te plângi niciodată. [Zanne, 3018] Copilul, ca copaciul, când de mic se strâmbează, anevoie se mai îndreptează. [Cel ce de mic copil se dedă cu năravuri rele, anevoie o să se mai dezbare de ele. [Zanne, 3020] Copii mici, grije mici,/Copii mari, grije mari. [Cine are copii niciodată lipsit de grije.] [Zanne, 3023] Nu-mi plâng copiii de foame. [Zanne, 3029] Îl trag copiii de poale. [Îi e degrabă.] [Zanne, 3030] Copiii, după părinți, ca poamele după pom.[ Zanne, 3031] Copilul nepedepsit/Ajunge neprocopsit.[Zanne, 3033] Copilul răzgâiat (răzgăiat, râzgăiat)/Rămâne neînvățat. [Zanne, 3034] Mulțimea copiilor, averea omului. [Zanne, 3036] Copilul, ce vede cu ochii, cere. [Căci crede că tot ce zboară se mănâncă.] [Zanne, 3042] Vai de copilul acela ce n-ascultă de părinți. [Zanne, 3051] Copiii, la părinți, ca un ochiu de viață. [Arată dragostea părinților pentru copii.] [Zanne, 3052] Copiii să nu-i iei pe credință. [Pe vorba omului fără minte să nu te iei.] [Zanne, 3053] Nevoia învață pe om și nuiaua pe copil. [Zanne, 3058] A ajunge (da,veni) în doaga copiilor. [Zanne, 3060] A ajunge în mintea copiilor. [A fi ca și copiii, lipsit de judecată, a se prosti; se zice despre bătrânii a căror minte s-a întunecat.] Până ce copilul nu plânge, mama nu-i dă țâță. [Zanne, 3062] N-a văzut nimeni copil cuminte și babă frumoasă. [Zanne, 3067] Mila de la copil de suflet, ca umbra de mărăcine. [Zanne, 3070] Are burta ca de copil sărac. [Candrea, 84] Cămașa copilului arată ce mamă are. [Candrea, 85] Cu femeile și cu copiii să nu glumești. [Candrea, 85] Copiii au albit pă dracu'. [AFC 204, p. 9] Copilu' cu moașe multe moare cu buricu' netăiat. [AFC 204, p. 7] Copilul cu două moașe rămâne cu buricul netăiat. [AFC 2018, p. 13] Corabia a luat apă. [Candrea, 85] Când corabia se îneacă, șoarecii fug. [Candrea, 85] Cea mai mare corabie, fără o cârmă bună, îndată se scufundă. [Adică stăpânirea fără bună cârmuire.] [Zanne, 11639] Parcă i s-au înecat corăbiile. [Zanne, 11642] Corbul degeaba se spală, căci negreața nu ș-o pierde. [AFC 1201 VII, p. 5] Corb la corb nu-și scoate ochii. [AFC 617, p. 13] Unde e hoitul, acolo se adună corbii. [Zanne, 1722] A face treaba ca corbul. [Zanne, 1720] Corbul, când s-o întâmpla să iasă puii cu pene albe, nu crede că sunt ai lui. [Adică cei răi și cumpliți, când din întâmplare fac vreun bine, nu cred că l-au făcut.] [Zanne, 1725] Corbul puii albi îi scoate, iară firea în negrimea lor îi întoarce. [Firea omului nu se poate întoarce nicidecum.] [Zanne, 1724] Corbul niciodată nu aduce veste bună. [Nu putem aștepta nici un bine de la cel rău.] [Zanne, 1723] Face hatârul corbului, ca să învinovățească porumbul. [Face hatârul unui om rău, dar puternic, și nedreptățește pre un altul nevinovat, dar slab. Proverb satiric la adresa judecătorilor.] [Zanne, 1728] A avea ochi de corb. [Candrea, 85] A-i băga pe toți într-un corn de capră. [AFC 610, p. 51] Știe câte coarne-n putină. [AFC 1439, p. 21] Parcă fulgeră la Cornul-Caprei. [Când unul vorbește urât.] [Zanne, 13270] A umbla cu cortul. [[Zanne, 6972] A cere ca la ușa cortului. [ Zanne, 6973] Ca la ușa cortului. [1. A se certa, a se gâlcevi.2. Un fel de horă foarte iute și animată.] [Zanne, 6974] Să nu prinzi pește înaintea coșului. [Să nu te lauzi cu nimic până nu-l ai în mână.] [Zanne, 9903] Caută să ia din coș grăunțe, și din postavă, mălaiu. [Se zice pentru cel lacom, nesățios și zgârcit.] [Zanne, 6979] Și din coș, grăunțe, și din postavă, tărâțe. [Zanne, 6980] Am băgat și eu la coș. [Mi-a venit rândul.] [Zanne, 6982] I-a căzut (picat) din coș. [A sărăcit, nu mai stă bine, nu mai trăiește în belșug ca înainte.] [Zanne, 6983] A fi tare în coș. [A fi zdravăn, sănătos, puternic.] [Zanne, 3077] A rupe în coș. [A trage o bătaie strașnică, soră cu moartea.] [Zanne, 3078] A se rupe în coș. [A lucra cu sârguință, a se prăpădi de prea multă muncă.] [Zanne, 3079] Auzi că i s-a dărâmat coșul. [I-a născut nevasta.] [AFC 621, p. 42] Într-un coșar se poate pune și un singur vițel. [Candrea, 86] A intrat lupu-n coșar. [Păzește-te.] [Zanne, 6986] A început a rupe ca purceii la coșere. [1.Te necăjește făr a-ți face prea mult rău. 2. Când încep copiii cei mici a gânguri.] [Zanne, 6987] Când cotul se lovește, toată mâna pătimește. [Candrea, 86] De coate-goale și de mațe flămânde nime nu se vaită (vaietă). [ Căci de rele și de nenorocire, nu putem scăpa.] [Zanne, 3089] A-i arăta cotul. [A-și bate joc de cineva, după ce nu mai are nevoie de dânsul; a-i întoarce spatele.] [Zanne, 3090] A fi un coate-goale. [Zanne, 3091] De mustăți și de coate goale să nu te plângi niciodată.[Candrea, 81] Sărbătoare de coate goale. [AFC 617, p. 55] A venit cotu' la măsură. [Zanne, 11654] Nu pune cotu' pe averea altuia. [AFC 674, p. 46] Cu un covrig, tot calic. [Cu un lucru de nimic, tot sărac rămâi.] [Zanne, 8405] A scoate la covrigi. [Zanne, 8406] A ajunge la covrigi calzi. [A ajunge rău de tot, a calici.] [Zanne, 8406] Omului fericit, și popa îi dă colacul uns cu miere, celui nenorocit, nici covrigei stingheri. [Candrea, 86] Încă mai are covrigi mucegăiți. [[AFC 1439, p. 7] Craca de prun face omu' nebun. [AFC 510, p. 7] \tab Crăciunul, sătul, Paștele, fudul. [Zanne, 78] La Crăciun se vede dacă-i bună nuca. [AFC 1200, p. 1 ] Cine umblă la Crăciun în cămașe, la Paște umblă în cojoc. [Zanne, 14744] Crăciunul e al sătulului. [Zanne, 14742] A da minte cu Crăciunul. [ Adică a bate.] [Zanne, 14745] A mânca mulți Crăciuni. [A trece mulți ani, până să poată îndeplini o treabă.] [Zanne, 14746] A intra în lemne de Crăciun. [A se pune pe gânduri.] [Zanne, 14750] Unde bați și unde crapă. [Candrea, 87] I-a crăpat obrazul, dar rușinea tot nu i-a pierit. [Candrea, 87] Crâșma ori o vinzi, ori te vinde. [Arată vrednicia omului în negustorie. În loc să vinzi marfa, dacă nu ești vrednic, te vinde ea, adică rămâi calic pierzând și ce ai avut.] [ Zanne, 8296] Cine pune urechile la crâșmă, multe aude. [Candrea, 87] Averea crâșmarului în fundul paharului. [Candrea, 87] Crășmaru', cu un gând, bețivul cu alt gând. [Zanne, 11660] Văzut-ai crâșmărie fără datorie? [Candrea, 87] Vorba de rău mai bine se crede. [Candrea, 87] Prostul face ce vede și ce aude, crede. [Candrea, 87] Nu crede ce vezi, da' ce-ți spun eu. [AFC 836, p. 4] Avuția cu rea credință nu aduce folos. [Candrea, 88] Și-a mâncat credința, ca țiganii biserica. [AFC 204, 44] Unul croiește, altul cârpește. [1.Când doi inși nu se învoiesc la vorbă sau la o treabă.2. Când cineva începe un lucru bine și altcineva îl strică.3. Despre bogat și sărac.] [ Zanne, 11664] Multe știe, multe croiește/Și nici una nu isprăvește. [Pentru cel care nu se ține de o treabă, care multe începe, dar puține isprăvește. [Zanne, 11666] E croit rău și e cusut bine. [Când un lucru este rău început, dar sfârșit bine.] [ Zanne, 11668] A croi pe cineva. [Zanne, 11669] Croitorul umblă cu haina descusută. [Candrea, 88 ] Croitorul umblă rupt și ciobotarul, desculț. [Zanne, 11672] Tot de-un croitor croit. [Adică toți asemenea la năravuri.] [Zanne, 11673] Croitorul leneș face firul lung. [AFC 204, p.1] Fă-ți cruce c-ai scăpast de dracu'. [AFC 610, p. 53] A se pune cruce și punte. [A-și pune toate puterile pentru a izbuti.] [ Zanne, 14770] A da cu crucea peste cineva. [1. A întâlni spre paguba celui aflat. 2. A urmări și a afla. [Zanne, 14771] Fă cruce mare că dracu-i bătrân. [AFC 1439, p. 5] A-și face cruce de cineva. [Candrea, 88] A-i pune cruce. [A părăsi pentru a nu se mai întoarce.] [ Zanne, 14772] A fi cruce de biserică. [Adică om drept, cinstit.] [Zanne, 14763] Nici pre (pe) dracu'să nu-l vezi, nici cruce să-ți faci. [Candrea, 88] Câte cruci vei face, dracu' tot la spate șade. [Candrea, 89] A umbla cu crucea-n sân și cu dracu' în inimă. [Zanne, 14762] A fi, a rămâne cuc. [Zanne, 1771] Tot un cuc nu ne cântă în toată vremea. [Arată nestatornicia vremii.] [Zanne, 1758] Ziua cuc, noaptea cobeț. [Zanne, 1756] N-are să-i cânte cucul! [1. Nu va avea parte de ceva. 2. Nu va ajunge până la primăvară; va muri înainte de a cânta cucul.] [Zanne, 1762] Cucul, până nu vede mugur, nu cântă. [Omul înțelept nu întreprinde nimica înainte de vreme.] [Zanne, 1747] Cucul cântă până e frunza verde, iar când pică, e bătrână. [Toate au a se face la timpul lor; omul să se îngrijească de cele trebuincioase până ce e tânăr, nu când îl împovoară bătrânețele.] [Zanne, 1761] Ascultă cucul până îți cântă. [Zanne, 1760] Degeaba mai asculți cucul când nu mai cântă. [AFC 691, p. 44] Așa i-a cântat cucu ' [AFC 204, p. 2] Ori îi cânta ca cucu' /Ori îi urla ca lupu'.[AFC 854, p. 9] I-a cântat cuc în față. [Îi merge bine, e cu noroc.] [Zanne, 1753] I-a cântat cucu' în stânga. [Îi merge rău.] [Zanne, 1752] I-o cântat cucu-n spate. [AFC 812, p. 16] Rău mi-a cântat cucul. [AFC 280, p. 7] Cugetul bun e cea mai moale pernă. [AFC 1310, p. 49] Cugetul curat nici se dă, nici nu se ia. [Zanne, 15951] Pentru cugete nu ia nime vamă. [Zanne, 15952] Cui pe cui se scoate. [AFC 1439, p. 2] A-și pune pofta-n cui. [Candrea, 89] Tot cuiu' își află gaura. [Candrea, 89] A fi (a sta, a rămânea) cu cuiul în inimă. [Candrea, 89] Cuiul nou scoate pe cel vechi. [Candrea, 89] Și-a bătut un cui în cap. [S-a prins de un lucru care-i aduce mare necaz.] [Zanne, 11681] Se învârtește ca un cui într-o căldare. [Umblă în toate părțile făr a face ceva.] [ Zanne, 11682] A-l pune în cui. [A-l sărăci.] [Zanne, 11686] Pentru un cui, pierzi o potcoavă. [AFC 1439, p. 41] Omul cuminte liniște aduce. [Fuge de gâlceavă și caută tot să împace lucrurile.] [Zanne, 15955] Mai bine cu un cuminte la pagubă, decât cu un bolând la câștig. [Zanne, 15956] Cumintele făgăduiește și prostul trage nădejde. [AFC 674, p. 46] A sta în cumpănă. [Candrea, 90] Cumpăna în toate e bună. [Candrea, 90] De grea cumpănă. [Candrea,90] A pune în cumpănă. [Candrea, 90] Cu cumpăna dreaptă, dar în mâna stângă. [Adică face dreptate, dar fără voia sa și se zice pentru cei fățarnici, ce, deși dau dreptate de nevoie, dar cu mijloace viclene și vătămătoare.] [Zanne, 11696] Cu cumpăna într-o mână și cu sabia în altă mână. [Se zice pentru cei ce se fac că iubesc dreptatea și, pe de altă parte, rău năpăstuiesc și chinuiesc, însemnând pe cei cumpliți fățarnici.] [Zanne, 11697] Când eu cumpăr, nimeni nu vinde, când eu vând, nimeni nu cumpără. [Candrea, 90] Cine te știe te cumpără, cine nu, te vinde. [Candrea, 90] A vinde pe dracu' și a cumpăra pe mă-sa. [Candrea,90] Cum am cumpărat-o, așa o vând. [Zanne, 11704] Cumpără vara căciulă și iarna pălărie. [AFC 1422, p. 1] Doctorul cel mai bun e cumpătul. [Candrea, 90] Cumpătul ține sănătatea omului și hărnicia ține averea. [Candrea, 90] Ș-a pierdut cumpătul, ca găina umbletul. [AFC 204, p. 44] Omul se cunoaște după fapte. [Candrea, 90] Cine mă cunoaște mă cumpără, cine nu, mă vinde. [AFC 798, p. 3] Pe nebun nu-l aduci la cunoștință. [Candrea, 91] Cât e lumea și pământul,/Pe cuptior nu bate vântul. [AFC 403, p. 3] Nu cel ce bagă lemne în cuptor, ci cel ce le aprinde se înțelege că dă foc. [Adică cel ce dă pricină de un rău, acela se înțelege că îl face.] [Zanne, 7005] La cuptorul cald, puține lemne trebuiesc. [Candrea, 91] A trăi pe cuptor. [A fi leneș, a nu se mișca din casă.][Zanne, 7006] A mâncat pită din nouă cuptoare. [Candrea, 91] A foi la gură de cuptor. [1. A încăpea în gură de femeie.2. A păți rușinea. 3. A-i sta în mână tot. De la el se împărtășesc toți; prin mâna lor trec toate; dă cui vrea el și cât vrea.] [Zanne, 7007] Curaj de curcă beată. [Candrea, 91] Curaj de pâslă. [Adică foarte puțin, foarte slab.] [Zanne, 16459] Cugetul curat nici se dă, nici se ia. [Candrea, 91] A scăpa cu fața curată. [Candrea, 91] A se umfla ca un curcan. [Zanne, 1791] Ești fălos ca un curcan. [AFC 260, p. 17] Joacă ca un curcan. [AFC 278, p. 58] Nici curcă, nici curcan. [Zanne, 1785] Cine caută nevastă fără cusur, neînsurat rămâne. [Candrea, 92] Nu e om fără cusur. [Cndrea, 92] Nici pădure fără vreascuri, nici om fără cusur. [Zanne, 17454] Limba rea este cuțit cu două tăișuri. [Candrea, 92] La el îi pita, la el îi cuțitu'. [Candrea, 92] A venit (ajuns) cuțitul la gât. [Candrea, 93] Două cuțite tăioase nu pot sta într-o teacă. [Candrea, 93] Cuțitul, pâinea măcelarului. [Se zice despre cei cumpliți, însemnând că cu cruzimea se înrăutățesc.] [ Zanne, 11733] Cuțitul în teaca lui se păstrează. [Cruzimea la cel cumplit.] [Zanne, 11735] Sare cuțitu' din teacă. [Zanne, 11737] A ajunge cuțitul la os. [Zanne, 11739] S-o găsit două cuțite tăioase. [Adică doi oameni iuți, zurbagii.][Zanne, 11742] A da cuiva cuțite prin inimă. [Zanne, 11744] A fi (ajunge) la cuțite. [A fi în dușmănie.] [Zanne, 11746] Cuvântul bun unge/și cel rău împunge. [Zanne, 5088] Cuvântul ustură mai rău ca sabia. [AFC 204, p. 6] Cuvântul, întâi să-l cioplești, apoi să-l areți. [Adică întâi să te socotești, apoi să grăiești.] [Zanne, 5089] Cuvântul, la cel viclean, este ca undița la pescărie. [AFC 1201 VII, p. 5] Cuvântul e ca vântul. [Zanne, 5092] Puține cuvinte, și isprava mai bună. [Fapte, iară nu vorbe.] [Zanne, 5094] Omul nu se bate cu bățul, ci cu cuvântul. [Se zice când cineva vrea să facă un lucru cu sila, prin bătaie.] [Zanne, 5095] Cine nu înțelege de cuvânt, nici de ciomag. [Zanne, 5096] Cuvântul e de argint, tăcerea e de aur. [A vorbi e bine, a tăcea e și mai bine.] [Zanne, 5106] A lăsa fără cuvânt. [A-l face să nu mai aibă ce să zică.] [Zanne, 5110] A nu ieși din cuvântul (vorba) cuiva. [Candrea, 93] Om de cuvânt. [Zanne, 5113] Cu un cuvânt subțire. [Adică pe de departe, într-un mod mai fin, mai delicat.] [Zanne, 5117] Nu-ți da sfatul la tot satul/ Și cuvântul, la tot bolândul. [Candrea, 93] Unde dai și unde crapă! [AFC 148, p. 17] Unde dai și unde răsare! [Zanne, 9949 ] Unde dai și unde tună! [Zanne, 9951] Nu-i prost cine dă, numa cel ce rabdă. [Să nu răbdăm ca altul să ne asuprească.] [Zanne, 9954] Cine dă la săraci, împrumută pe cel ce l-a făcut. [Candrea, 93] Când dai la cei neavuți, pe Dumnezeu împrumuți. [Candrea, 93] Decât să dai la calici, mai bine să-i pui foc. [Candrea, 93] Nu da bota în mâna prostului. [Candrea, 93] Dai cu banița și scoți cu lingura.[Candrea, 93] Cât dai, atâta iei. [Candrea, 94] Cine dă lui își dă. [AFC 617, p. 54] Cine dă nu uită, iar cine ia mai da. [Zanne, 11748] Ai, dai, n-ai. [Zanne, 11751] Dacă dai, n-ai. [AFC 148, p. 17] Să dai împrumut, să nu mai vezi mai mult. [AFC 1059, p. 39] Frunză verde de dai, n-ai,/ Ia nu da, să vezi cum ai! [AFC 616, p. 7] Nu dai, ai.[Zanne, 11753] Dă una, ca să ți se dea zece. [Zanne, 11755] Nimic ai dat, nimic ai luat. [Zanne, 11765] Cum dai, așa ți se dă. [Zanne, 11766] Lesne e a da ș-anevoie a lua. [Zanne, 11772] Când îi dai, îi fată vaca, când îi iei, îi moare vițelul. [AFC 596, p. 21] Cui îi dai, vorbă bună n-ai. [AFC 691, p. 45] Dumnezeu îți dă, dar în sac nu-ți bagă. [AFC 1008, p. 10] Dă-mi, Doamne, ce n-am avut,/ Să mă mir ce ni-o găsit! [AFC 1439, p. 3] Nu-ți da tot ce ai, nu spune tot ce știi, nu crede tot ce auzi, [AFC 1414, p. 29] Cine dă din mâini nu se îneacă. [AFC 1200, p. 1] Dă din mâini dacă vrei să ajungi la liman. [AFC 1369, p. 11] Dar din dar s-a făcut raiul. [AFC 204, p. 14] Cal de dar nu se caută la dinți. [Candrea, 94] Nemulțumitului i se ia darul. [Candrea, 94] Dar la dar merge și cinstea, împrumut. [Zanne, 11778] Din dar ai luat, în dar să dai. [Zanne, 11779] În dar a venit, în dar s-a dus. [11780] Darul dat la vreme e dar îndoit. [Zanne, 11781] Darul cel târziu nu are putere de dar. [Zanne, 11782] Darea trece marea. [AFC 662, p. 35] Zgârcitul se bucură luând, iar darnicul se mângâie dând. [Candrea, 95] Lucrul la timp dăruit prețuiește îndoit. [AFC 1201 VII, p. 3] Cel mai bun dascăl e pățania. [Candrea, 95] Dacă moare dascălul, rămâne cartea. [AFC 662, p. 17] Nu te-arăta dascăl până a nu fi ucenic. [Zanne, 11794] Cine nu e dator e destul de bogat. [AFC,1297, p. 22] Bogat e acela ce nu e dator. [Zanne, 11800[ Am plătit și tot dator am rămas. [Candrea, 95] Para putrezește, datoria crește. [Candrea, 95] Datoria, ca râia. [Candrea, 95] Cine ia pe datorie plătește de două ori. [Candrea, 95] Făgăduiala dată e datorie curată. [Candrea, 95] Datoria mâncă cu omul dintr-un blid. [Zanne, 11808] Arde casa și datoria iese pe fereastră afară. [Zanne, 11809] Datoria nu moare niciodată. [Zanne, 11816] Datoria veche nu se uită. [Zanne, 11817] Datoria veche , comoară nesfârșită. [AFC 1439, p. 3] De la un datornic vechi nu vei lua nimic decât la ușa raiului. [Candrea, 95] De la un datornic rău ș-un sac de paie este bun. [Zanne,11825] Deal cu deal nu se-ntâlnește, da' om cu om, da. [AFC 204, p. 12] La deal cu opintele și la vale cu poprele (proptele). [AFC 1439, p. 8] Greu la deal cu boii mici. [AFC 1439, p. 35] Greu la deal, ușor la vale. [AFC 2018, p. 24] Cine nu suie dealul nu coboară coastele. [Zanne, 590] Împedică la deal și despedică la vale. [Se zice de omul prost, care face lucrurile pe dos.] [Zanne, 592] Îi întinzi degetul și-ți cere toată mâna. [Zanne, 3139] Degetele să-mi trăiască, inele-s multe. [Zanne, 3140] Cinci degete sunt la o mână și unul cu altul nu se potrivesc. [Zanne, 3142] Sunt cinci degete la o mână și nu seamănă unul cu altul. [AFC 1439, p. 20] Nu se potrivesc dejtele de la mână, dar oamenii? [AFC 204, p. 32] Te lovești la un deget și te doare trupul tot. [Și de cel mai mic lucru al nostru ne pare rău.] [Zanne, 3144] L-a cumpărat cu cinci degete ș-o căutătură rea. [Adică a furat lucrul.] [Zanne, 3146] A pune degetul în gură. [1. A nu munci, a sta cu mânele în sân, fără a face nimica. 2. A fi nătărău. 3. A fi sărac.] [Zanne, 3149] A ajunge (fi) ca degetul. [Adică sărac lipit pământului.] [Zanne, 3151] Își dau cu degetele în ochi. [Ceartă între prieteni.] [Zanne, 3154] Încearcă marea cu degetul. [Încearcă lucruri peste putință.] [Zanne, 3155] A (se) ascunde după deget. [1.A da argumente proaste, a se scuza fără dibăcie.2. A [se] îndoi de ceva.] [Zanne, 3164] A învârti după (pe) deget (degete). [A purta cu vorba, cu minciunile și după plac.] [Zanne, 3171] A suge ceva din deget. [A imagina, a închipui un lucru.] [Zanne, 3172] A pune degetul pe rană. [Candrea, 96] A lins la miere de pe degete, până ce și le-a mâncat. [De prea mare lăcomie, își face de cap.] [Zanne, 3175] A-și mușca degetele. [De supărare, de părere de rău, de căință, de ciudă, de rușine.2. De nerăbdare.] [Zanne, 3176] A fi cu degete lungi. [A fi hoț, și mai ales hoț de casă.] [Zanne, 3179] Mai bine să pierzi un deget decât mâna toată. [ Candrea, 96] Nu pune degetul între ciocan și nicovală. [Candrea, 96] Gol ca degetul. [Candrea, 96] Încet, încet, departe ajungi. [Candrea, 96] De departe, trandafir/Și de-aproape, borș cu știr. [Zanne, 597] De departe, calu-ți bate,/De aproape, ochii-ți scoate. [Zanne, 598] El cântă, el descântă. [Candrea, 96] Joc fără descântec și văduvă fără plâns nu este. [Candrea, 97] Ce-și face omul singur, nici dracul nu poate desface. [Candrea, 97] Mai bine la pagubă cu un deștept, decât la câștig cu un nătărău. [Zanne, 1969] Mai bine cu deșteptul la pagubă, decât cu prostul la câștig. [AFC 1439, p. 10] Deșteptul promite și prostul trage nădejde. [AFC 204, p. 12] Un om deștept face cât doi. [Zanne, 15961] Deștept ca oaia când dă în noroi. [Zanne, 15962] Deștept ca oaia și viclean ca măgarul. [Adică om tâmp, prost.] [Zanne, 15962] Dimineața poartă aur în gură. [AFC 1439, p. 3] Un ceas al dimineții plătește cât trei după prânz. [Zanne, 115] Trebile ce poți face dimineața nu le poți face toată ziua. [Ne învață a nu pierde vremea.] [Zanne, 114] Cine se scoală de dimineață departe ajunge. [AFC 1400, p. 29] Cine nu pleacă de dimineață în urma tuturor rămâne. [Zanne, 124] Scoală-te de dimineață și te culcă mai târziu. [Zanne, 118] Mai aproape sunt dinții decât părinții. [AFC 204, p. 27] Se plânge că n-are dinți/Ș-apoi roade la cojiți. [Se zice despre cei zgârciți, care nu se îndură să dea altora nici măcar lucrul care-i este nefolositor.] [ Zanne, 3183] N-are dinți să roadă pânea/ Și-i cere inima mere acre. [Se zice despre omul bătrân care tot poftește la lucruri nepotrivite pentru vârsta și puterile lui.] [Zanne, 3184] A ajunge ca dinții babei. [A se rări.] [Zanne, 3188] Ca și dinții babei mele,/Fără șapte nu sunt opt. [Se zice în bătaie de joc acelui care se laudă că are multe și, la drept vorbind, nu are nimic.] [Zanne, 3187] Taie ca dinții babei. [AFC 204, p. 47] Dinte pentru dinte și ochi pentru ochi. [De-ți va face cineva vreun rău, întoarce-i răul ce ți l-a făcut.] [Zanne, 3197] Om bun de dinte. [Care te înțeapă cu vorba.] [Zanne, 3198] A ședea cu dinții la soare. [1. A nu avea ce mânca, a răbda de foame. 2.A pierde timpul în zadar.] [ Zanne, 3199] A avea dinți de papură. [Se zice de omul care amenință fără a fi în stare să treacă la fapte.] [Zanne 3205] Calul de furat nu se întreabă de dinți. [Candrea, 98] Îi numa într-o doagă. [Candrea, 99] Îi cam lipsește o doagă. [Zanne, 11859] Îi lipsește o doagă. [AFC 204, p. 21] Nu-i ajunge o doagă. [AFC 836, p. 4] Îi sună doagele. [Candrea, 99] Lucrul bun anevoie se dobândește. [Candrea, 99] Omul, cât trăiește, învățătură de ajuns nu dobândește. [Candrea, 99] Vai de dobitoc când nu-l vede stăpânul. [AFC 1201 VII, p. 1] Omul trage la om, dobitocul, la dobitoc. [Candrea, 99] Ridică dobitocul când îl vezi căzut, fie măcar și pă pui căzut. [Ne învață să ajutăm celor ce pătimesc.] [Zanne, 1797] Doctorul cel mai bun este cumpătul. [Candrea, 100] Nici toate ale doctorului, nici toate ale duhovnicului. [Candrea, 100] Nu la doftor, ci la pătimaș. [Zanne, 11844] Boale să fie, că doctori sunt destui. [Zanne, 11845] Cel sănătos n-are nevoie de doctor. [AFC 1200, p. 2] Dohtorul, cu o buruiană, cea mai mare boală o scoate afară.] [Zanne, 11852] Doi pe unul, lesne-l fac ca nici unul. [Arată puterea celor mulți.] [Zanne, 9520] Unde sunt doi, cu el, trei. [Zanne, 9521] Cu un ban s-a prins în horă și cu doi nu poate scăpa. [Candrea, 100] Norocu-i stătea în doi peri. Candrea, 100] Când doi se sfădesc, al treilea câștigă. [Candrea, 100] Cine dă pe datorie plătește de două ori. [Candrea, 100] Nu leagă două într-un tei (într-o ață). [AFC 498, p. 89] Decât două rele, mai bine una și bună. [AFC 1200, p. 9] Din două rele, alege pe cel mai mic. [AFC 2018, p. 11] Nu ne-ajunge c-avem două,/Și ne vin și alte nouă. [Când ne îndrăgesc nenorocirile.] [Zanne, 11872] Ia câte două și dă câte nouă. [1. Primesc puțin și întorci mult mai mult.2. Pentru cel cheltuitor.] [Zanne, 11873] Doină știe, doină cântă. [Candrea, 100] Cântă doina pi proțap/Șî ti bati pisti cap. [AFC 281, p. 1] Cu domnii și cu bolunzii să nu te pui la o masă. [Nu te încrede în ei, că îndată ai pățit-o. Nu te întovărăși cu mai mari decât tine, că vei fi întotdeauna nedreptățit.] [ Zanne, 9988] Nu-i bine a mânca dintr-un blid cu domnii. [Candrea, 101] Nu mânca cu domnii cireșe într-un blid, căci ți-aruncă sâmburi în ochi. [Zanne, 9989] Cum e domnul, [așa] e și servitorul. [Zanne, 9985] Schimbarea domnilor e bucuria nebunilor. [Zanne, 9972] Nimeni nu poate sluji la doi domni. [Zanne, 9980] Doi domni într-o țară nu se poate. [Zanne, 9981] Nici două săbii într-o teacă,/ Nici doi domni într-o țară săracă. [Zanne, 9981] Domnul fără dreptate, ca gardul fără proptea. [Zanne, 9970] Domnul fără prieteni, ca ostașul fără arme. [Zanne, 9971] De domn, domn să fii, dar de frică tot să știi. [Candrea, 101] Toți domnii au os dă ros. [AFC 674, p. 40] Calcă a domn. [Adică se mândrește.] [Zanne, 9998] Ce gândește omul, nu dă Domnul. [Zanne, 14796] Nu e după gândul omului, ci după voia Domnului. [Zanne, 14796] Nu e după cum vrea omul, ci după cum vrea Domnul. [Candrea, 101] Când vrea Domnul, vine și dracul cu colaci. [ Zanne, 14810] Ce folos că tatăl tău a fost domn, dacă tu nu ești om? [Candrea, 100] Dă-mi, Doamne, mintea moldovanului cea de pe urmă. [Candrea, 100] Dă-mi, Doamne, para în gură, dacă mi-o dai, mi-o și mestecă. [Candrea, 101] Bun e Domnul, mare e noaptea. [Ne învață să nu deznădăjduim.] [Zanne, 14799] Toată înțelepciunea vine de la Domnul. [Adică tot binele.] [Zanne, 14801] Jertfa către Domnul , rodul dreptății. [Zanne, 14803] Să nu dea Domnul omului cât poate răbda. [Candrea, 100] Domnul a dat, Domnul a luat. [AFC 1439, p. 3] A nu fi de nici un Doamne-ajută. [Adică de nici un ajutor.] [Zanne, 14825] Mai de Doamne-ajută. [Zanne, 14827] A-l încărca de Doamne-ajută. [A-l bate.] [Zanne, 14829] Domnul nu bate cu ciomagul. [Zanne, 14813] Domnul gonește cu carul. [Arată îndelunga răbdare a lui Dumnezeu.] [Zanne, 14813] A lăsa în plata Domnului. [Zanne, 14824] A trăi ca Doamne ferește. [Adică a trăi rău, ca vai de el.] [Zanne, 14822] În dragoste și-n domnie nu încape tovărășie. [Zanne, 10003] A-și avea partea sa de domnie. [Adică putere, rostul său.] [Zanne, 10004] Dor de zor. [Lucru care nu se poate.] [Zanne, 16467] Celor ce duc mai mult dorul,/ Li se pare mai dulce odorul. [Candrea, 100] Dor de nevoie nu se poate. [Lucru care nu poate fi cu sila.][ Zanne, 16462] În dor de iepure iei un sac de halice. [Candrea, 102] Mi-era dor de dânsul, ca de o casă pustie. [Zanne, 16466] În (de) dorul lelii. [Candrea, 102] Să nu te lași în dorul lelii. [AFC 877, p. 35] Dor mi-e de tine, dar de mine mi se rupe inima. [1.Omul ține mai mult la dânsul decât la altul.2. Arată dorul după gradul de înrudire.] [Zanne, 16465] Nu da cu picioru', că vei duce dorul. [Candrea, 102] De dorul cireșelor, le mânânci și coadele. AFC 204, p. 13] De dorul bogatului, luai fata dracului. [Candrea, 102] Fii înțelept ca șarpele, muncitor ca albina, doritor ca turturica. [Candrea, 102] Cine doarme mult trăiește puțin. [Candrea, 102] Care doarme mult trăiește puțin. [AFC 418, p. 131] Cine doarme cu undița la mână fuge peștele din undiță. [Zanne, 5158] A dormi, să nu se mai scoale. [Candrea, 102] Doarme (adoarme) somnul cel de veci. Candrea, 102] Cine doarme nu-i e foame. [1. Adică cel orb la minte nu simte.2. Cine doarme se îngrașă ca și când ar mânca.] [Zanne, 5153] Nu dorm toți câți au ochii închiși. [1. Se zice despre omul nerod și, cum se mai zice, adormit.2. Alții, deși culcați, dorm într-adevăr, însă își au lucrurile în așa fel așezate, încât trebile le merg.] [Zanne, 5150] Cum îți vei așterne, așa vei dormi. [Candrea, 102] Cine doarme pe pământ n-are frică să cadă când se întoarce. [Adică cel sărac , când i se întâmplă vreo nenorocire, n-are ce mai scăpăta.] [Zanne, 5154] Cine este (e) sfânt pe așternut moale nu doarme. [Candrea, 102] Când nenorocirea doarme, ferește-te s-o deștepți. [Candrea, 102] Ce aude dosul, n-aude fața. [În lipsa omului multe se spun pe socoteala lui.] [Zanne, 3209] Nici în dos, nici în față. [Adică în nici un chip.] [Zanne, 3212] A da dos la față. [Adică a fugi, a pleca.] [Zanne, 3213] În față te linge, în dos te frige. [Candrea, 102] Dracul râde de porumbe negre/ Și pe sine nu se vede. [Candrea, 104] Râde Dracu' de porumbe negre și pe el nu se vede. [AFC 392, p. 63] Lucrul Dracului în casa popii. [AFC 662, p. 38] Unde-o înțărcat Dracu' copchiii. [AFC 1439, p. 21] Umblă pe unde-o înțărcat Dracu copiii. [Zanne, 15055] Tocmai unde-a înțărcat Dracul copiii. AFC 204, p. 45] Sărac e Dracul (Dracu'). [Zanne, 14984] A trage pe Dracu' de coadă. [Candrea, 104] Trag pe Dracu' de coadă. [AFC 204, p. 45] Trage pe Dracu de coadă. [AFC 836, p. 6] Mai mare Drac decât dracii. [Om foarte șiret.] [ Zanne, 14973] A avea pe Dracu-n pungă. [Zanne, 14986] A mâncat la nunta Dracului. [Adică e spân.] [Zanne, 14978] A jucat la nunta Dracului [Se zice de un om rău.] [Zanne, 14974] Se uita la el (ea), ca Dracu' la popa. [Adică urât căci nu se iubesc.] [Zane, 15000] A umbla cu crucea în sân și cu Dracu' în inimă. [Candrea, 103] În gură, cu Dumnezeu, și în inimă, cu Dracu'. [Candrea, 103] E Dracu gol. [AFC 204, p. 16] A fi crescut în buruienile Dracului. [Om crescut rău, la voia întâmplării. [ [Zanne, 15035] A toca Dracului bureți. [Candrea, 103] La Dracu-n praznic. [AFC 1439, p. 9] L-a dat Dracului pomană. [AFC 204, p. 26] Nu pot (poate) scăpa de el ca de Dracul. [Candrea, 104] Pe unde și-a spart Dracul opincile. [Adică departe.] [Zanne, 14971] Ce-și face omul singur, nici Dracul nu-i desface. [Zanne, 14871] Dracu' crapă când faci bine. [Zanne, 14892]\tab Mare e Dumnezeu, dar meșter e și Dracu. [Candrea, 103] Face pe Dracu-n patru. [AFC 1439, p. 6] Parcă a arat Dracu' cu el. [Candrea, 104] Înveți pe Dracu' să tragă cu pușca. [AFC 204, p. 22] Înveți pe Dracu' să dea cu praștia. [AFC 662, p. 35] Și-a băgat Dracu coada între ei. [Zanne, 15049] Și-o vârât Dracu' coada. [AFC 1349, p. 20] Cine pune cu Dracu-n plug,/ Scoate boii fără coarne. [Candrea, 103] De frica lui Dumnezeu,/ Dracu' a început a face fântâni și poduri. [Când cel rău se poartă bine de frică.] [Zanne, 14913] S-a câștigat ca Dracu' în spini. [AFC 148, p. 17] În inima tăcutului, locuiește Dracul. [Candrea, 104] Iese Dracu' dintr-o bortă, c-un papuc și c-o ciubotă. [AFC 1439, p. 7] Unde-i cetatea mai tare, acolo bate Dracul război mai puternic. [Candrea, 104] L-am lăsat Dracului zălog. [AFC 204, p. 26] Când îi să te ia oaia Dracului, te ia și din ușa bisericii. [AFC 1439, p. 31] Să te ferească Dumnezeu de Dracul botezat, căci de Dracul nebotezat te închini și fuge, dar de Dracul botezat te închini și el dă peste tine. [Adică omul e mai rău decât Dracul.] [Zanne, 14935] Nu poți fi și cu Dracul în buzunar, și cu sufletul în rai. [Adică cu două lucruri care se bat în cap, care nu se împacă. De pildă, nu poți face rele și să fii și om de treabă.] [Zanne, 14845] Tot un Drac și un pieptene. [AFC 204, p. 53] Făina Dracului se preface toată în tărâțe (furfure). [Zanne, 14875] Și-a găsit Dracu' capacu'. [Candrea, 103] Parcă l-o luat Dracu'. [AFC 873, p. 25] A fi comoara Dracului. [1.Avere de furat, cum a venit, așa s-a dus. 2. A fi piază rea.] [14989] Stă ca Dracu' pe comoară. [AFC 1013, p. 20] Șade ca Dracu' în cânepă. [Candrea, 104] Șade ca Dracu-n spini. [Zanne, 14992] Unde baba face, Dracul nu desface. [Candrea, 104] Când ți-o faci tu, nici Dracu' nu poate să ți-o desfacă. [AFC, 1013, p. 20] A pierdut pe Dracu' și nu-i găsește nici coarnele. [AFC 1439, p. 27] Dracul toate vrea să fie, numai ucenic nu. [ Zanne, 14855] Dracu' nici ară nici samănă, numa stă de ei. [AFC 1059, p. 39] Săracu-i ca și Dracul, de ce-i dai, de ce mai cere. [Candrea, 104] Cine joacă de-a Dracul nu-și mai umple sacul. [Candrea, 104] Ochiul Dracului. [Zanne, 14967] Femeia e calul Dracului. [Candrea, 105] Muierea a îmbătrânit pe Dracul. [Candrea, 103] Aista l-o scos și pe Dracu' din oală. [AFC 1013, p. 20] Nici el ca Dracul, dar nici dracul ca el. [Candrea,104] A dat mâna cu Dracul. [S-a îmbogățit.] [Zanne, 15041] Nici Dracu' nu fură tămâie de la el. [Zanne, 14868] Când te-a scăpa Dumnezeu, Dracu' te și apucă. [Candrea, 104 Râde Dracu' de porumb verde/ Și pe el nu se vede. ]AFC 617, p. 58] Dracul nu are de lucru, dar nu șede degeaba. [Zanne, 14861] Dracu', când n-are de lucru, își cântăre[ște] coada. [AFC 204, p. 13] Dracu' nu doarme. [Cel Rău neîncetat ne întinde curse.] [Zanne, 14865] Fuge ca Dracul de tămâie. [AFC 148, p.1]\tab Dracul nu face mânăstire (biserică). [AFC 1439, p. 4] Fă cruce mare, că e Dracu' bătrân. [AFC 204, p. 18] Dracu când a-mbătrânit,/ Atunci s-a călugărit. [Candrea, 103] A fi Dracu' negru, da nici chiar așa cum îl fac zugravii. [AFC 812, p. 17] Cum îi Dracu', așa-i și tată-său.[Candrea, 103] Unul trage la Dracu' și altu' la tată-său. [Candrea, 103] Am scăpat de Dracul și am dat peste tată-său. [Zanne, 14880] A vândut pe Dracul și a cumpărat pe mă-sa. [Zanne, 14881] Fă-te frate cu Dracul, până treci puntea. [AFC 2018, p. 21] Trage pe Dracu' de coadă. [AFC 1013, p. 20] A-i fi drag ca sarea-n ochi. [Candrea, 105] Mi-ești drag ca sarea-n ochi. [AFC 735, p. 9] Mi-e drag ca tăciunele la nas. [Zanne, 16477] De drag ce mi-e, l-aș băga de păr în sân. [Candrea, 105] Așa mi-e de drag, de l-aș băga-n sân, dar nu încape de urechi. [Candrea, 105] Și-e drag ca doi pești în oală și cu coadele afară. [Zanne, 16480] Unde e dragoste multă, e și urâciune multă. [Candrea, 105] Unde-i dragoste puțină,/Lesne-i a găsi pricină. [Zanne, 16507] Dragoste cu sila nu să face. [AFC 725, p. 15] Dragoste cu sila nu se poate. [AFC 2018, p. 18] Dragostea scurtă e cu suspin lung. [Candrea, 105] Dragostea nu are ochi. [Zanne, 16510] Dragostea e oarbă, dar căsătoria îi găsește leacul. [Când trăiești cu cineva, îi afli toate cusururile. [Zanne, 16493] Dragoste chioară, pe rogojină goală. [Zannne, 16521] Dragostea nu ține de foame. [AFC 204, p.14] Își face de dragoste cu buruiene de urât. [Își face singur beleaua.] [Zanne, 16519] Om drept ca funia-n traistă. [Zanne, 17134] Drept ca funia-n sac. [AFC 836, p. 2] Ce-i drept nu-i păcat. [AFC 480, p. 1] Dreptul totdeauna umblă cu capul spart. [AFC 1414, p. 31 ] Dreptul nu se teme de bârfă. [Candrea, 106] Dreptul e dușmănit de toți păcătoșii. [Candrea, 106] Dreptul urăște fapta necinstită,/ Iar ticălosul hulește și ocărăște. [AFC1417, p. 17] Ce știe dreapta, să nu știe stânga. [AFC 134, p 260] Vorbești de dracul și el e în dreptul tău. [Candrea, 106] Mai bine să taci decât să spui drept. [Candrea, 106] Ce-i drept și lui Dumnezeu îi place. [Zanne, 11883] Dreptatea e ca untdelemnul deasupra apei. [AFC 1201 II, p. 19] Dreptatea umblă cu capul spart. [AFC 1439, p. 3] Unde este puterea, acolo-i dreptatea. [Zanne, 11886] Dreptatea-i cum o fac domnii. [Zanne, 11887] Averea cu dreptate/ E a dracului pe jumătate, iar cea cu strâmbătate, cu stăpân cu tot. [Zanne, 11889] Dreptatea vine mai târziu, dar tot vine. [AFC 1439, p. 3] Sila dreptate n-are. [Candrea, 106] Dreptatea niciodată nu piere. [Zanne, 11895]\tab Mai bine mai puțin cu dreptate, decât mult cu strâmbătate. [Zanne, 11901] Cu dreptatea nu mergi departe. [Zanne, 11893] Dreptatea te leagă de gard. [Zanne, 17140] Minciuna umblă prin lume,/ Iar dreptatea stă la un loc. [Candrea, 106] Dreptatea, la robie,/ Minciuna-n cănțălărie. [AFC 2018, p. 11] A pierdut și drumul, și cărarea. [Candrea, 107] Omul, când își pierde drumul,/ Nu găsește nici cărarea. [Zanne, 13347] Să nu lași drumul mare pentru cărare. [Candrea, 107] Cel ce pierde drumul e bucuros și de cărare. [AFC 418, p. 93] Drum bătut ca bumbacul,/Până acolo să-ți rupi capul. [AFC 836, p. 2] Cine umblă pe toate drumurile nu ajunge nicăieri. [Zanne, 13356] Drumul soroc n-are,/Nici pe jos, nici călare. [Zanne, 605] Drumul drept este cel mai scurt. [O purtare corectă ne duce, mai cu siguranță la izbândă.] [Zanne, 604] Drumul cunoscut este cel mai scurt. [AFC 1439, p. 3] Drumul cel bătut este cel mai scurt. [AFC 2018, p. 18] Cine merge pe drumul vechi nu se teme de moarte. [Zanne, 13359] Cine cunoaște drumul nu ostenește. [AFC 2018, p. 14] Merge pe alăturea cu drumul. [Candrea, 107] Să-l lase pe drumuri. [AFC 204, p. 34] A-l scoate la drum de boi. [A sărăci din pricina altora.] [Zanne, 13370] Pe-aici ți-e (ți-a fost, mi-a fost) drumul. [Candrea, 107] A umbla pe trei drumuri. [Zanne, 13382] Când se duce, parcă vine/ Și nădragii curg pe vine. [AFC 210, p. 17] Se duce cum a venit. [AFC 204, p. 42] S-o duci de unde ai auzit-o. [AFC 204, p. 40] I s-o făcut de ducă. [AFC 204, p. 21] Dulce la limbă, amar la inimă. [Zanne, 8421] Omul are un dulce și un amar. [Zanne, 8426] Limba e și dulce și amară, după cum dai de ea. [Candrea, 108] Lucrul are rădăcini amare, dar fructe dulci. [Candrea, 108] Dumnezeu îți dă, dar în sac nu-ți bagă. [Zanne, 15167] Dumnezeu îți dă, dar în obol nu închide. [AFC 1369, p. 1] Dumnezeu îți dă, dar în traistă nu-ți bagă. [AFC 1369, p.11] Dumnezeu îți dă, dar nu-ți bagă-n gură. Candrea, 109] Dumnezeu nu răsplătește ca dușmanul, ci gonește, cu anul. [Arată îndelungata răbdare a lui Dumnezeu.] [Zanne, 15152] Dumnezeu dă fiecăruia după inima lui. [AFC 1439, p. 3] Dumnezeu nu bate cu ciomagul. [AFC 1439, p. 2] Dumnezeu nu bate cu bota, numai cu socoata. [Zanne, 15160] Dă cu piatra-n Dumnezeu. [1. Se zice pentru cei nerozi.2. Om sărit, nebun.3. Om care se răzvrătește în contra tuturor.] [Zanne, 15280] Dă (azvârle) cu barda-n Dumnezeu. [Zanne, 15282] Omul chibzuiește/ Și Dumnezeu hotărăște. [Zanne, 15124] Departe-s lucrurile lui Dumnezeu , de a bietului om. [Zanne, 15126] Dumnezeu nu bate cu bățul. [AFC 836, p. 2] A fi pâinea lui Dumnezeu. [Candrea, 109] Unde omul bun a pus mâna, a pus și Dumnezeu mila. [Candrea, 109] Om cu frica lui Dumnezeu. [Candrea, 110] Când vrea Dumnezeu să piardă un om, mai întâi îi ia mințile. [Zanne,15174] Când Dumnezeu vrea să-și râdă de om, întâi îi ia mințile. [AFC 1439, p. 40] Dumnezeu nu dă cu bâta, ci îi ia mintea. [Candrea, 108] Omul lui Dumnezeu și năravul Dracului. [Candrea, 110] Parcă a apucat pe Dumnezeu de un picior. [Zanne, 15253] Crezi c-ai prins pe Dumnezeu de-un picior? AFC 693, p. 31] L-o apucat pe Dumnezeu de un picior. [AFC 836, p. 3] I-o pus Dumnezeu mâna-n cap. [Candrea, 109] Îl ține Dumnezeu de păr. [Zanne, 15249] Știe Dumnezeu al cui e sacul cu făină și podul cu slănină. [Candrea, 110] Dumnezeu, cu mila, și dracul, cu pila. [Zanne, 15200] Să crezi în Dumnezeu, dar nici pe Dracul să nu-l uiți. [Zanne, 15120] Închină-te la Dumnezeu, dar nu te strica nici cu Dracul. [Zanne, 15121] Când vrea Dumnezeu și Dracu-ți ajută. [AFC 204, p. 8] Când îi dă Dumnezeu, nici Dracul n-are ce-i face. [Zanne, 15142] Când dă Dumnezeu, dă, când nu, ia și cenușa din vatră. [AFC 725, p. 17] Dumnezeu nu rămâne la nimeni dator. [Candrea, 108] Dumnezeu giuruiește,/ Și nebunu' trage nădejde. [Candrea, 110] Dumnezeu dă tot la cel ce are mai mult. [Candrea, 109] Cine lucrează și muncește și Dumnezeu îl dăruiește. [AFC 506, p. 83] Dumnezeu are două scări cu care suie și coboară. [Candrea, 110] De la mine puțin, de la Dumnezeu, mult. [Candrea, 109] Să te ferească Dumnezeu de omul spân și roșu. [Candrea, 109] Să te ferească Dumnezeu de popă tuns. [Candrea, 109] Dumnezeu să te păzească/ De mânia vlădicească/ Și de pâra mojicească. [ Candrea, 110] Ferească Dumnezeu de fuga șchiopului și de bătaia orbului. [Zanne, 15218] Să te ferească Dumnezeu de bătaia chiorului și dragostea șchiopului. [AFC 167, p. 6] A lua boii lui Dumnezeu. [Candrea, 110] Dumnezeu dă aceluia care dă. [Zanne, 15203] A se lua cu luleaua lui Dumnezeu. [Adică a bea bine, a se îmbăta.] [Zanne, 15236] Dumnezeu, că-i mare, și n-a dat la toți deopotrivă. [Candrea, 109] Până la Dumnezeu, te omoară sfinții. [AFC, 204, p. 36] Până la Dumnezeu, te mănâncă sfinții. [AFC 836, p. 5] Ochiul lui Dumnezeu nu doarme. [Zanne, 15106] Dumnezeu nu doarme. [AFC 392, p. 60] Dumnezeu le vede toate. [AFC 1439, p. 3] L-a iertat Dumnezeu. [Candrea, 110] A-i plăti Dumnezeu vămile. [Candrea, 110] Dumnezeu a umplut lumea cu ce a putut. [Zanne, 15172] Dumnezeu ceartă pe om după puterea lui. [Pedeapsa lui Dumnezeu nu trebuie să fie prea aspră.][ Zanne, 15176] De unde nu-i, nici Dumnezeu nu ia. [AFC 610, p. 52] Ca în sânul lui Dumnezeu. [Adică bine, fericit.] [Zanne, 15261] A se crede că e Dumnezeu. [Adică a fi mândru.] [Zanne, 15262] De când urzea Dumnezeu pământu'. [Adică de demult.] [Zanne,15263] Dumnezeu ajută numai pe omu' harnic. [AFC 204, p. 12] Când te scapă Dumnezeu, Dracu' te și apucă. [Candrea, 109] Pe vită o îmblânzește Dumnezeu cu slăbiciunea, și pe om cu sărăcia. [AFC 277, p. 12] Crezi și tu în Dumnezeu ca și Dracu' în tămâie. [AFC 664, p. 31] Cară apă-n Dunăre. [Duce unde e de prisos, face o muncă zadarnică.] [Zanne, 13397] A se face Dunăre (de mânie). [Zanne, 13404] A se face Dunăre turbată. [Zanne, 13404] Are să treacă multă apă pe Dunăre. [Candrea, 111] Nu se spală nici cu apa Dunării. [Candrea, 111] Nici în Dunăre nu găsește apă. [Nu e vrednic de nimic.] [ Zanne, 13407] N-o fi cât Dunărea? [Adică n-o fi lucrul așa de mare, așa de greu.] Să curgă ca Dunărea și tot nu-i ajunge. [Zanne, 13406] Dunărea e mare, însă câteodată scade foarte mult. [Deși cineva este foarte bogat, dar tot va mai putea sărăci și viceversa.] [Zanne, 13399]] Cine bate Dunărea/Nu-l bate muierea. [Zanne, 13408] Fiecare pune mâna unde-l doare. [Zanne, 5194] Fiecare știe unde-l doare. [Candrea, 111] Unde nu te doare, nu te legi. [Zanne, 5201] Unde o doare, și de unde o apucă? [Zanne, 5199] Unde o doare, și unde o leagă. [Candrea,111] Nu mă doare nici ceafa trăgând, nici coarnele ținând. [Zanne, 5197] Fără să-l doară măcar capul. [Candrea, 111] Dă în mine și-l doare pe el. [Candrea, 111] Durerea ascunsă, mai mare decât orice durere. [Zanne, 16523] Durerea e o învățătură. [Candrea, 111] Durerile mari sunt mute. [Zanne, 16527] Un singur dușman e destul să dărâme ce au lucrat o mie de prieteni. [Candrea, 111] Mai bine zece nebuni decât un dușman. [Candrea, 111] Omul fără dușmani nu plătește nici doi bani. [Zanne, 16531] Omul fără dușmani, ca râul fără bolovani. [Candrea, 112] Omul cu dușmani,/Ca și codrul cu butufani. [Prin asemmănarea dușmanilor cu putregaiu'.] [Zanne, 16533] Când ai bani, ai și dușmani. [Candrea, 112] Ferește-mă, Doamne, de prieteni, că de dușmani mă voi păzi singur. [Candrea, 112] Dușmanului să-i dai pâine și sare. [Să faci bine celui care-ți dorește rău.] [Zanne, 16537] Nu da împrumut, că-ți faci dușman. [Candrea, 112] Dacă dai împrumut, un dușman mai mult. [AFC 2018, p. 18] Toată lumea e voinică, când dușmanul fuge. [Candrea, 112] Dușmănia strică omenia. [Candrea, 112] Economul bun socoate și crucerul. [Economia cât de mică e folositoare.] [Zanne, 17142] Economul bun își cumpără iarna car și vara sanie. [Candrea, 112] Nici prea econom,/Nici prea galantom. [Cum se cuvine ca omul să fie.] [Zanne, 17144] Celui cu economie, suta îi este o mie. [Candrea, 112]\tab Economia se face la începutul sacului, nu la sfârșitul lui. [AFC 1439, p. 5] De când cu moașa Eva. [Arată o vechime adâncă.] [Zanne, 15296] Și-a pierdut credința, ca și Eva raiul. [Candrea, 112] Tăcând, Eva și-a umplut sacul. [1. Cu tăcerea ești mai folosit întotdeuna. 2. Înțeles pornografic.] [Zanne, 13420] Ce poți face azi, nu lăsa pe mâine. [AFC 1384, p. 8] De ce faci bine, nu te bate Dumnezeu. [AFC 610, p. 51] Unul face/ Și altul trage. [Candrea, 113] Cine face și cine trage. [AFC 617, p. 57] Rău faci, rău găsești;/Bine faci, bine găsești. [AFC 617, p. 57] Fă bine și-așteaptă rău. [AFC 2018, p. 21] Când faci bine, îți auzi răul. [AFC 691, p. 46] Nu face rău și nu te va vorbi nimeni de rău. [Candrea, 113] Vom face ce-om putea/ Și-n cotruță n-om ședea. [AFC 798, p. 3] A făcut un mânz mort. [Când unul se crede că a făcut ceva, dar în realitate nu a făcut nimica.] [Zanne, 5206] Cine face lui își face. [AFC 836, p. 1] Nu face ce ți se face. [Candrea, 113] Fă altuia ce ai vrea să-ți facă și el ție. [AFC 674, p. 45] Când ți-i face-o tu, nici dracu' nu ți-o desface. [AFC 836, p. 1] Nebunului nici să-i faci, nici să-ți facă. [Candrea, 113] Fă-i rău, că nu te uită. [AFC 2018, p. 22] Când omul n-are ce face,/ Își dă boii pe gheață. [AFC 590, p. 16] Nu sunt toți făcuți într-o zi. [Nu toți oamenii sunt la un fel, fie ca inteligență, fie ca apucături.] [Zanne, 5213] Cine spune multe, puține face. Candrea, 113] Fală mare, traistă goală. [AFC 524, p. 16] Fală goală,/ Straiță ușoară. AFC 2018, p. 21] Fala și beția/ Aduc sărăcia. [Unul singur, din aceste două năravuri, ar ajunge pentru ca să sărăcească pe om.] [Zanne, 17460] Cu o falcă în cer și cu alta în pământ. [Candrea, 114] A vorbi cuiva să-i trosnească fălcile. [A vorbi aspru, fără ocoluri.] [Zanne, 3218] A fi tare în fălci. [Se zice despre omul care nu se moaie cu una cu două.] [Zanne, 3220] Fapta bună laudă pe om. [Candrea, 114] Fapta bună este pentru om cunună. [Candrea, 114] După faptă, și răsplată. [AFC 1201 VI, p. 1] La o faptă bună, mulți voinici s-adună. [Candrea, 114] Fapta bună prieteni adună. [AFC 204, p. 17] Faptele, faptele, nu oala cu laptele. [AFC 1439, p. 35] Vorbele fără fapte sunt flori fără roade. [AFC 498, p. 95] Fapta face rușinea, iar nu pedeapsa. [Candrea, 114] Pomul se cunoaște după roade, și omul după fapte. [Candrea, 114 Se potrivește ca fasolea în ziua de Paști. [AFC 1439, p. 20] A rămas de râs, ca fasolea în ziua de Paști. [Zanne, 8457] A da ca la fasole. [A lovi cu putere, fără milă.] [Zanne, 624] Fetile mari numai după urși nu merg. [1. Fetele se mărită, nu după plac, ci după porunceală, după vroința părinților, așa că numai după urși nu le pune înainte la măritiș. 2. Arată cât de mult râvnesc fetele la căsătorie, precum și mintea lor cea slabă, care le lasă a fi înșelate de orișicine.] [Zanne, 3223] La fata mare rage și un măgar. [AFC 204, p. 24] Fata mare minte n-are. [Candrea, 115] La casa cu două fete,/Mor pisicile de sete. [Candrea, 115] La casa cu două fete/ Și fântâna lângă părete,/ Moare câinele de sete. [AFC 204, p. 26] Unde-s șapte fete-n casă,/Nici câlți în casă,/Nici mălaiu pe masă. [Unde poruncesc mulți, nu iese nici o ispravă.] [Zanne, 3236] Fete multe, sărăcie la casă. [Deoarece le trebuie zestre.] [Zanne, 3255] Ai fete, ai belele. [AFC 523, p. 38] Ai fete, strângi gunoaie. [Candrea, 115] Cine are fete însoară mulți măgari. [Candrea, 115] Cine are multe fete, adună nebunii de pe drumuri. [Zanne, 3233] Cine are multe fete se închină la oricine. [Ca să le poată mărita.] [Zanne, 3234] Cinstea fetei preț n-are. [Zanne, 3260] Cinstea fetei, ca zăpada, dacă odată se topește, albeața nu i se mai vede. [Zanne, 3267] Decât îi păzi o fată mare, mai bine un cârd de iepuri. [AFC 134, p. 179] Fata după mumă, ca proba după pânză. [Cum a fost mama va fi și fata.] [Zanne, 3264] Fata, Drac înzobonit. [Arată șiretenia fetelor.] [Zanne, 3243] Scumpul, pentru bani, ar lua și pe fata Dracului. [Candrea, 115] Crește fata și mama rămâne fără brobod. [AFC 151, p. 46] De când era bunica fată mare. [Candrea, 115] Uită-te la față și-ntreabă-mă de viață. [AFC 617, p. 55] După față, și sufletul. [Sufletul omului se oglindește pe fața lui.] [Zanne, 3300] Fața e oglinda sufletului. AFC 1870, p. 7] În față te cinstește,/Și-n dos te vorbește. [Despre cel fățarnic.] [Zanne, 3279] În față, una-ți vorbește,/Și în dos, alta-ți croiește. [Zanne, 3280] Pe din față te măgulește,/ Pe din dos te otrăvește. [Candrea, 115] În față te linge, /În dos te frige. [Zanne, 3285] De față te linge, de dos te frige. [AFC 1212, p. 2] În față, miere,/ Și în dos, fiere. [Zanne, 3284] A fi cu două fețe. [Adică fățarnic și viclean.] [Zanne, 3298] A scăpa cu fața curată. [Zanne, 3299] Nici pe față, nici pe sub mânecă. [Zanne, 3302] A da lucrul pe față. [Candrea, 115] Nu te sili să dai pe față ceea ce ai văzut cu ochii tăi. [AFC 1417, p. 18] Totdeauna, fețișoara/Mărită pe fetișoara. [Zanne, 3287] Fața mărită fata. [AFC 2018, p. 22] Fața subțire cu cheltuială se ține. [Zanne, 3288] Înțeleptul făgăduiește/ Și nebunul trage nădejde. [Zanne, 16545] Înțeleptul făgăduiește,/ Iar prostul nădăjduiește. [Zanne, 16545] Înțeleptul făgăduiește /Și prostul trage nădejde. [AFC 2018, p. 27] Cumintele făgăduiește,/ Și prostul (cel prost) trage nădejde. [Zanne, 16546] Șiretul făgăduiește,/ Și prostul trage nădejde. [Zanne, 16549] Prostul făgăduiește,/ Și nebunul trage nădejde. [Zanne, 16551] Cine făgăduiește mult dă puțin. [Candrea, 113] Lesne e a făgădui, dar greu, a împlini. [Candrea, 113] Nu făgădui ce nu poți împlini. [Candrea, 113] Nu făgădui ce nu poți da. [Candrea, 113] Făgăduiește și mințește,/ Lumea toată îl urăște. [Candrea, 113] Cine făgăduiește se leagă. [Candrea, 113] Dă celui care-ți cere, dar nu făgădui. [Zanne, 16563] Una e a făgădui (promite)/Și alta a împlini. [Zanne, 16553] Du-te cu sacul, când îți făgăduie purcelul. [În bătaie de joc, celui care crede că i se va da ceea ce i s-a făgăduit.] [Zanne, 16565] Făgăduința dată e datorie curată. [AFC 1375, p. 28] Făgăduința domnilor,/Nădejdea nebunilor. [Zanne, 16571] Făgăduiala dată îi datorie curată. [AFC 1439, p. 5] De făgăduială nu se strică casa românului. [Zanne, 16569] Mai bine un ban în pungă,/ Decât făgăduială lungă. [Candrea, 113] Altă făină se macină acum la moară. [Candrea, 114] La moară (cine) se duce, se umple de făină. [Candrea, 114] Fiecare grăunt are făină, dar are și tărâțe. [Tot omul are și bune, și rele.] [Zanne, 8440] I-a trecut făina prin traistă. [AFC 204, p. 21] Se pierde, ca făina orbului. [Zanne, 8447] Vrea să fie și grâu scump, și făină eftină. [Cere lucruri peste putință.] [Zanne, 8443] Ieftin la făină și scump la tărâțe. [Candrea, 114] S-a spulberat făina din covată. [S-au dus foloasele.] [Zanne, 8445] Cu un ochi la slănină și cu altul la făină. [Candrea, 114] Când e sare, nu e făină, când e făină, nu e sare, și când le împreuni pe toate, iese apa în vatra focului. [Candrea, 114] Și câinii mănâncă din fărămiturile ce cad de la masa domnului. [Zanne, 8453] Cu o fărămitură, mare pește prindem. [Adică cu o vorbă vicleană și pe cel mai mare înșelaș, și cu o momeală de mită mult dobândim.] [Zanne, 8451] În fântâna unde nu-i broască, apa nu-i bună. [AFC 853, p. 4] Când sacă apa, se cunoaște prețul fântânii. [Zanne, 618] Nu turbura fântâna ce te-a îndestulat. [AFC 1201 VII, p. 4] De frica lui Dumnezeu, Dracu' a început a face fântâni și poduri. [Candrea, 114] Nu scuipa-n fântână părăsită, că ț-a veni rândul să bei dintr-însa. [AFC 403, p. 6] L-ai scos din fântână și l-ai băgat în puț. [AFC 812, p. 17] Cine are feciori are și păcate. [Candrea, 116] Fecior tomnatic. [Candrea, 116] Fecior bătut de brumă. [Zanne, 10016] Fecior de babă. [Se zice despre copiii crescuți prea mult timp pe mâinile mamelor și bunicilor.] [Zanne, 33067] Femeia e tot femeie și în ziua de Paști. [Adică întotdeauna slabă, fără judecată și nestatornică.] [Zanne, 3318] Femeia e câine; latră, dar nu mușcă. [Zanne, 3346] Femeia vrednică e coroana casei. [Zanne, 3317] Femeia bărbată, avuția casei. AFC 1201 VII, p. 1] Femeia este cheia casei. [AFC 691, p. 45] Femeia, la casa omului, e vacă cu lapte. [AFC 798, p. 3] Femeia harnică, cunună este bărbatului său. [AFC 1439, p. 35] Femeia vrednică ține casa cu acul. [AFC 1369, p. 9] Cea mai bună femeie e aceea care tace. [AFC 613, p. 46] Femeia ori e miere, ori e fiere; femeia uneori se face fiere, dar niciodată miere. [AFC 613, p. 46] Femeia-i sac fără fund. [1.Nimeni nu poate afla adevărul femeii sau ele nu pot ține ceea ce le spui. 2. Nimeni nu le poate sătura niciodată.] [Zanne, 3345] Femeia frumoasă/Este pagubă la casă. [Zanne, 3358] Femeia îi poale lungi și minte scurtă. [Candrea, 116] Femeia necinstită este putregai în sufletul lui. [AFC 510, p. 7] Femeia rea și necinstită e ca moara neferecată. [AFC 510, p. 7] Fumul și femeia rea te scoate din casă afară. [Candrea, 116] Femeia care nu vrea să frământe (plămădească) toată ziua cerne. [Zanne, 3348] Femeia prin sat și pacea din casă. AFC 664, p. 36] Femeia de ciomag fuge, nu de colac. [Zanne, 3347] Femeia necheptănată (nebătută)/ E ca moara neferecată. [AFC 524, p. 15] Femeia numai după urs nu se duce, că i-e frică c-a mânca-o. [Arată slăbiciunea femeilor, precum și dorința lor de se mărita.] [Zanne, 3342] Două femei rele nu fac cât una bună. [Zanne, 3351] Femeia vede chiar unde bărbatul abia zărește. [Candrea, 11 Bate fierul, cât îi cald. [AFC 204, p. 4] Bate fierul, până e cald,/Că, de se va răci,/ În zadar vei munci. [AFC 1201 VII, p. 4] Cine bate fierul rece/Nimic nu folosește. [Adică urmează împotriva cuviinței.] [Zanne, 634] Ferul rău, cât să-l bați, e degeaba. [Zanne, 635] Fierul rău nu se pierde. [AFC 204, p. 18] Pre fier, rugina îl topește. [Zanne, 629] Fierul, că-i fier, și tot ruginește. [Zanne, 631] Parcă ești de unde se taie fierul. [Om tare la vorbă, la învoială; care ține la preț și nu se învoiește cu una, cu două.] [Zanne 11914] Asta e de unde se taie fierul. [AFC 204, p. 1] Sănătos ca fierul. [Candrea, 117] În bătaia fierului. [La loc bun, bine așezat.] [Zanne, 11913] Fier pe fier îl ascute. [Zanne, 637] A umbla cu opinci de fier. [Candrea, 117] Din ochi, miere, din gură, fiere. [Candrea, 118] A avea inimă de fiere. [Candrea, 118] Până nu guști fierea,/Nu prețuiești mierea. [AFC 392, p. 63] A-și vărsa fierea. [Zanne, 3368] S-a săturat finul de nașul. [L-a bătut bine.] [Zanne, 10023] Și-o găsit finul nânașul, dar și nânașul, finul. [AFC 1439, p. 19] Cum e nașul, și finul. [Candrea, 118] Dacă moare finul, se pierde cumetria. [Zanne, 10017] Sacul finului e tot nou. [Să nu iei nimica cu împrumut, căci întotdeauna o ceri cu vârf și o dai îndesat.] [Zanne, 10018] A se înnămoli ca finu' Domnului. [Se zice când cineva a intrat într-un nămol adânc.] [Zanne, 10022] Din fir până în ață. [Zanne, 11919] Din fir a păr. [Candrea, 118] I s-a scurtat firul vieții. [Candrea, 118] Firile, când se încurcă,/Anevoie să descurcă. [1. Când o treabă e încurcată rău, de nu știi cum s-o mai dregi. 2. Copilul de mic se învață și se îndreptează.] [Zanne, 11917] Firul rupt nu se mai toarce. [Zanne, 11918] A despica hiru-n patru. [Candrea, 118] A se ține într-un fir de ață. [Candrea, 118] Pentru un fir de ață. [Candrea, 118] Flăcău tomnatic. [Zanne, 10030]\tab Crește flăcăul și tata rămâne fără căciulă. [AFC 151, p. 46] Flăcăul care se ține ia fata care rămâne. [AFC 1439, p. 6] Flămândul codru visează. [AFC 662, p. 36] Flămândul codri visează și vrabia, mei. [Zanne, 8466] Cine-i flămând / Pita-i în gând. [Zanne, 8467] Flămândului tot pita-i în gând. [AFC 2018, p. 21] Cel flămând, cu pânea în gât. [AFC 604, p. 12] Omului flămând,/Mâncarea în gând. [AFC 403, p. 6] Bolnavul dorește sănătatea și flămândul, pânea. [Candrea, 119] Flămânzii visează mâncând/Și setoșii, apă bând. [Zanne, 8469] Flămândului îi pare miere codrul cel uscat. [Zanne, 8470] Flămându' n-așteaptă coptu', nici golu', nălbitu'. [Zanne, 8472] Mai bine te culci flămând decât datoriu. [AFC 134, p. 178] Calea flămândului e cea mai lungă. [Căci nimic nu-l poate face să uite de foame.][Zanne, 8475] Sătulul la flămând nu crede. [Candrea, 118] Cine ține pânea în sânul altuia de multe ori flămând rămâne. [Candrea, 118] Floare la ureche. [Zanne, 670] A umbla de flori de cuc. [A umbla încolo și-ncoace degeaba; a nu câștiga nimic; a umbla fără nici un scop, pierzând timpul în zadar.] [Zanne, 662] A umbla cu flori la urechi. [Adică fără grijă, cu nepăsare.] [Zanne, 668] De florile mărului. [Adică degeaba, fără scop.] [Zanne, 663] Cu o floare nu se face primăvară. [AFC 1439, p. 1] Multe flori pe lume, dar puține miroase. [Candrea, 119] Mândră floare, dar rea putoare. [AFC 528, p. 1] Orice floare, la sfârșit, își pierde mirosul ei. [Adică orice om la bătrânețe își pierde puterea.] [Zanne, 655] Floarea, cum se deschide, se vede ce rod dă. [Adică cel vrednic cum izbutește își arată destoinicia.] [Zanne 652] Nu supăra floarea, ca să poți mânca rodul ei. [Zanne, 658] Floarea s-o păzești să nu se strice, că, de se va strica, nici pomană nu-i mânca. [AFC 1201 VII, p. 1] Floarea la floare merge. [Zanne, 651] Nu poți face fluier din orice lemn îți place. [Candrea, 119] Cântă cu fluier de argint în gură. [Se zice despre cei ce, suflând în mâini, ca să se încălzească, le îngheață mustățile, adică vrând să nemerească, mai rău se poticnesc.] [Zanne, 10032] Parcă-i fluieru' popii. [Se zice despre un băiat jurat, când se însoară.] [AFC 621, p. 42] Foamea e cel mai bun bucătar. [AFC 1201, VI, p. 1] Foamea face bucatele bune. [AFC 1200, p. 2] Cui i-e foame codri visează. [Zanne, 8480] Când ți-e foame nu cați că mălaiul e în cuptor. [Zanne, 8479] De foame copoiul turcului o mâncat și coricove. [AFC 662, p. 30] Foamea se uită la poarta omului muncitor și nu îndrăznește să intre. [Zanne, 8482] Foamea se uită de afară în casa harnicului. [AFC 2018, p. 21] Foamea gonește pe lup din pădure. [Candrea, 119] A murit de foame, ca țiganu' fără pâini. [Nu a ajuns să-și vadă visul cu ochii.] [Zanne, 8493] S-o întâlnit foamea cu setea. [1.Se zice mai ales pentru soți, când amândoi sunt săraci. 2.Rareori, când doi nevoiași se întovărășesc, pentru a face oarece.] [ Zanne, 8492] Foamea și rușinea nu se pot împreuna. [Candrea, 119] Golătatea înconjură, dar foamea dă de-a dreptu'. [Despre unul sărac, dar îndrăzneț. [AFC 210, p. 17] Foamea îndeamnă pe lucrător la lucru, fiindcă munca îl silește. [AFC 1417, p. 18] Foamea e cel mai bun învățător. [AFC 2018, p. 21] Mănâncă mult, parcă-i foamete. [AFC 148, p. 18] Până foc nu faci, fum nu iese. [AFC 148, p. 17] Până nu-i dai foc, nu iese fum. [AFC 617, p. 57] Până nu faci foc, nu iese fum. [AFC 812, p. 16] De unde nu-i foc, nu iese fum. [AFC 649, p. 41] Focul le mistuie pe toate. [Adică cel mare, cel puternic.] [Zanne, 682] A lua foc cu mâna altuia. [Zanne, 673] A da cu mâna în foc. [Candrea, p. 120] A trece prin foc și prin apă. [Zanne, 701] Foc ascuns sub cenușă. [Primejdie ascunsă și, prin urmare, amenințătoare. Se zice de cel fățarnic.] [Zanne, 702] Nu zgândări focul de subt cenușă. [Adică nu da pricină celui rău.] [Zanne, 687] Foc de paie. [AFC 1439, p. 5] Arde ca focul în paie ude. [1. Arată o acțiune ascunsă, dar puternică și primejdioasă. 2. Se zice de omul care vrea să se arate grozav și nu este.][Zanne, 704] Nu te juca cu focul, că îndată te pârlește. [Zanne, 689] A se face foc și pârjol. [A se înfuria.] [Zanne, 707] A fi foc și sabie. [Candrea, 120] Foc pe foc nu stinge, ci mai mult îl aprinde. [Zanne, 685] Focul, în pădure, din scânteie mică se aprinde. [AFC 853, p. 5] Focul ce nu te supără, să nu-l zgândărăști. [AFC 853, p. 5] Fiecare trage foc la oala lui. [AFC 662, 33] Trage foc numai pe turta lui. [AFC 204, p. 45] Fiecare om trage foc pe turta lui. [AFC 877, p. 34] Focul, când s-aprinde prin mărăcini uscați, arde și pe cei verzi. [Zanne, 687] Ca să stingi un foc, trebuie să te arunci în el. [Adică, ca să potolești un rău, trebuie să te jertfești.] [Zanne, 693] De la sobă pân'la foc,/ Pentru leneș e mult loc. [Candrea, 120] Decât frate mai mic, mai bine câine mai mare. [Candrea, p. 120] Frate, de frate, dar brânza-i pe bani. ]Zanne, 10037] De frate, îmi ești frate, dar brânza e pe bani. [Candrea, 120] Frate, nefrate, dar brânza-i pe bani. [AFC 707, p. 14] Frate, frate, dar pita-i cu bani. [Zanne, 10038] Frate, frate, dar până unde se poate. [Candrea, 120] Trăiesc ca frații și se iubesc ca dracii. [Arată prefăcătorie, nesinceritate, relații încordate.] [Zanne, 10045] De rămâneai, îmi erai ca un frate,/Iară de nu, îmi ești ca doi. [Zanne, 10044] Unde sunt doi frați,/ Coada să nu-ți bagi. [Zanne, 10041]\tab Fratele îți scoate ochii. [Zanne, 10048] Când are toate adunate,/ Atunci la toți este frate. [Candrea, 120] Fă-te frate cu dracul, până treci puntea. [AFC 1439, p. 5] Râsul are trei frați: pe nebun, pe nerod și pe tine însuți. [Candrea, 120] Na-ți-o frântă, că ți-am dres-o. [Candrea, 120] Unde se găsește frâul, se cere și calul. [Zanne, 1804] Pune-ți frâu la gură și lacăt la inimă. [Candrea, 120] A ține de frâu. [A stăpâni pe cineva.] [Zanne, 11929] Frâul, cât de moale calul va fi în gură, să nu ți-l încredințezi în mâna altuia. [Zanne, 1805] De ce ți-e frică, nu scapi. [Zanne, 16588] De ceea ce ți-e frică, nu scapi. [AFC 617, p. 54] De frică, nu se descântă. [Candrea, 121] A umbla cu frica-n spate. [AFC 649, p. 41] Îi este frică și de umbra lui. [AFC 1375, p. 28] I-i frică de nu-i ține pământul. [Candrea, 121] Frica, mai mare decât spaima. [Zanne, 16598] De frică, te prinzi cu mâinile și de tăiușul sabiei. [AFC 134, p. 178] Frica-i din raiu. [AFC 134, p. 178] Frica-i din rai/ Și e bine când o ai. [AFC 1870, p. 7] Frica păzește pepenii. [Zanne, 16593] Frica păzește bostănăria. [AFC 134, p. 178] Frica păzește via. [AFC 662, p. 36] Frica păzește țarina. [AFC 2018, p. 21] Unde este frică, nu încape dragoste. [Zanne, 16576] Unde nu-i frică, rușinea nu se încurcă. [Candrea, 121] Frica totdeauna aduce primejdia. [Candrea, 121] De sfânt, sfânt să fii,/ Dar de frică tot să știi. [Candrea, 121] Joc de frică, pe nimică. [Zanne, 16589] Celui ce îi e frică înfricoșează pe ceilalți. [Zanne, 16597] Frica de Dumnezeu lungește zilele. [AFC 510, p. 7] Fricosul se sperie de umbra sa. [Zanne, 16608] Fricosului urma, da' viteazului, capu'.[Candrea, 121] Omul fricos totdeauna umblă cu gheața-n sân. [Zanne, 16609] Cine s-a fript (frige) cu ciorbă suflă și-n iaurt. [Zanne, 5229] Cine s-a fript în foc suflă și în soc. [Zanne, 5229] Cine s-a fript cu terciul suflă și-n lapte acru. [AFC 617, p. 55] Cine s-a fript cu păsatul suflă și în piftie. [Zanne, 5229] Cine s-a fript cu zeamă suflă și în lapte acru. [AFC 1201 VII., p. 5] Dacă te frigi, încaltea să te frigi cu o ciorbă bună. [Candrea, 121] Unul ține frigarea/ Și altul mănâncă friptura. [Candrea, 121] Nimenea nu întreabă de casa frumosului, ci de casa vrednicului. [Zanne, 5239] \tab Cini n-ari frumos pupî și mucos. [AFC 604, p. 12] Frumos, picat din soare. [Candrea, 121] Frumoasă de foc (mama focului). [Candrea, 121] Ce e frumos la toți le place,/ Dar nu știe-n el ce zace. [Zanne, 5251] Ce e frumos dar poartă și ponos. [Candrea, 121] Nu e frumos ce este (e) frumos, Ci este frumos ce-mi place mie. [Candrea, 121] Nu-i frumos ce se ține, ci-i frumos cui îi stă bine. [Candrea, 121] Ce folos că ești frumos,/Dacă ești căpățânos. [Se zice pentru cel frumos dar prost, tare de cap.] [Zanne, 5249] Chip frumos, la un cap prost. [ Zanne, 5254] Pe din afară frumoasă,/Și-n lăuntru, găunoasă. [Zanne, 5248] Și frumoasă, și lăptoasă,/ Și devreme-acasă. [AFC 1439, p. 26] Frumusețea veștejește,/ Dar înțelepciunea crește. [Candrea, 121] Decât frumoasă din sat străin, mai bine urâtă din satul meu. [Zanne, 5238] Ce-i este scris omului pe frunte îi este pus. [Candrea, 222] Omul nu poate scăpa de ce îi este (i-e) scris în frunte. [Zanne, 3376] Decât coada frunții, mai bine fruntea cozii. [Zanne, 3382 b] A merge în fruntea cozii. [Zanne, 3382] Sub frunza cea mai proastă, se găsește de multe ori poama coaptă. [Zanne, 715] Ca frunza pe apă. [Adică la voia întâplării.] [Zanne, 716] Câtă frunză și iarbă. [Candrea, 122] Taie frunză la câini. [AFC, 836, p. 6] A trăi ca cucu-n frunze. [Candrea, 122] \tab Calic și fudul. [Zanne, 17472] Omul fudul și lui Dumnezeu îi e urât. [Zanne, 17469] E fudul de-o ureche. [AFC 1439, p. 4] Se fudulește, ca musca-n lapte. [Zanne, 17473] Fudulia aduce sărăcia. [Zanne, 17474] Fudulie, fudulie, m-adusăși la sărăcie. [AFC 204, p. 18] Fudulia-i fără parale. [AFC 1439, p. 5] Fudulia-i calicie. [AFC 1439, p. 6] Fudulul are doi tovarăși: prostia și sărăcia. [Candrea, 122] Fudulia e soră bună cu prostia. [AFC, 1439, p. 5] Fuga, deși sănătoasă,/Este însă rușinoasă. [Zanne, 5275] Fuga-i rușinoasă, dar e sănătoasă. [AFC 1870, p. 7] Nădejdea pe fugă, cetatea la tufă. [Zanne, 5277] Fuge mâncând pământul. [Zanne, 5285] Fuge, de rupe pământul. [AFC 1439, p.26] Fuge, de-i scapără călcâiele. [Zanne, 5292] Fuge, de-i iese sufletul. [Candrea, 122] Fuge, ca și când ar fi scăpat din pușcă. [Candrea, 122] Fuge, ca și când îl gonește cu biciul de foc. [Zanne, 5287] Când a dat să fugă, atunci s-a isprăvit pământul. [Zanne, 5281] Fuge pe deal, ca pe vale. [Fuge repede; nici un obstacol nu-l mai poate opri. Se zice despre cel fricos.] [Zanne, 5284] Să fugi de omul rău și de fum în casă. [Candrea, 122] Fugi de omul blăstămat, ca de câinele turbat. [AFC 2018, p. 21] Fugi de vița cea rea, ca de para focului. [AFC 2018, p. 21] Fum cam mare, dar frigarea, cam mică. [Zanne, 721] Ca să scapi de fum, dă multe ori te arunci în foc. [Zanne, 720] Fumul se vede ziua și noaptea arde focul. [Zanne, 719] Fum fără foc și prost fără noroc nu se poate. [Candrea, 122] Fumul și femeia rea te scot din casă afară. [Candrea, 1123] Unde iese fum, plouă și-i femeia ră, ferice de bărbat. [AFC 1439, p. 21] E drept ca funia în sac. [AFC 617, p. 58] Drept ca funia în traistă. [AFC 662, p. 34] Drept ca funia în par. [AFC 662, p. 38] A spune drept ca funia în sac. [Zanne, 11943] Cu funia altuia, nu te lăsa în puț. [Candrea, 124] Funia întreită anevoie se va rumpe. [Zanne, 11939] S-apropie funia de par. [AFC 836, p. 5] Să nu vorbești de funie în casa spânzuratului. [AFC 1439, p. 19] Calul de furat de pe câmp se ia. [Aleargă după folos; nu aștepta tot de-a gata, ca și tâlharul, care nu are osteneala de-a fura calul cel legat din grajd.] [Zanne, 17504] Calul de furat se găsește pe la iarmaroace. [Pentru cei cari nu stau pe-acasă și mai ales pentru fete.] [Zanne, 17505] Calul de furat nu se întreabă de dinți. [Zanne, 17506] Cine fură azi un ou/ Mâine va fura un bou. [AFC 1870, p. 1] Cine fură azi o ceapă/Mâine fură și o iapă. [Zanne, 17484] Cine fură azi un ac/Mâine fură un gânsac. [Zanne, 17482] Fură oul de sub găină și vițelul din vacă. [Zanne, 17496] Cine fură o dată fură totdeauna. [Zanne, 17486] Cine fură își ia răsplata. [Candrea, 123] Cine fură nu cumpără, dar nici cinste nu petrece. [Zanne, 17488] Cine fură nu muncește, dar nici Dumnezeu nu-i agiută. [AFC 812, p. 17] Fură de la el și duce la altul. [1. Pentru cel prost, naiv.2. Hoț prost.] [Zanne, 17497] Cei ce fură, aceia jură mai tare. [Candrea, 123] Fură și se dă de păgubaș. [Zanne, 17494] Fură, jură și se cură. [Zanne, 17501] Geaba faci vecinului bine, cu ce ai furat de la alții. [Zanne, 17498] Furnica, cât de mică, și iar te pișcă când o calci. [Zanne, 1811] Furnică cu furnică, fie cât de mică, face mare mușuroi. [Zanne, 1814] I-a luat furnica mămăliga și țânțaru', armăsaru'. [AFC, 278, p. 84] Frumos să privești furtuna de pe mare, dar cât de departe. [Zanne, 138] După furtună, și liman. [Zanne, 139] După furtună, vreme bună. [AFC 204, p. 11] După fus, și mosorul. [Zanne, 11965] Dintr-un fus de moară, face o coadă de teslă. [1. Dintr-un lucru însemnat, prin nedibăcie, se face o nimica toată. 2.A sărăci cheltuind nebunește.] [Zanne, 7066] Cât smiceaua fusului. [Adică mic, foarte puțin.] [Zanne, 11968] Femeia harnică ține casa cu fusu'. [Candrea, 123] Gardul cu proptele niciodată nu piere. [Zanne, 7076] Gardul cu proptele bune nu cade. [Zanne, 7076] Gardul cu proptele/ Șine la nevoi grele. [Zanne, 7076] Gardurile cu proptele nu cad de vânturi grele. [Candrea,126] Gardul cu proptele nu-l dărâmă vântul. [AFC 617, p. 59] Gardu' cu sprijinătoari nu se răstoarnă. [AFC 604, p. 12] Gardul bun stăpânește pământul. [AFC 1201 VII, p. 1] Gardul fără proptele/Cade în timpuri grele. [Adică cel făr' nici un ocrotitor. Arată cât poate un om fără sprijin.] [Zanne, 7077] Tot omul împroptește gardul lui. [Tot omul caută, îngrijește de ale lui.] [Zanne, 7083] Omul șede (șade) lângă un gard și tot mătură împrejur. [Zanne, 7084] Nu te țini de gardul putrezit. [Zanne, 7087] Gardul are ochi și zidul, urechi. [Candrea, 1126] Ferestrele au ochi, iar gardul și păreții, urechi. [Candrea, 126] A-l lega la gard. [Adică a amăgi, a prosti, a înșela, a-și bate joc de cineva, a face pre cineva să se creadă ceea ce nu este, a făgădui oarece, cu gândul de a nu se ține de cuvântul dat.] [ Zanne, 7090] Să-l legi la gard, să-i dai fân. [Candrea, 125] Nu e legată de gard. [Va trece, se va sfârși.] [Zanne, 7092] A legat cânele de gard. [N-a făcut nici o ispravă. Pentru o laudă deșartă.] [Zanne, 7093] A potrivit-o cu oiștea în gard. [Candrea, 125] Prost ca gardul. [Candrea, 126] A sări garduri. [Candrea, 126 ] Cine sare garduri multe îi rămâne chimeșa-n par. [Zanne, 7075] Cine sare multe garduri dă adesea în pari. [Zanne, 7075] Cine sare multe garduri se înțeapă în urmă într-un par. [Zanne, 7075] Gardul lui nu-l fură, numai al vecinului. [Zanne, 7073] Se pune la întrecere cu gardurile și cu răchițile. [AFC 1008, p. 7] A ține de ceva, ca orbul de gard. [Candrea, 126] A se ascunde (băga) în gaură de șarpe. [Candrea, 127] Când gaură în apă se va face. [Adică niciodată.] [Zanne, 744] Nu se face gaură-n cer, dacă s-o duce. [ AFC 204, p. 31] Când găina cântă cocoșește, nu-i a bine. [Candrea, 124] Găina care cântă cocoșește, taie-i capul. [AFC 2018, p. 23] Găina cântă cucurigu. [ Zanne, 1853] Găina cântă înaintea cocoșului. [Zanne, 1856] Unde cântă găina, cocoșul tace. [AFC 1200, p. 1] Găina vecinului pare totdeauna mai grasă. [AFC 617, p. 54] Găina vecinului totdeauna-i curcă. [Candrea, 124] Găina bătrână face zama bună. [AFC 308, p. 65] Găina bătrână face ciorba bună. [AFC 617, p. 60] Găina care cotcodăcește mult, nu face ouă. [Zanne, 1833] Găina care cotcodăcește mult ouă puțin. [AFC 418, p. 93] Găina care cântă seara dimineața n-are ou. [AFC 615, p. 6 ] Găina care cârcăie seara nu se ouă dimineața. [AFC 617, p. 55] Găina care cântă de cu seară a doua zi nu face ou. AFC 1439, p. 6] Găina, pentru un ou, multă gălăgie face. [Zanne, 1843] Găina, când va oua,/Aude o mahala. [Zanne, 1843] Găina, când s-a ouat, spune la tot satul. [AFC 2018, p. 23] Nu poți fi și cu pui, și cu ouă, și cu găina grasă. [Zanne, 1829] Găina care clocește niciodată nu e grasă. [Ca și omul care muncește mult.] [Zanne, 1844] Găina se hrănește de acolo de unde scurmă. [Adică omul din munca lui.] [Zanne, 1826] Găina, de unde scurmă, de acolo mănâncă. [AFC 524, p. 16] Toată găina la cuibul ei scurmă. [AFC 664, p. 38] Găina de scurmă, de acolo se hrănește. [AFC 1439, p. 6] Găina scurmă și-n grămadă. [Se zice de cei care, având toate cele trebuincioase, tot aleg și caută.] [Zanne, 1838] Găina, când se vede în tărâțe, dă cu picioarele. [Zanne, 1829] Găina, când se vede în grămadă, dă cu picioarele. [Candrea, 124] Râcâie ca găina când se vede în grămadă. [AFC 278, p. 54] Ai nimerit ca găina oarbă la boabe. [AFC 245, p. 1] Găina care râcâie mult își scoate ochii. [Zanne, 1842]\tab A trăi ca găina la moară. [Candrea, 124] Găina chioară știe la moară. [AFC 308, p. 65] Umblă ca o găină care nu-și găsește cuibarul. [Candrea, 124] Găina, când bea, se uită la cer. [Zanne, 1837] Găina, când bea, mulțumește lui Dumnezeu, uitându-se la cer. [Zanne, 1837] A avea orbul găinilor. [Candrea, 124] Apără-mă de găini, că de câni nu mă tem. [Zanne, 1827] Vecine, ieși afară, de mă apără de găini, că de câini nu mă tem. [Se zice în derâdere, la un om ce o face pe grozavul.] [AFC 210, p. 17] Găina curătura visează și vrabia, meiu. [Zanne, 1850] A sta ca o găină plouată. [Candrea, 124] Găină plouată. [AFC 836, p. 3] Găina cu grăuntele umple gușa de bucate. [ Zanne, 1831] Să te culci o dată cu găinile și să te scoli o dată cu cucoșii. [AFC 1439, p. 18] S-a mâniat găina pe tărâțe. [Zanne, 1852]\tab A se ține gaie după cineva. [Candrea, 124] Se ține de capul lui, ca gaia mațul. [Zanne, 1822] Cum îți gătești, așa prânzești. [AFC 604, p. 12] Cel înțelept își gătește/Încă pân'nu flămânzește. [Pentru cel prevăzător și econom.] [Zanne, 85161] Prânzul nu-i pentru cine se gătește,/ Ci pentru cine se nimerește.[AFC 877, p. 35] Cine băutura iubește/De sărăcie se gătește. [Candrea, 127] Până se gătește,/ Soarele sfințește. [Zanne, 7103] Gândul zboară ca vântul. [Candrea, 125] Gândul fuge mai iute decât vântul. [Zanne, 15984] A merge ca gândul. [Zanne, 15983] Gândul înconjoară pământul. [AFC 2018, p. 23] Gândul rău te dă cu capu-n părău. [Candrea, 125] Gândul omului e iad/Și un adânc fără vad. [E greu să-i cunoști gândurile.] [Zanne, 15970] Gând la gând cu bucurie. [AFC 204, p. 19] Cu un gând să se ducă și cu zece, nu. [Candrea, 125] A-i pune gând rău. [A-i dori sau a-i pregăti vreun rău.] [Zanne, 15986] \tab A-l pune pe gânduri negre. [A-l supăra, a-l vârî în mare grijă.] [Zanne, 15985] Unde ți-e gândul, acolo ți-e și capul. [Să nu-ți destăinuiești gândul la nimeni.] [Zanne, 1597] Săracu' cu gândul se îmbogățește. [Candrea, 125] Gânduri multe fără treabă/ Dovedesc o minte slabă. [AFC 2018, p. 23] Trăind omul,când și când, Află ce nu-i dă prin gând. [Candrea, 125] Cu gândul în sat,/ Rămâi nemâncat. [AFC 725, p. 23] La multe cine se gândește/ Nici una nu isprăvește. [Candrea, 125] Una gândește și alta vorbește. [Candrea, 125] Gândește întâi, apoi vorbește. [Candrea, 125] Gândește înainte de a vorbi. [Candrea, 125] Cel ce știe socoteala nu se gândește mult la parale. [Candrea, 125] Omul una gândește și alta nimerește. [Candrea, 125] Negândind, nici socotind,/Se pomenește vorbind. [Pentru cel nerod.] [Zanne, 15999] Gândește de azi pe mâine. [Candrea, 125] Se gândește ca găina în dărmătură. [Cu greu o să scape. A intrat în bucluc și acum nu știe cum o să iasă.] [Zanne, 16009] Unde nu gândești, acolo îl găsești. [AFC 204, p. 48] Cine cade în gârlă nu se mai ferește de ploaie. [Zanne, 724] A trece gârla. [A trece un hop, a scăpa de o primejdie.] [Zanne, 729] Nu ridica poalele înainte de a ajunge la gârlă. [Zanne, 726] Nu te goli înainte de ajunge la gârlă. [Candrea, 126] Ia pe dracu' în brațe, până treci gârla (puntea). [Candrea, 126] Unde vede gârla, închide ochii. [Despre cel bețiv.] [Zanne, 727] Are să treacă multă apă pe gârlă. [Zanne, 731] A avea bani gârlă. [Candrea, 126] Gârla se ceartă cu marea. [Zanne, 723] A-și arunca norocul în gârlă. [Candrea, 126] Am să fac casă cu tine,/ Când s-o-ntoarce gârla-ndărăt;/ Atunci și nici atunci. [AFC 725, p. 13] S-o dus pă gârlă. [AFC 873, p. 26] Să-i legi într-un tei și să-i dai pă gârlă p-amândoi. [AFC 392, p. 59] A trece ca gâsca prin apă. [Candrea, 126] Ai trecut ca gâsca pi apă. [AFC 812, p. 16] A scrie talpa gâștei. [A scrie rău, a mâzgăli o hârtie.] [Zanne, 1887 ] Altă gâscă în cea traistă. [Zanne, 1881] Și o gâscă friptă zboară. [Candrea, 126] O dată în patruzeci de ani zboară o gâscă friptă. [Să nu scapi norocul din palmă, să nu lași să treacă ocazia priincioasă, care nu se va mai arăta.] [Zanne, 1883] De când o zburat gâsca din frigare. [Adică demult.] [Zanne, 1884] Multe gâște înving porcul. [Zanne, 1876] Păzește gâștele, când le spovedește vulpea și le povestește lupul. [Zanne, 1873] Când gâștele păzesc stratul, puțin rămâne grădinarului. [Ne învață a nu încredința paza unui lucru acelui care din fire e născut ca să-l nimicească.] [Zanne, 1878] A găsi gâsca de jumulit. [Candrea, 126] Două muieri și o gâscă fac târgul cucului. [Candrea, 126] Ce strici orzul pe gâște, când e iarba până la genunchi. [Candrea, 126] Gâsca gâgâie gânsacul,/ Fata chiuie pe dracu. [AFC 528, p. 1] A-i sta în gât. [Candrea, 126] M-am hrănit până-n gât. [AFC 854, p. 46] A ajuns apa la gât. [Arată culmea necazurilor.] [Zanne, 3392] Ce s-a dus pe gât de lup nu mai vede soare. [Candrea, 127] A pune gâtul pentru cineva. [Candrea, 127] A strânge de gât pe cineva. [A-l supăra, a-l scoate din sărite, a-i veni rău.] [Zanne, 3394] A se ține (sta) de gât cu cineva. [A fi prieten cu dânsul.] [Zanne, 3389] A da de gât pe cineva. [A-l pierde, a-l nenoroci.] [Zanne, 3388] Gâtul bețâvului e tot uscat. [AFC 204, p. 19] A-și rupe gâtul. [Candrea, 127] Îi scurtează ghearele lungi. [Zanne, 1889] Are gheare lungi. [Candrea, 128] A da cu ghearele. [Adică a munci.] [Zanne, 3403] A pune gheara pe cineva. [Zanne, 3404] Nu umbla după fete,/ Că rămâi fără ghete. [Candrea, 128] Tu mare, eu mare, ghetele cine să le tragă? [Candrea, 128] Încălțat cu ghetele de la botez. [Candrea, 128] Șade pe ghimpi. [Zanne, 750] A sta ca pe ghimpi. [Candrea, 128] Doarme pă ghimpi. [AFC 204, p. 12] Parcă-ai sta pe ghimpi. [AFC 453, p. 29] A trage un ghimpe din piciorul cuiva.[A-l scăpa de un necaz, de o greutate]. [Zanne, 749] Ghimpe la ghimpe. [Zanne, 747] A mângâia cu ghimpi. [Se zice despre omul viclean.] [Zanne, 748] Blând și dulce ca un mănunchi de ghimpi. [Se spune despre cei cumpliți și cruzi, în bătaie de joc.] [Zanne, 746] După glas cunoști pe om și pe dobitoc. [Candrea, 127] Nu la glas, ci la dulceața glasului. [Zanne, 5309] La orice îi sare glasu'/Și râde nebun cu ceasu'. [Despre cel nerod.] [Zanne, 5310] Glasul nebunului nu se aude în cer. [AFC 1870, p. 3] De multe ori (adesea) gluma înjură muma. [Zanne, 17150] Gluma se face ceartă. [AFC 418, p. 131] Gluma sparge gura. [Zanne, 17153] Toată gluma are capăt. [Candrea, 129] Glumele să-ți fie ca sarea în bucate. [Candrea, 129] Glumele, sare și piper. [AFC 2018, p. 23] Cu râsul și glumele,/Se culeg toamna prunele. [Zanne, 17155] S-a îngroșat gluma. [Zanne, 17160] S-a îngroșat gluma,/C-o să-i plângă urma. [Când, din glumă, ajungem la supărare, la ceartă.] [Zanne, 17160] Gluma pisicii, moartea șoarecilor. [AFC 1870, p. 3] Când vede că l-a zărit,/El zice că a glumit. [Zanne, 17162] A rămas din gol cu pielea. [Când un om, deja sărac, sărăcește și mai rău.] [ Zanne, 7116] Gol ca degetul. [Candrea, 129] Gol nap. [AFC 204, p. 19] Gol chistol. [Sărac.] [AFC 836, p. 3] Gol pușcă, îmbrăcat pistol și încălțat cu ghetele de la botez. [ 1. Gol, ne-mbrăcat, sărac.2. Casa goală, fără nimic într-însa.] [Zanne, 7122] Gol chilug și gras butuc. [ Se zice la cei care cheltuiesc tot ce au pe băutură.] [Zanne, 7125] Minciuna ta te dă de gol. [Candrea, 129] Cu mâna goală, n-ai făcut nici o treabă. [Candrea, 129] A trăi cât zidul Goliei. [Zanne, 13475] A fi bun de Golia. [Zanne, 13476] Bun de înschis la Golia. [Adică nebun.] [Zanne, 13476] Gospodarul înțelept vara cumpără sanie și iarna, car. [AFC 1295, p. 25] Aista gospodar,/ Cela gospodar,/ Care dracu' e tâlhar? [AFC 798, p. 3] Gospodari cu trei cămeși:/ Două-n târg și una-n Ieși. [AFC 1439, p. 6] Casa e casă când ai o gospodină-n casă. [Zanne, 17165] Femeia gospodină e coroana casei. [Zane, 17166] La gospodina bună,/ Mulți voinici s-adună. [AFC 1417, p. 17] Graba strică treaba. [AFC 1439, p. 6] Graba strică treaba/ Și ploaia, otava. [AFC 2018, p. 23] A plecat cu graba/ Și s-a întâlnit cu zăbava. [Candrea, 129] Cu prea multă grabă,/ Nu prea faci multă treabă. [AFC 1201 VII, p. 2] Graba la mânie/ E o nebunie. [AFC 2018, p. 23] Cu grapa nu mergi la sapă. [Candrea, 129] Merge ca grapa pe uscat. [Adică o duce greu de tot.] [Zanne, 11989] Tot grasu' e frumos și tot avutu', cinstit. [Zanne, 5321] Tot grasul e frumos/ Și tot slabul, ticălos. [Arată cinstea celor bogați.] [Zanne, 5321] Te lasă omul, de slab,/ Și te ia altul, de gras. [Candrea, 130] Nu te grăbi ca fata-n noaptea nunții. [[AFC 590, p. 16] Udă întâi grădina ta și, de-ți mai rămâne apă, udă și pe a vecinului. [Candrea, 129] Mare e grădina lui Dumnezeu! [AFC 1439, p. 11] Mare e grădina lui Dumnezeu și multe animale sunt în ea.[AFC 204, p. 28] Urât grădinar cel ce din rădăcină orice rod îl taie.[Se zice pentru cei lacomi și cumpliți ce nu vor să lase nici de sămânță ceva.] [Zanne, 11982] După grădinar, și florile. [Zanne, 11983] Nu vinzi castraveți la grădinar. [AFC 204, p. 31] Nu vinde pepeni la grădinar. [Candrea, 129] Grădinarul nu cumpără flori. [Zanne, 11985] Pintre grâu, mălura crește. [Zanne, 761] A dat grâul în tăciune. [AFC 664, p. 32] Scump la tărâțe și ieftin la grâu. [Candrea, 130] A fi mâncăcios ca un grec. [Zanne, 13485] La masă grecul are lămâie. [Zanne, 13487] Grecul și-a aprins ciubucul de la candela din biserică. [Zanne, 13488] Două lucruri nu s-au văzut pe lume: cal verde și grec cuminte. [Candrea, 130] Merge ca grecul la temniță. [AFC 1059, p. 39] Face nazuri ca grecu' la pușcărie. [AFC 204, p. 41] A sta (ședea) grecește în inima cuiva. [Candrea, 130] Capul fără grije crește la vrăji. [Zanne, 16611] Nici grijă să ai,/ Nici capul să te doară. [Zanne, 16612] Cel care are grija viermelui din piatră va purta și grija mea. [AFC 204, P. 6] A fi cu grija în spate. [Zanne, 16613] Cine vrea să se grijească se pune de postește. [Zanne, 15314] Nici din grindă cerc de bute,/ Nici din mojic om de frunte. [Zanne, 7138] A pune ochii în grindă. [A fi pe moarte.] [Zanne, 7141] A încresta în grindă. [Zanne, 7142] A tăia în grindă. [Candrea, 131] Cine vrea să sară groapa arunce-și mai întâi desagii peste ea. [Zanne, 766] Cine sapă groapa altuia cade singur într-însa. [AFC 664, p. 50] Cel ce sapă groapa altuia cade singur într-însa. [Zanne, 767] Nu săpa groapa altuia, să nu cazi întâi în ea. [Zanne, 767] A da, ziua la miaza mare, în gropi. [Zanne, 769] Numai nu dai în gropi, de prost ce ești. [Zanne, 769] A da din groapă în groapă. [Zanne, 770] C-un picior în groapă și cu altul afară. [Candrea, 131] A face gura cât toate zilele. [Zanne, 3562] Îi e gura pusă la loc rău. [Se zice despre cei flecari.] [Zanne, 3433] A avea gura de cârpă. [A fi limbut, a nu putea ține o taină.] [Zanne, 3526] Bun de gură, rău de lucru. [Zanne, 3484] Bun de gură, rău de mână. [Zanne, 3486] Nu fi bun de gură și rău de lucru. [AFC 1201 VI, p. 1] Bun de gură, bun de mână. [1. Palavragiu și necinstit. 2.Spune și face.] [Zanne, 3485] Îi umblă gura ca o moară (stricată). [ Zanne, 3494] Îi umblă gura ca o moară hodorogită (hârbuită). [ Zanne, 3494] Îi umblă gura ca râșnița. [Candrea, 132] Umblă gura fără el. [AFC 1439, p. 22] Nu-i ține gura parale. [Candrea, 133] Gura nu cere chirie. [Candrea, 133] Gura omului sparge cetăți. [Zanne, 3439] E numai gura de el. [1. Făgăduiește, dar nu se ține de cuvânt. 2. Se laudă cu multe, fără să aibă puterea de a face.] [Zanne, 3529] Mai mult gura decât treaba. [Zanne, 3480] Gură multă, treabă puțină. [Candrea, 133] A face gura cât toate zilele. [Candrea, 132] Gura soacrei, moară stricată. [Candrea, 132] A nu fi gura cuiva chioară. [Despre cel care spune multe și fără vreme.] [Zanne, 3542] Dai cu gura să iasă banul. [Zanne, 3530] Dă și din mână, și din gură. [Candrea, 132] A-și păzi gura. [A-și cumpăni vorbele.] [Zanne, 3487] A vorbi cu gura pe jumătate. [Zanne, 3501] Gura are și gura n-are. [Candrea, 133] Gură am și limbă n-am. [A avea multe de zis și trebuie să taci.] [Zanne, 3424] Gură are și gura nu i se aude. [1. Despre omul nerod. 2.Despre omul sfiincios care nu îndrăznește nici să vorbească.] [Zanne, 3472] A vorbi cu două guri. [Candrea, 133] A fi rău de gură. [Zanne, 3552 ] Își pune lacăt (lăcat) la gură. [Zanne, 3413] A închide (astupa) gura cuiva. [Candrea, 132] A sări cu gura. [Zanne, 3570] Sare cu gura proțap. [Zanne, 3481] Cum îi vine la gură. [Candrea, 132] Gura lumii n-are vad. [AFC 2018, p. 23] Gura lumii numai pământul o astupă. [AFC 392, p. 61] Ferească Dumnezeu de gura lumii. [Candrea, 132] Foaie verde lobodă,/ Gura lumii-i slobodă. [AFC 1439, p. 6] Gura lumii nu o poți opri (astupa). [Zanne, 3453] Nu te lua după gura lumii, că dai în gropi. [Zanne, 3475] A intrat în gura lumii. [Candrea, 132] De gura satului,/ N-o să tai capul bărbatului. [AFC 204, p. 13] A purta pe cineva în gură. [Candrea, 132] Din gură în gură, are să ajungă la urechile lui Vodă. [Zanne, 3470] Fie-ți gura aurită. [Zanne, 3554] Gura îndulcește,/Gura amărește. [Zanne, 3428] Din gură, miere, dar din inimă, otravă. [Zanne, 3417] Din gură te linge,/ Și din inimă te frige. [Se zice despre cel fățarnic și viclean.] [Zanne, 3418] La gură, ca un miel, iar la inimă, lup întreg. [Zanne, 3420] Gura aduce ura. [AFC 1201 VII, p. 3] Îi taie gura-n săbii. [Se zice despre omul gureș, limbut, flecar, dar și cicălitor, aspru și mușcător.] [Zanne, 3503] Gura taie mai mult decât sabia. [Zanne, 3466] Gura ucide mai mult decât sabia. [Candrea, 133] Gura zice, gura minte;/ Omul tot rămâne om de omenie. [Se zice în bătaie de joc, despre cei mincinoși.] [Zanne, 3467] Lesne din gură, anevoie din mână. [Zanne, 3434] Ce are în inimă, are și în gură. [Candrea, 132] Gura păcătosului adevăr grăiește. [AFC 1439, p. 6] Gura dulce mult aduce. [AFC 204, p. 19] Din gura omului bun, vorba de rău nu iese niciodată. [Zanne, 3422] A fi slobod la gură. [Zanne, 3538] Gura se satură, dar ochii niciodată. [AFC 418, p. 131] Îmi lasă gura apă. [AFC 836, p. 3] A-și pune gura la cale. [Zanne, 3517]\tab Gura nu te iartă. [Zanne, 3449] Mănâncă ca și cu gura altuia. [Candrea, 133] Sacul cu două guri nu-l poți umple. [Candrea, 133] Gură am și nu vorbesc,/ Urechi am și nu aud,/ Ochi am și nu văd. [AFC 1439, p. 35] Nici usturoi n-a mâncat,/ Nici gura nu-i pute. [Candrea, 133] A lăsa cu mâna-n gură. [Candrea, 132] A sta cu degetul (degetele) în gură. [Candrea, 133] Vede pe om că-i dă apa în gură și el îl mai afundă. [Candrea, 132] După gură, lingura. [Zanne, 3477] Dumnezeu îți dă, dar nu-ți bagă în gură. [Candrea, 132] Gura câinelui s-o astupi cu pâine. [AFC 691, p. 46] Închide gura, că-ți cade musca în ea. [AFC 662, p. 37] Din gură, în sân. [AFC 836, p. 2] Când nu tace o gură,/ Nu tace o lume. [Când spui cuiva o taină a ta, are să fie știută de toată lumea.] [Zanne, 3443] Este un cască-gură, un pierde-vară. [A-și pierde vremea cu nimicuri.] [Zanne, 3521] Mai ușor e să stai cu gura căscată decât cu mâna întinsă. [AFC 1439, p. 37] L-a luat gura pe dinainte. [AFC 1439, p. 9] Laudă-mă gură,/Că de alta nu ești bună. [AFC 664, p. 35] Laudă-mă gură, că n-are cine te lăuda. [AFC 664, p. 35] Laudă-te gură, că te-oi sfârteca. [AFC 664, p. 30] Laudă-te gură, că te-oi strâmba. [AFC 664, p. 35] A unge cu gura. [Candrea, 132] A-și bate gura-n vânt. [Zanne, 3535] Nu-ți bate gura degeaba. [AFC 836, p. 4] A scoate din gura lupului. [Candrea, 132] Nu se scoate ușor mielul din gura lupului. [Candrea, 132] Ce intră-n gura lupului nu mai scapă. [AFC 204, p. 6] Din casă de păianjen nu se face haină. [Zanne, 7151] Haina-i bună, dar omu' nu-i. [Zanne, 7152] Milă mi-e de haina lui, dar, de cămașa mea, și mai tare. [Zanne, 7154] Omul cinstește haina, nu haina pe om. [Candrea, 134] Haina (hainele) face (fac) pe om. [Zanne, 7163] Hainele nu fac pe om mai bun decât este. [Zanne, 7160\tab După coajă se vede pomul,/După haină, omul. [Zanne, 7164] Nu face omul cât haina. [Pentru cel bogat, dar nerod, necinstit.] [Zanne, 7165] Haina împrumutată nu ține de cald. [Zanne, 7167] Haina străină nu ține de cald. [Zanne, 7167] Haina altuia nu ține cald. [AFC 617, p. 57] Nu te bucura de haina altuia, că nu te va încălzi. [AFC 1297, p. 22] Haine lungi și minte scurtă. [Zanne, 7168] Haina să-ți fie cum e sacul și petecul. [Zanne, 7172] Haina lui, mai multă ață decât față. [AFC 1201 VII, p. 2] Cine hainele și le păstrează le are pe jumătate. [Candrea, 134] E rău când te ajunge sărăcia în haine domnești. [Candrea, 134] Să-ți dai haina de pe tine, că n-ajungi la judecată. [AFC 1439, p. 19] Știe să ia hamul. [Candrea, 1134] Pe cei mai buni cai îi mănâncă hamul. [Zanne, 1894] Apucă hamul și praștia. [A se apuca cu putere de o treabă.] [Zanne, 12000] I-a stat alba în ham. [Candrea, 134] Într-un hambar gol, și șoarecii să cadă, capul o să-și spargă. [Pentru cel sărac.] [Zanne, 7175]\tab Hambarul gol nu are șoareci. [AFC 480, p. 1] Omul harnic/Are praznic. [Zanne, 17169] Omul harnic, muncitor,/ De pâne nu duce dor. [Candrea, 135] La omul harnic se uită sărăcia pe fereastă, dar nu îndrăznește să intre înăuntru. [Zanne, 17171] Nu-i harnic cine dă, ci-i harnic cine ține. [Candrea, 135] Omul harnic caută a aduna la bogăție, ca furnica la moșoroiu. [Zanne, 17173] Cine este harnic este pentru el. [AFC 1008, p. 10] Hărnicia umple gospodăria. [AFC 2018, p. 25] Și-a găsit hârbul capacul, tigva, dopul, și lelea, bărbatul. [Candrea, 135] Râde hârbul de oale sparte. [AFC 836, p. 5] Râde hârb de oală spartă,/ Nu se vede că-i crăpată. [AFC 1422, p. 11] Șade hârbu' în drum și râde de oale. [Candrea, 135] Șade hârbu-n cale/ Și râde de oale. [AFC 1421, p. 51] Hârbul stârp, chiar dacă e de aur, nu e bun de nimic. [Pentru cele cari nu sunt bune de nimic; pentru fetele care și-au pierdut fetia. [Zanne, 8531] Hârbul stup, chiar dacă e de aur, nu e bun decât de nimic. [Candrea, 135] Nu i-a venit rândul la horă. [Zanne, 10070] Hora nu ține tot balul, mai sunt și alte jocuri. [Zanne, 10071] Pe dinafara horii, mulți dascăli se găsesc. [Zanne, 10073] Ai intrat în horă, trebuie să joci. [AFC 204, p. 1] Te prinzi în horă, trage danțul. [Zanne, 10075] Cine intră în horă caută să joace. [Zanne, 10075] Nu i-a venit rândul la horă. [Candrea, 136] Cine-i mare și nebun/ Face hora drept în drum. [AFC 617, p. 55] Toate au un hotar în lume. [Zanne,13526] A pune hotar pe cineva. [Zanne, 13527]\tab A umbla șapte hotare. [Zanne, 13528] Când tragi clopotele la Hotin,/ S' aude la Ismail. [Zanne, 13531] Hoțul de la hoț nu fură. [Zanne, 17521] Hoț pe hoț anevoie înșală.[Zanne, 17522] Hoț de hoț se teme. [Zanne, 17523] Hoțul priceput întâi se închină și apoi fură. [Candrea, 134] Vai de hoțul care-i sărac și de săracul care-i hoț. [Zanne, 17528] Împrejurarea face pe hoț. [Candrea, 136] Vai de hoțul care nu știe ascunde. [Când unul a făptuit un rău și este prins.] [Zanne, 17906] Hoțul învață la hoție /Și bețivul la beție. [Zanne, 17533] Hoțul de la hoț învață. [Candrea, 136] Hoțul jură și iar fură. [AFC 707, p. 14] De hoț nu te poți păzi. [Candrea, 136] De hoțul din casă nu te poți păzi. [AFC 877, p. 35] Hoțul nedovedit e negustor cinstit. [Zanne, 17540] Hoțul e numai cu un păcat, iar păgubașul, cu două. [Zanne, 17542]\tab Hoțul e cu un păcat și păgubașul, cu zece. [AFC 204, p. 20] Hoțul prinde pe păgubaș. [Zanne, 17543] Prinde hoțul, până nu te prinde el pe tine. [Candrea, 136] De n-ar fi hoți, n-ar fi nici temniță. [Candrea, 137] Hoțul se cunoaște după ochi. [Zanne, 17546] Tânăr mincinos, bătrân hoț. [Candrea, 136] Decât să fii hoț și bogat,/ Mai bine sărac și curat. [AFC 1201 II, p. 16] Ușor ajungi la iad. [Candrea, 137] Grozavă, gura iadului, când o căsca să te-nghită. [Când cel vinovat caută să-și primească pedeapsa.] [Zanne, 15338] A fi talpa iadului. [Se zice despre o babă care știe multe drăcii, mai cu seamă descântece și farmece.] [Zanne, 15340] Gura omului e și iad și rai. [Candrea, 137] Nici iapa lui, nici drumul lui. [Candrea, 137] A cui e iapa, e și mânzul. [A cui e nevasta, e și copilul.] [Zanne, 1902] Parcă i-am tăiat iapa de la gard. [Zanne, 1903] A umbla mânz după iapă. [Candrea, 147] Șade parcă i-a căzut iapa din ham. [Candrea, 137] Iapă albă-mi trebuie, că cea neagră nu trage. [AFC 1439, p. 8] De ce lungești coada iepii, ea e mai scurtă. [AFC 664, p. 34] Iarba rea nu piere. [AFC 2018, p. 29] Cu iarba cea uscată, arde și cea verde. [Zanne, 782] Pe unde calcă, iarbă nu mai crește. [AFC 1439, p. 16] A căuta ca iarba de leac. [Candrea, 138] A ajuns (venit) la spartul iarmarocului. [Zanne, 12013] Când o pune și doba, iarmarocul are să fie gata. [Zanne, 12014] Nu a mâncat lupul iarna. [Zanne, 149] Omul cuminte face iarna car și vara, sanie. [AFC 1201 II, p. 15] Cine nu lucră vara n-are ce mânca iarna. [Candrea, 138] Cine n-are vara minte/ Iarna nu mâncă plăcinte. [Candrea, 138] Vine iarna și mă-ntreabă ce-am lucrat astă-vară. [AFC 204, p. 49] Iarna e moartea fluturilor. [AFC 204, p. 21] Cu un ochi la icoană și cu altul pe lângă icoană. [1. Se zice pentru cei ce cu smerenia lor vor să fure. 2. Pentru cei care, în biserică, mai mult se uită la femei decât la cele sfinte. Se zice mai ales pentru călugări.] [Zanne, 15343] Cu ochii pe la icoane/ Și cu gândul la cucoane. [Zanne, 15344] Fiecare caută să aibă icoană la care să se închine. [Candrea, 138] A se închina la toate icoanele. [Zanne, 15347] A da cu capul pe la icoane. [A duce pe cineva să vadă prin lume.] [Zanne, 15349] Îl poartă pe la icoane. [1. A-l duce prin lume, pe la fețe cinstite. 2. A-l duce înaintea judecătorilor, a-l trage în judecată. 3. A căuta să-l înșele; a-l înșela.] [Zanne, 15350] A fi busuioc de pus pe la icoane. [Adică plăcut, frumos.] [Zanne, 15352] Iedul sare mai sus decât capra. [AFC 308, p. 65] Capra sare masa,/ Iada sare casa. [AFC 2018, p. 12] Ieftin cumperi, ieftin porți. [AFC 1200, p.1] Ieftin la făină și scump la tărâțe. [AFC 1439, p. 4] Mai bun e un iepure în blid, decât doi iepuri pe câmp. [Zanne, 1908] Să prinzi iepurii cu carul [Se zice despre cei leneși.] [Zanne, 1909] Cine caută iepuri în biserică, se întoarce fără vânat acasă. [Ne învață a căuta un lucru acolo unde se poate afla.] [Zanne, 1911] Are parale câți iepuri în biserică [Despre cel sărac.] [AFC 621, p. 40] Se lovește ca iepurele la biserică. [Candrea, 138] Nici nu știi de unde sare iepurele. [AFC 524, p. 17] Nici nu știi de unde iese iepurele. [AFC 812, p. 17] De unde nu gândești, sare iepurele. [AFC 2018, p. 17] Cine gonește doi iepuri nu prinde nici unul. [Candrea, 138] Cine aleargă după doi iepuri nu prinde nici unul. [AFC 308, p. 65] Cine fuge după doi iepuri nu prinde nici unul. [AFC 2018, p. 11] Iepurele în culcușul său se-nveselește. [Zanne, 1920] Iepurele plătește cu pielea. [Candrea, 138] A face, din iepure, leu. [Dintr-un fricos, un viteaz.] [Zanne, 1923] A fi iepure de hotar. [Candrea, 138] A fi (face) iepure de pârleaz. [Candrea, 138] A alerga după doi iepuri. [A se apuca de două trebi deodată.] [Zanne, 1926] Câți iepuri în crâng. [Zanne, 1930] Câți iepuri sunt în vie. [Adică nici unul.] [Zanne, 1930] Ca un iepure tihait (prostit). [AFC, 664, p. 30] Pune oala la foc, iepurile-i în crâng. [AFC 674, p. 45] Mai bine păzești un cârd de iepuri, decât o fată. [AFC 859, p. 27] Vorbești de iepure și el de lângă tine sare. [AFC 664, p. 30] Ce-am fost ieri nu sunt azi. [Zanne, 152] A căuta ziua de ieri. [Zanne, 153] Toate sunt trecătoare, ca ziua de ieri. [Zanne, 154] A nu fi de ieri, alaltăieri. [Zanne, 155] Nu merge ieslea la bou, ci boul la iesle. [AFC 649, p. 44] L-a legat la iesle. [Candrea, 139] Nu se îngrașe porcul în ziua de Ignat. [Zanne, 13544] A fi ca un porc de Ignat. [Candrea, 139] I-a venit Ignatul. [Zanne, 13545] Își așteaptă Ignatul. [Zanne, 13545] Inimă voioasă, picioare agere. [Candrea, 144] Ce are în (pe) inimă, are și pe buze. [Zanne, 3582] A nu avea inima departe de gură. [Zanne, 3583] A avea (fi cu ) inima aproape de gură. [Zanne, 3583] A fi cu inima la gură. [1. Adică lesne se mânie.2. Spune tot ce gândește, tot ce are pe inimă.] [Zanne, 3583] Unde ți-e inima, acolo și gândul. [Candrea, 144] Inima sănătoasă e viața trupului. [Se zice unui om care, orice i s-ar întâmpla, el este tot vesel.] [Zanne, 3593] A avea inimă verde. [1. A fi vesel, voios. 2. A fi viteaz.] [Zanne, 3594] Inimă neagră. [Adică rău, ține minte.] [Zanne, 3595] A fi (sta, da) cu inima închisă. [A fi supărat, a da cu părere de rău.] [Zanne, 3597] A avea scorbură la inimă. [A fi supărat, a i se fi întâmplat vreo nenorocire.] Zanne, 3600] A avea inimă de piatră. [Candrea, 144] Inimă de aur. [Candrea, 144] A avea inimă de fiere. [A fi răutăcios, invidios.] [Zanne, 3604] A avea inima legată cu curele. [Candrea, 144] A ține inima în dinți. [1. A stăpâni durerea pe care o resimte.2. A se împotrivi la ce-i dă inima brânci.] [Zanne, 3607] A-și lua inima în dinți și lumea în traistă. [Zanne, 3608] A crește inima de-o șchioapă. [Candrea, 144] A i se face inima cât un purice. [Candrea, 144] A i se pune o piatră pe inimă. [Zanne, 3621] A-i cădea de pe inimă o piatră de moară. [Candrea, 144] Îi stă pe inimă. [Candrea, 144] A ședea grecește în inima (gândul) cuiva. [A ști tot ce vroiește și tot ce cugetă cineva, a-i cunoaște toate gândurile, chiar și cele mai ascunse.] [Zanne, 3624] A sta călare în inima cuiva. [Candrea, 144] A se pune călare pe inima cuiva. [A stăpâni pe cineva, a-i impune voința sa.] [Zanne, 3626] A trece un fier ars prin inimă. [Zanne, 3627] M-o ars la inimă. [1.A se speria. 2. A fi scârbit tare de ceva foarte neplăcut, la care nu ne așteptam și care ne apucă fără veste.] [Zanne, 3627] A lăsa cu inima arsă. [Mâhnit, plin de durere.] [Zanne, 3628] A pune (rămâne) un ghimpe în inimă. [A rămâne cu o părere de rău, cu o teamă.] [Zanne, 3629] A-și călca pe inimă. [Candrea, 144] A-i sări inima din loc. [A se tulbura, a se speria.] [Zanne, 3632] A veni cuiva inima la loc. [Candrea, 144] A i se șterge de la inimă. [Candrea, 144] A îngheța inima în cineva. [De frică, de supărare.] [Zanne, 3641] A le pune toate la inimă. [A-și face supărare din orice lucru.] [Zanne, 3653] A-i seca inima. [A-i părea rău tare de ceva.] [Zanne, 3657] A coace pe cineva la inimă. [A dori răul cuiva.] [Zanne, 3658] A fi cu inima împăcată. [Candrea, 144] A i se pune soarele drept inimă. [Adică a i se face foame.] [Zanne, 3677] A cumpărat inima târgului. [AFC 204, p. 3] A rupt inima târgului. [AFC 1439, p. 14] Rău îmi pare de tine, dar de mine mi se rupe inima. [Candrea, 144] Vorghești Ion, că și el îi om. [AFC 812, p. 16] Tot Ion mă cheamă. [Nu pierd nimica.] [Zanne, 13563] Cel cu laude mari face ispravă mică. [Candrea, 149] Decât cu un nemernic la câștig, mai bine cu un isteț la pagubă. [Zanne, 16071] Dacă-și încurcă ițele,/Își pierde și mințile. [Când îi merge rău unuia.][Zanne, 12103] I-au țesut ițele. [Adică s-au sfătuit, au plănuit să-l prindă pe cineva.] [Zanne, 12104] S-au încurcat ițele. [AFC 1439, p. 18] A fi (cam) în patru ițe. [1. A fi beat. 2. A fi trup și suflet. Arată o legătură puternică între oameni.] [Zanne, 12107] A se schimba ițele. [Candrea, 149] Când s-ar țese pânza-n drum,/ Fără ițe, fără drug. [Candrea, 149] A-l iubi ca sarea în ochi (sân). [Zanne, 16636] A-l iubi ca sarea-n ochi și ca piperu-n nas. [Zanne, 16637] Cine se iubește/ În tot locul se-ntâlnește. [Candrea, 150] Cine se iubește/ Curând ostenește. [Iubirea e trecătoare.] [Zanne, 16647] De iubit ce ne iubim,/Tot la anu' ne-ntâlnim. [Pentru cei cari, neiubindu-se, se întâlnesc foarte rar.] [Zanne, 16632] Iubirea peste măsură/ Aduce în urmă ură. [Candrea, 150] Fără mânie, nu-i iubire. [Candrea, 150]\tab Iubirea mojicească e ca gluma câinească. [Adică cu ghionturi și cu bătaie. În popor, femeia crede că nu o iubește bărbatul, dacă nu o bate.] [Zanne, 16651] Că iubirea e din pară,/Te arde și te omoară. [Arată puterea dragostei.] [Zanne, 16652] Iubirea adevărată iartă totul. [AFC 1439, p. 36] Rara întâlnire e mai cu iubire. [Candrea, 150] Nu o să mă omor singur, ca Iuda. [Pentru cel care nu pierde orice speranță că se vor îndrepta lucrurile.] [Zanne, 16375] Sărutarea lui Iuda. [Zanne, 16377] A fi Iuda. [Candrea, 150] Aista-i neam de al lui Iuda. [AFC 836, p. 1] Dă-i nas lui Ivan/ Și el se suie pe divan. [AFC 664, 35] Popa, bat și Ivan, nici gustat. [Zanne, 13589] A nimerit-o ca Ivan cu oiștea-n gard. [Zanne, 13590] Începe de la Ivan și ajunge la Adam. [Candrea, 150] La izbândă, fugi nainte, la năcaz, stai la prag. [AFC, 1007, p. 14] Nu te îmbăta până n-ai băut. [Pentru cel care vorbește într-aiurea.] [Zanne, 8551] Omul se îmbată și de inimă rea, și de inimă bună. [Zanne, 853] S-o îmbătat dă apă rece. [AFC 674, p. 46] Omul, dacă îmbătrânește,/ Pune-i paie și-l pârlește. [Candrea, 139] La cuțit, dacă ai îmbătrânit. [Cei bătrâni nu sunt buni decât de moarte.] [Zanne, 5341] Omul, când îmbătrânește, copilărește. [Zanne, 5342] A îmbătrâni pe cineva. [Candrea, 139] Nu a îmbătrânit de cărările bisericei. [Candrea, 139] Cine voiește să se îmbogățească de plug trebuie să-l țină de coarne. [Candrea, 139] Când îmbrăcat, când despuiat. [Candrea, 7193] Se îmbracă numai pe dinlăuntru (năuntru). [Zanne, 7196] E îmbrăcat ca un nap,/Din călcâie până-n cap. [E atât de sărac, încât nu are nici cu ce se îmbrăca.] [Zanne, 7197] Dacă des sărbători faci,/ O să aibi ce să îmbraci. [Candrea, 140] După cum ți-e gura,/Să-ți fie îmbucătura. [Nu fi lacom; nu te încerca peste puterile tale.] [Zanne, 8557] Îmbucătura mare strică stomacul. [Zanne, 8558] Îmbucătură mare și vorbă mică. [Zanne, 8560] Îmbucătură mare poți băga în gură, dar vorbă mare să nu scoți pe gură. [Zanne, 8561] Așteaptă îmbucătură,/Să i-o dai mură în gură. [Pentru cei leneși cari așteaptă să dobândească orice, dar fără să muncească.] [ Zanne, 8562] A scoate și îmbucătura din gura omului. [Zanne, 8563] Mai bine o împăcare strâmbă, decât o judecată dreaptă. [AFC 1439, p. 10] Pân'la împăratul,/Rabzi încăieratul. [Zanne, 10089] Boala împăraților e ca sănătatea noastră. [Zanne, 10091] Să-ți crească urechile ca la împăratul oilor. [AFC 278, p. 18] Chiorul, între orbi, e împărat. [Candrea, 140] A-și bate capul cu împărățiile. [Când unul își frământă mintea cu lucruri cari întrec puterile lui.] [Zanne, 10093] A prinde împărățiile cu daruri. [Zanne, 10094] Cine-mparte parte-și face. [AFC 662, p. 33] Nu te pricepi să împarți un pai la doi boi. [AFC 140, p. 11] Lesne e a făgădui, dar e greu a împlini. [Candrea, 140] Ce lumea proorocește toate se-mplinește. [Candrea, 140] Spune-mi cu cine te împrietenești, ca să-ți spun cine ești. [AFC 1395, p. 18] Cine dă împrumut își face dușmani. [Candrea, 141] Împrumutu' se dă cu vârf și îndesat. [Zanne, 12028] Împrumutul nu trăiește. [1. Adică lucrul împrumutat. 2. Pierzi adeseori banii pe cari i-ai dat cu împrumut.] [Zanne, 12029] Să nu te împrumuți de la omul sărac. [Zanne, 12032] Când se împrumută, îi fată vaca, și când întoarce împrumutul, îi moare vițelul. [Zanne, 12034] Fă împrumutări și te așteaptă la supărări. [Zanne, 12035] Orice faci e împrumut, și ce-i rău, și ce-i plăcut. [Candrea, 141] Cine se înalță prea mult cade. [Zanne, 10102] Cine (cel ce) se înalță se va smeri. [Zanne, 10103] Se tot înalță, până dă cu capul de grindă. [Pentru cel mândru.] [Zanne, 17554] Nu-l încălzește soarele. [E foarte șiret.] [Zanne, 5356] Cine s-a încălzit la soare, nu i-e frică nici de lună. [AFC 1870, p. 19] Cel ce începe multe nu isprăvește nimic. [Candrea, 141] Începutu-i anevoie, urma vine de la sine. [Candrea, 141] Tot începutul are sfârșit. [AFC 664, p. 38] Încearcă marea cu degetul. [Candrea, 141] Încercarea moarte n-are. [AFC 204, p. 33] Încet, încet, departe ajungi. [AFC 1201 VI, p. 1] Mergi încet, că ajungi departe. [Candrea, 142] Încetul cu încetul se face oțetul. [AFC 2018, p. 27] Cu ce-mi închină, cu aceea-i închin. [Candrea, 142] Cum ți se închină, așa mulțămești. [AFC 674, p. 46] Nu te închina, până nu știi cine-i sfântul. [Candrea, 142] Se închină pântecelui. [Candrea, 142] Când biserica e goală, închisorile-s pline. [AFC 1439, p. 33] Dobitocul ia de bici și omul de cuvânt, iar îndărătnicul nici de una, nici de alta. [Zanne, 16619] Omul îndărătnic și pizmaș, ca racul, își mănâncă carnea singur. [Zanne, 16621] Cu cel îndărătnic, te vei îndărătnici. [Zanne, 16622] Înecatul se atârnă și de pai. [AFC 204, p. 21]\tab Înecatului nu-i e frică de apă. [AFC 1439, p. 8] Cine dă din mână nu se îneacă. [Candrea, 145] A fi tare de înger. [Zanne, 15361] A fi slab de înger. [Candrea, 143] A fi fără înger. [Candrea, 143] A fi sărac de înger. [Despre omul fără noroc; căci omului fără înger i se întâmplă multe nenorociri. Această zicere nu are niciodată înțelesul de a fi prost, cum se pretinde de unii.] [Zanne, 15363] A fi un înger. [Candrea, 143] Înghite cât poți mesteca. [1.Nu fi lacom. 2. Nu încerca peste puterile tale.] [Zanne, 8567] Înghite și taci,/Că n-ai ce să faci. [Zanne, 8569] Înghite la noduri cât pumnul/Și sufere în nas fumul. [Zanne, 8570] A înghiți la noduri seci. [1. A duce dorul, a avea mare dor de ce am pierdut sau ne lipsește. 2. A răbda cu supărare.] [Zanne, 8571] A înghiți în sec. [Candrea, 143] A înghițit nemestecat. [L-a batjocorit.] [Zanne, 8574] A înghiți răbdări prăjite. [Candrea, 143] Peștele mare înghite pe cel mic. [Candrea, 143] Înnegrind pe altul, nu te albești pe tine. [AFC 2018, p. 29] Spune cu cine te însoțești, ca să-ți spun cine ești. [AFC 1439, p. 18] Rău cu rău, bun cu bun se însoțesc. [Zanne, 9532] Cu mine nu te-nsoți, /Că astfel nu-i păgubi. [Zanne, 9533] Omul, când se însoară, își mai pune o doagă. [Candrea, 146] Când se-nsoară,/Nu-i e de moară. [Pentru cei care se căsătoresc și nu au cu ce să țină casa.] [Zanne, 10118] Cine se însoară trebuie să aibă de moară. [Zanne, 10119] Când te însori, te însori, iar nu să te măriți. [Candrea, 146] A însura pre cineva. [1. A-l goni, a se descotorosi de dânsul. 2. A-l potrivi bine. 3. A-l omorî.] [Zanne, 10126] Însuratul devreme te face socru tânăr. [AFC 2018, p. 29] Sculatul de dimineață și însuratul de tânăr nu strică niciodată. [Zanne, 10130] Însurarea de tânăr, ca mâncarea de dimineață. [Candrea, 146] Însurare fără stare, să fii gata la țesală. [Zanne, 10127] De însurătoare și de coate-goale nu scapă nimene. [Zanne, 10135] După însurătoare, și cal de ginere. [Candrea, 146] Însurătoarea nu-i măr, să muști din el și apoi să-l azvârli. [AFC 1439, p. 7] Cine vrea să înșele se înșală. [Candrea, 145] Cine înșală o dată, înșală și a doua oară. [Candrea, 146] Cine mult (adeseori) se încrede în alții adeseori se înșală. [Candrea, 146] Nu te-ntinde pe cât n-ai,/ Ci te-ntinde pe cât ai. [Zanne, 5367] Întinde-te cât te ajunge cureaua. [Zanne, 5368] Întinde-te cât ți-e plapuma. [AFC 1870, p. 17] Să te întinzi cât poți să cuprinzi. [Zanne, 5369] Cât ți-e pătura, atât te întinde. [Candrea, 147] Nu te-ntinde prea mult, că te rupi. [AFC 662, p. 31] Ața se întinde, până se rupe.[Candrea, 147] Cine (cel ce) întreabă nu dă bucuros. [Candrea, 147] Cine întreabă nu greșește. [Zanne, 18052] Mai bine să întrebi, decât să te rătăcești. [Zanne, 16053] E mai bine să întrebi de două ori, decât să greșești o dată. [Candrea, 147] Cine-ntreabă de două ori nu greșește. [AFC 615, p. 7] Cine întreabă munții sare. [Zanne, 160556] Cum e întrebarea, așa e și răspunsul. [Zanne, 16061] La întrebare, și răspuns. [Candrea, 147] Toată întrebarea are și un răspuns. [Zanne, 16062] Cine la întrebare se pripește la răspuns zăbovește. [ Arată ușurința omului.] [Zanne, 16063] Întrebarea trece marea. [Zanne, 16064] Întrebarea n-are supărare. [Zanne, 16065] Întrebarea moarte n-are. [Candrea, 147] Întrebarea nu costă bani. [Zanne, 16067] Întrebarea greș nu are. [AFC 1439, p. 7] Ce se naște în întuneric crește la lumină. [Zanne, 158] După întuneric, soare. [Zanne, 160] Întunericul cel mai mare, vrăjmaș al luminii. [Adică cel prost, vrăjmaș celui învățat.] [Zanne, 161] Boala celor răi este întunerecul gros. [AFC 510, p. 7] Mai multă înțelepciune găsești în fețele cele urâte decât în cele frumoase. [Zanne, 16018] Frumusețea veștejește,/ Dar înțelepciunea crește. [Candrea, 146] Unde e înțelepciune multă, e și nebunie multă. [Zanne, 16020] Înțelepciunea omului stă în vârful limbii. [AFC 1349, p. 7] Norocul e nimic, înțelepciunea e totul. [Candrea, 146] Înțeleptul tace și face. [Candrea, 147] Înțeleptu' e răbduriu. [Zanne, 16026] Mai bine un vrăjmaș înțelept, decât un prieten nerod. [Zanne, 16033] Mai bine cu un înțelept a purta povară, decât cu un nebun a bea vin la masă. [Candrea, 147] Decât cu un prost la câștig, mai bine cu un înțelept la pagubă. [Zanne, 16037] Înțeleptul adună și prostul risipește. [Candrea, 147] Omul înțelept face ce poate, nu ce vrea. [Zanne, 16039] Înțeleptul își gătește / Încă pân' nu flămânzește. [Zanne, 16040] Înțeleptul stă la masa nebunului. [Zanne, 16041] Înțeleptul învață din pățania altora, nesocotitul, nici din a sa. [Candrea, 147] Înțeleptul făgăduiește și prostul trage nădejde. [AFC 2018, p. 27] Mai bine înțelept între cei morți, decât prost între cei vii. [Candrea, 147] Cu învățul altuia și cu părul tău. [Candrea, 148] Tot învățul are și dezvăț. [AFC 617, p. 57] Ce înveți la tinerețe, aceea știi la bătrânețe. [Zanne, 12053] Învață la tinerețe, ca să știi la bătrânețe. [Zanne, 12054] Ce n-a învățat Ion, nu învață nici Ionică. [AFC 1001, p. 7] Omul, cât trăiește, învață, și tot moare neînvățat. [Candrea, 148] Omul moare de bătrân și tot nu le învață pe toate. [Candrea, 148] Omul tot mereu învață și nu se învață. [Zanne, 12067] A învăța nicicând nu e târziu. [AFC 418, p. 131] Nu e sărac cel ce n-are tată și mamă, ci cel ce n-are învățătură bună. [Candrea, 148] Învățătura nu se cumpără pe bani. [Zanne, 12088] Banii nu aduc învățătura, dar învățătura aduce bani. [Candrea, 148] Durerea e o învățătură. [Candrea, 148] Rădăcinile învățăturii sunt amare, dar fructele dulci. [Zanne, 12091] Învățătura e cea mai bună avuție. [Zanne, 12093] Mai bine o învoială strâmbă decât o judecată dreaptă. [Zanne, 12097] Bună învoială, rea tocmeală. [Zanne, 12098] Jarul stîns te arde mai rău. [AFC 610, p. 53] Parcă îi arde jăratec sub tălpi. [Candrea, 150] A sta pe jăratec. [Candrea, 152] Jocul rupe cojocul. [Candrea, 151] Jocul nu face cojocul. [Zanne, 10143] Joc fără descântec și văduvă fără plâns nu este. [Candrea, 151] Cel ce privește la joc mai bine judecă decât cel în joc. [AFC 1201 VII, p. 5] Ai intrat în joc, trebuie să joci. [AFC 1200, p. 3] Nu intra în joc, dacă nu vrei să joci. [Candrea, 151] Dacă-i joc, joc să fie. [Zanne, 10156] A aduce pe cineva în joc. [Zanne, 10157] De joi până mai de-apoi. [AFC 1349, p. 4] Din joi în Paști. [Candrea, 151] Nu-i în toate joile. [AFC 662, p. 37] Dacă fata nu știe juca, zice că lăutarii nu știu cânta. [Zanne, 10168] Trebuie să joci după cum îți cântă vremea. [Zanne, 10173] Joacă ursul la nevoie. [AFC 2018, p. 31] Cine a plătit, acela să și joace. [Zanne, 10175] Ce ar mai fi, dacă ar juca ursul de bună voie. [Candrea, 152] Ursul nu joacă de voie, ci de nevoie. [Candrea, 152] Judecă-te pe tine, apoi pe altul. [Zanne, 12111] Nu judeca pe altul, ca să nu fii judecat. [AFC 1422, p. 13] Judecă, apoi vorbește. [AFC 204, p. 23] Judecă omul după fapte, nu după vorbe. [AFC 2018, p. 31] Judecă întâi pe om și apoi îl spânzură. [Candrea, 152] Pune-ți căciula dinainte și te judecă singur. [Zanne, 12119] Cine se judecă adeseori pierde un bou și câștigă o pisică. [Zanne, 12122] Când ai vreo judecată, pregătește-te de plată. [Candrea, 152] Judecățile adeseori te duc la covrigi. [Zanne, 12127] Decât o judecată dreaptă, mai bine o învoială strâmbă. [Zanne, 12128] Decât o judecată dreaptă, mai bine o pace strâmbă. [AFC 204, p. 11] Judecata e în cap, nu în inimă. [AFC 2018, p. 31] Judecata e în capul omului. [Candrea, 152] Lac să fie, broaște-s multe. [Zanne, 797] Lac de-ar fi, că broaște s-ar găsi. [AFC 148, p. 22] Lac să fie, că broaște se găsesc. [AFC 1349, p. 9] Lac să fie, că broaște, Slavă Domnului. [AFC 2018, p. 33] Unde e lac, s-adună broaște. [Zanne, 798] A sărit din lac în puț. [Zanne, 799] A cădea din lac în puț. [Candrea, 153] Ca să treci lacu',/Te-nsoțești și cu dracu'. [AFC 48, p. 6] Lacătul este pentru oameni cinstiți. [AFC 1439, p. 9] Lacătul spune că nu e nimeni acasă. [AFC204, p. 24] Pune-ți lacăt la gură. [AFC 662, p. 31] Lacomul mai mult pierde și leneșul mai mult aleargă. [Candrea, 153] Lacomul e de unde n-are pomul coaje. [Candrea, 153] Lacomul și sătul flămând este. [Zanne, 8580] Ce-i pe mine, și-n ladă. [AFC 662, p. 32] Câte pe dânsul, și acasă; ce-i în ladă-i străin. [Candrea, 154] Lada la mine și cheia la tine. [Zanne, 7241] Atâta-i tot/Și lada-n pod. [Zanne, 7243] A nu mai avea ladă cu cineva. [Zanne,7244] Că e laie, că-i bălaie, că e ciută, că-i cornută. [AFC 725, p. 21] Nici laie, nici bălaie. [Candrea, 154] Ori laie, ori bălaie. [AFC 204, p. 33] Din lai nu faci bălai. [AFC 604, p. 12]\tab A nu spune nici laie, nici bălaie. [Zanne, 12159] Dacă se rupe o verigă, tot lanțul se desface. [Zanne, 7250] Pe taure-l stăpânești când îi pui lanțul în coarne; așa și pă om. [AFC 735, p. 15] Zi că laptele e negru. [Candrea, 145] A cere lapte de la o vacă stearpă. [Zanne, 1944] A stoarce lapte din piatră. [A fi dibaciu, șiret.] [Zanne, 1947] Umblă ca mâța pe lângă laptele fierbinte. [Ar dori și se teme.] [Zanne, 8585] Pune straje mâța, la lapte. [Zanne, 8587] Ce folos de lapte gros, că-i în burduf de câne. [Zanne, 8589] Laptele nebătut nu lasă unt. [AFC 2018, p.33] A vărsat laptele-n păsat. [AFC 204, p. 21] A vărsat laptele în păsatul altuia. [Candrea, 155] Mănâncă laptele cu sula. [AFC 148, p. 18] Lapte acru-n călimări, chiu și vai prin buzunări. [AFC 1439, p. 37] La lauda mare, nu merge cu sacul. [Candrea, 155] De la lauda mare, te întorci cu sacul gol. [AFC 524, p. 16] Laudă mare, traistă goală. [AFC 1422, p. 7] Lauda de sine pute. [Zanne, 16077] Lauda de sine nu miroase a bine. [AFC 1439, p. 9] Lauda în față e jumătate ocară. [Candrea, 155] Lauda nu-i cu bani. [Zanne, 16079] Lauda vine de la sine. [Zanne, 16080] Cel cu laude mari face ispravă mică. [Zanne, 16081] Lauda aduce pagubă. [Candrea, 155] Fapta bună nu are laudă. [Candrea, 155] Nu te lăuda celui ce te știe. 16084] A lăuda în față este a batjocori. [Zanne,16085] Lumea să te laude, câinii lasă să te latre. [Zanne, 16086] Cine se laudă singur se ocărește pe sine. [Zanne, 16101] Altul să te laude, nu gura ta. [Zanne, 16107] Tot olariul laudă oala sa. [Candrea, 156] Lasă-mă să te las. [AFC 617, p. 59] L-aș lăsa, dar nu mă lasă. [Zanne, 5386] Pe cine nu lași să moară nu te lasă să trăiești. [AFC 617, p. 59] Lăcomia strică omenia. [AFC 1870, p. 11] Lăcomia sparge sacul. [Zanne, 17573] Lăcomia pierde omenia. [AFC 1439, p. 9] A călca în gura lăcomiei. [Candrea, 154] A lătra ca câinele la lună. [Candrea, 155] Pe câți nu-i poate mușca, îi latră. [Zanne, 1952] Lăutarul cântă mai bine când își cântă lui. [Zanne, 10203] În casa lăutarului, fiecare joacă. [ Zanne, 10204] Cu lăutari și cu masă,/Aduci pe dracu' în casă. [Zanne, 10200] Mai bine lâna s-o dai, decât oaia s-o pierzi. [Adică mai bine să pierzi dobânda, decît tot capitalul.] [Zanne, 1937] Vrea să ia și lâna, și pielea. [Zanne, 1938] Îi tunde lâna cu piele cu tot. [Se zice despre cei cumpliți și nesățioși.] [Zanne, 1938] Lâna cea bună prin spini rămâne. [Multe talente se pierd prin bordeie.] [Zanne, 7245] Unde-i una-i curge lâna. [AFC, 1283, p. 17] Nu-și poate purta lâna sa. [Zanne, 7248] Face din lână laie, lână albă. [Arată dibăcia omului, care e în stare să facă lucruri peste putință.] [Zanne, 7249] S-a încurcat lâna. [Zanne, 12160] Leacul mai rău decât rana. [Candrea, 156] Omul caută leac, unde simte că-l doare. [Zanne,12162] Leacul fie ori nu fie,/Colacul babii se știe. [Zanne, 12165] A căuta ca iarba de leac. [Candrea, 156] A-i face de leac. [Candrea, 156] Prostia din născare niciodată leac nu are. [Candrea, 156] Nu-i leacu' cu sacu'. [AFC 204, p. 30] Leac de frică nu-i. [AFC 1439, p. 9] Omul prost din fire n-are lecuire. [Candrea, 157] Dă prost ce e (de sărac ce e), nu leagă două-n tei. [AFC 725, p. 21] A lega limba cuiva. [Candrea, 157] Legea-i după cum o fac domnii. [Candrea, 157] Legea o fac domnii, nu proștii. [AFC 2018, p. 32] Pe roată de aur se-nvârte legea. [Zanne, 12183] Legea înainte, șireții după ea. [Candrea, 157] Nevoia schimbă legea. [Zanne, 12186] Fă orice în legea ta/Și la alții nu te uita. [Zanne, 15389] Cine-ntr-altă lege sare/Nici un Dumnezeu nu are. [Zanne, 15390] Cine legea nu-și cinstește/Fără lege se numește. [Zanne, 15391] La unul fără lege, unul fără Dumnezeu. [AFC 1439, p. 9] Lele, fugi că te ajunge. [Mai încet cu dragostea.] [ Zanne, 12193] Câtu-i lelea de ușoară, parcă-i o piatră de moară. [Candrea, 157] Și-a găsit lelea bărbatul. [Zanne, 12196] Toată lelea își are Băcăul ei. [Zanne, 12197] Fost-ai lele cât ai fost și-ai rămas un lucru prost. [AFC 1439, p. 35] Dintr-un lemn, iese și cruce, și măciucă. [AFC 1369, p. 9] Orice lemn își are viermele său. [Zanne, 808] Pe unde tăiam lemne, acum adunăm surcele. [Zanne, 805] Pe lângă lemnul uscat arde și cel verde. [Zanne, 812] A ajuns la sapă de lemn. [Candrea, 158] Lemnul strâmb în foc se îndreaptă. [AFC 418, p. 93] Lenea e cucoană mare, care n-are de mâncare. [AFC 1439, p. 9] Lenea e cucoană mare, șede ca un trântor. [Zanne, 17580] Lenea pierde vremea. [Zanne, 17581] Lenea șade (zace) pe un scaun de aur și umblă atât de încet, de-o ajuge sărăcia pe dindărăt. [Zanne, 17583] Lenea este începutul sărăciei. [Candrea, 158] Îi mai mare lenea decât neaverea. [Candrea, 158] Lenea e începutul răutăților. [Zanne, 17587] Lenea e mama tuturor relelor. [AFC 1870, p. 9] Urzirea răului e lenea. [Candrea, 158] Lenea face pe bogatul a i se urî și pe săracul în nevoi a trăi. [Candrea, 158] Lenea e la om și rugina, la fier. [Îl roade și îl prăpădește.] [Zanne, 17598] Lenea doarme și sărăcia o apără de muște. [AFC 204, p. 24] Când lenea încalecă pe om, sărăcia îi sare în spate. [AFC 1369, p. 13] Cucul cântă, iar leneșul stă și numără. [Zanne, 17599] De la sobă pân'la foc, pentru leneș e mult loc. [Candrea, 158] Leneșul e frate cu cerșetorul. [Candrea, 158] Cine la tinerețe e leneș suferă la bătrânețe. [Zanne, 17604] Leneșul mai mult aleargă. [AFC 617, p. 54] Leneșul mai mult aleargă și scumpul mai mult păgubește. [AFC 1008, p. 10] Cine ziua e leneș rămâne flămând pe noapte. [Candrea, 158] La casa leneșului totdeauna e sărbătoare. [AFC 1369, p. 11] Întreabă pe leneșul să te învețe minte. [Zanne, 17613] Leneșul cată lucrul, dar nu dorește să-l găsească. [Candrea, 158] Leneșul, la toate, zice că nu poate. [AFC 1369, p. 9] Cine pe leu deșteaptă spre a lui pieire îl deșteaptă. [Zanne, 1955] Leul nu se uită când îl latră un cățel. [Zanne, 1957] Leul, și în lanț fiind, se uită ca un voinic. [Zanne, 1959] Îmbracă pe leu în piele de vulpe, ca unde nu va putea leul, vulpea să biruiască. [Zanne, 1960] Leul după urme se cunoaște. [Zanne, 1963] Pre leul mort și șoarecii se cațără. [Zanne, 1965] A-și face partea leului. [Candrea, 159] La leul rănit, dă și măgarul cu piciorul. [AFC 278, p. 18] Are un leu și i-i silă de el. [Zanne, 12208] Cât cu un leu, cât fără el. [AFC 649, p. 44] Parcă e lovit cu leuca. [Candrea, 159] Îi lovit cu leuca. [AFC 674, p. 48] Umblă noaptea, ca liliacul. [AFC 278, p. 41] Șoarecele a mâncat anafură și s-a făcut liliac.[Candrea, 159] Dă din mâini, dacă vrei să ajungi la liman. [Candrea, 159] Omul vrednic se face luntre și punte și trebuie să ajungă la liman. [Candrea, 159] Limba oase n-are,/Unde-atinge, doare. [Zanne, 3679] Cine-și păzește limba își păzește capul. [Zanne, 3681] Cine știe să-și păstreze limba va mânca roadele ei. [AFC 1439, p. 32] Limba slobodă mult te vatămă. [Zanne, 3682] Limba taie mai mult decât sabia. [Candrea, 160] Limba rea este cuțit cu două tăișuri. [Zanne, 3685] Limba e bună, limba e rea. [Candrea, 160] Limba și dulce, și amară se arată. [Zanne, 3591] Limba îndulcește, limba amărăște. [AFC 2018, p. 33] Limba arde ca para focului. [AFC 2018, 9. 33] Limba dulce mult aduce. [AFC 1439, p. 9] Limba dulce este un pom în viață. [AFC 510, p. 7] Limba bate unde-i dintele stricat. [AFC 1439, p. 37] Limba grăind, adevărul grăiește. [Candrea, 160 Înțeleptul învârtește de șapte ori limba în gură înainte de a vorbi. [Candrea, 160] Limba lungă ușor se scurtă. [Zanne, 3699] A avea mâncărime la limbă. [Candrea, 160] A ieși cuiva (scoate) limba de un cot. [A fi într-o mare strâmtoare; a izbuti după multă trudă.] [Zanne, 3708] A aștepta cu limba scoasă. [Candrea, 160] A îngheța limba-n gură. [1. A îngheța de frig. 2. A tăcea de frică.] [Zanne, 3711] De multe ori ai gură și n-ai limbă. [Candrea, 160] A se lega limba cuiva. [Candrea, 160] A se dezlega limba cuiva. [Zanne, 3721] A-și înghiți limba și a-și uita morții. [Zanne, 3722] A fi cu limba fagur de miere. [Candrea, 160] Om cu două limbi. [Se zice de omul prefăcut care vorbește când bine, când rău, azi laudă și azi defaimă, tot pe același om.] [Zanne, 3725] Parcă-l trage cineva de limbă. [Candrea, 159] A fi lung la (de) limbă. [Zanne, 3733] Limba lungă, sărăcia omului. [AFC 1870, p. 9] A fi slobod la limbă. [Candrea, 159] Lungă-i limba boului și nu poate vorbi și nu se poate linge în toate părțile. [AFC 1219, p. 2] Lungă-i limba boului, dar nu poate răcni totdeauna. [AFC 244, p. 23] Limba celui înțelept este argint ales. [AFC 510, p. 7] Limbuția e ca și beția.[Cel puțin bețivul își spune tainele numai când e beat.] [Zanne, 17626] Cine are limbuția,/E mai rea decât beția. [Zanne,17627] Nu arunca apa cea tulbure, înainte de a avea pe cea limpede. [Candrea, 160] Lindina, cînd se satură, iese în față, să vadă toată lumea că a ros creștetul voinicului. [Se zice cînd um om risipește o avere moștenită.] [Zanne, 1977] A căuta pe cineva de lindină. [A-i căuta ceartă.] [Zanne, 1977] E un lingău. [AFC, 204, p15] Linge unde a scuipat. [Zanne, 5391] A linge unde a scuipat.[1.Laudă ce a defăimat sau defaimă ce a lăudat. 2. Se zice de omul care nu se ține de cuvânt, care-și întoarce cuvântul ce odată l-a dat. Om cu două fețe.] [Zanne, 5391] E rușine pentru cel ce linge unde a scuipat. [1. Nu lăuda ce ai defăimat și viceversa. 2. Nu întoarce, nu nesocoti cuvântul tău, ce odată l-ai dat.] [Zanne, 5392] Cine linge unde scuipă nu e om.[AFC, 204, p. 7] A lins până a pus tingirea cu fundul în sus. [Zanne, 5393] A lins până a pus vasul cu fundu-n sus. [Zanne, 5393] Poți linge mac. [Arată curățenia din casa unei bune gospodine.] [Zanne, 5395] A-și linge degetele. [Candrea, 160] În față, te linge, în dos, te frige. [Candrea, 160] A se linge în (pe) bot cu cineva. [Candrea, 160] Nu sunt câine, să ling mâna care m-a lovit. [AFC, 204, p. 31] Dacă nu se satură mâncând, dar lingând. [Candrea, 160] Cu lingura îți dă și cu coada -ți scoate ochii. [AFC, 204, p. 7] Lingură cu coadă mare și cu leafă mică. [Cînd tragem puține foloase dintr-o muncă, dintr-o meserie sau dintr-o slujbă oarecare.] [Zanne, 8603] A-i atârna lingura de gât. [Zanne, 8606] A început de la lingura de lemn. [Adică de jos, sărac.] [Zanne, 8609] După gură, lingură. [Candrea, 161] Când e blidul gol, se bate lingura cu el. [Candrea, 161] Cu o lingură de miere, prinzi mai multe muște decât cu o bucată de oțel. [AFC, 1201, VII, p. 5] Îți dă cu lingurița și-ți scoate cu furculița. [Te îndatorează cu ceva, apoi neîncetat îți aminteșre facerea de bine.] [Zanne, 8612] Lingușirea se lipește, unde sarea lipsește. [Adică unde mintea lipsește.] [Zanne, 17629] Ferește-te de lingușitori, dacă nu vrei să mori. [Candrea, 161] Pune-l pe linia tramvaiului (trenului). [AFC, 1439, p. 39] Liniștea este mare lucru. [AFC, 1439, p. 37] Cine este liniștit se odihnește. [Candrea, 161] Pentru un blid de linte. [Adică pentru un lucru de nimic.] [Zanne, 8614] Frige linte. [Se zice despre omul zgârcit.] [Zanne, 824] A ședea lipcă. [A nu mai pleca de unde se află.] [Zanne, 5397] A se ține lipcă de cineva. [A nu-l mai slăbi, a se ține scai de dânsul.] [Zanne, 5398] A cădea lipcă pe mâncare. [A se așeza pe mâncare, a îmbuca cu lăcomie.] [Zanne, 5399] Pâinea tăiată nu se mai lipește. [Candrea, 161] A avea (a fi) cu lipici. [Știe să se facă plăcut, iubit:se lipește de inima omului.] [Zanne, 5400] Când se băteau oamenii cu lipii peste gură. [Adică de demult.] [Zanne, 8617] Lipitoarea, până nu cade, nu zice: ajunge.[Adică nesățiosul.] [Zanne, 1978] Te lipești ca o lipitoare. [AFC, 278, p. 79] Lipsa frânge legea. [Zanne, 12219] A-i trage o liturghie. [A-i trage o dușcă, a bea vin sau rachiu.] [Zanne, 15398] Liță, cu frate-său, Ghiță. [Se zice pentru cei ce se potrivesc la năravuri.] [Zanne, 13631] Trei liulele, trei mărgele, Capu-i plin de socotele. [AFC, 1439, p. 22] A luat liuleaua neamțului. [AFC, 1439, p. 13] Livadă fără spin nu se face. [Orice bun își are răul său; bine fără rău nu se poate afla în lume.] [Zanne, 825] Se mărită livada cu casa. [Se zice cînd doi tineri nu se iau din dragoste, ci pentru avere ; se aude în Moldova.] [ Zanne, 826] Când aveam locul, n-aveam mijlocul, acum că am mijlocul, îmi lipsește locul. [Arată nepotrivirea nenorocirii, ce nu vine la vreme.] [Zanne, 7259] Am prăpădit locu',/Am pierdut norocu'. [AFC, 403, p. 5] Omul sfințește locul. [Candrea, 161] Loc de casă în curtea bisericii. [Candrea, 161] A nu-i fi inima la loc. [Candrea, 161] A-i sări inima din loc. [Candrea, 161] Nechematul (la masă) n-are loc. [Candrea, 161] În cuibul smeritului, locuiește dracul. [Candrea, 161] După ce erau tineri,/Se logodiră și Vineri. [Când un lucru nu se face la vreme, și mai ales pețitul și logodirea. Românul crede că logodna nu e bine să se facă Marțea, Miercurea și Vinerea, fiind zile păgubitoare. Marțea nu e bine să pornești în pețit, logodit, sau cununat, pentru că în această zi s-a pornit lumea. De aceea româncele nu îndătinează, în această zi, niciodată, a începe vreun lucru nou și de o durată mai lungă, bunăoară : a urzi, a porni pânza, a croi o cămașă, ca nu cumva să le meargă treburile rău.] [Zanne, 10206] Ooo !, că nu-ți vin logoditorii, ce te tot dichisești ? [AFC, 725, p. 13] Poartă condeiul la ureche,/Ca să-i zicem logofete. [Zanne, 10207] Sunt logofăt, să te învăț,/Cu cuțit să scrii pe băț. [Aluzie la cei care încrestează pe răboj. Pentru cel care nu scrie nimic și își dă aere de om învățat, carte nu știe, dar calcă popește.] [Zanne, 10210] Lopata grămădește și sapa risipește. [Unul adună și altul cheltuiește. Mai ales pentru părinți și copii.] [Zanne, 12220] Lopata, când bate în apă, sperie pe pești și îi scapă. [Se zice pentru cel ce cu răul, face un bine.] [Zanne, 12221] Ca feciorul lui ban gata,/Risipește cu lopata. [Zanne, 12222] Bătut cu lopata. [Adică mult. Se zice mai ales pentru pomii roditori, când sunt încărcați cu fructe.] [Zanne, 12223] Am jucat la loto și am câștigat experiență. [AFC, 1439, p. 28] Lotrul e cu un păcat, dar păgubașul, cu zece. [Zanne, 17630] A-l lovi unde-l doare. [Zanne, 5405] L-a lovit unde-l doare. [AFC, 392, p. 62] A fi lovit. [1. A fi nebun, ne-mintos. 2. A fi epileptic.] [Zanne, 5403] De unde tot iei și nu pui, curând se isprăvește. [Zanne, 12224] De unde iei și nu pui, se isprăvește curând. [AFC, 1390, p. 5] Să ai să iei. [Zanne, 12225] Cine zice, ia-mi, Doamne, și nu zice, dă-mi, Doamne ? [AFC, 1439, p. 33] Nu lua ce nu e al tău, că iei pentru altul. [AFC, 498, p. 90] A lua apa de la moară. [Candrea, 162] A lua peste picior. [Candrea, 162] A fi luat în pântece. [Candrea, 162] A se lua cu mâinile de păr. [Candrea, 162] Ia-le de unde nu-s. [Candrea, 162] Omului, cu sila poți să-i iei, dar să-i dai, nu. [Candrea, 162] Drac ai cumpărat, drac ai luat. [Candrea, 162] A sta înaintea cuiva ca luceafărul. [Zanne, 165] Lunea, Marțea, n-am lucrat,/Mai de când m-am măritat./Miercurea n-am îndrăznit,/Fiindc-așa am pomenit./Joi mi-a fost frică de trăsnit ;/Vineri am fost obricit(ă);/Sâmbăta m-am bolnăvit;/Duminica mi-a trecut. [Zanne, 17180] Cine lucrează și tace/Mai multă treabă face. [Zanne, 17187] Cine lucrează, acela se cade să mănânce. [Munca îți dă dreptul la mâncare.] [Zanne, 17188] Care lucrează nu ajunează. [Zanne, 17190] Cine lucră are; cine șede rabdă. [Zanne, 17191] Cine lucrează are, cine șade rabdă. [AFC, 1375, p. 28] Cine nu lucrează să nu mănânce. [Zanne, 17193] Dacă nu-i sări, nu-i sorbi, dacă nu-i lucra, nu-i mânca. [Candrea, 162] Cine nu lucrează în lipsă viază. [Zanne, 17195] Cine nu lucrează /În lipsă iernează,/Și cu ea vărează. [Zanne, 17196] Roagă-te și lucră. [Îndemn la muncă.] [Zanne, 17199] Lucră, de-ngheață, și mănâncă, de asudă. [Pentru cel leneș și mâncăcios.] [Zanne, 17205] Lucrează mai mult în trei zile, decât într-una. [Zanne, 17206] Ce poți lucra astăzi, nu lăsa pe mâine. [Să fii sârguitor.] [Zanne, 17208] Ascultă și lucră, dacă vrei fericire. [Candrea, 162] Îi e a lucra, ca și câinelui a linge sare. [AFC, 664, p. 31] Cine nu lucrează cu lipsa iernează și cu ea vărează. [AFC, 1201, VII, p. 2] Să dea Dumnezeu, tot anul să fie sărbători și numai o zi de lucru ; și atunci să fie praznic și nuntă. [Zanne, 17217] Nimeni nu moare de lucru. [Când unul se plânge că are prea mult de lucru.] [Zanne, 17223] La joc/E ca focu';/ La lucru/Ca butucu'. [Pentru cel leneș și mai ales pentru femei.] [Zanne, 17227] La joc, toate se adună,/Dar la lucru, nice una. [Pentru femeile cele leneșe.] [Zanne, 17231] Încunjură lucrul și cearcă mâncarea. [Zanne, 17232] Lucrul face sănătate,/Trândăvia, tot păcate. [Pentru cel leneș.] [Zanne, 17242] Lucrul laudă pe meșter. [Zanne, 17245] Precum e omul, așa-i și lucrul. [Zanne, 17246] Lucrătorul mănâncă de unde lucrează. [Candrea, 163] Omul lucrător/ De pâine nu duce dor. [Omul muncitor nu piere de foame.] [Zanne, 12229] Nu lăsa lucrul de azi, pe mâine. [AFC, 522, p. 5] Lucrul gata, bani așteaptă. [AFC, 877, p. 35] Lucrul dăruit prețuiește îndoit. [Candrea, 163] Lucrul are rădăcini amare, dar fructele dulci. [Candrea, 163] Lucrul bun se cunoaște de dimineață. [AFC, 1400, p. 29] Lucrul de furat e mai cu gust. [AFC, 798, p. 3] La lucru, ca butucu', la mâncare, fuga mare. [AFC, 664, p. 34] La lucru numai cu șederea-i dai în cap. [AFC, 146, p. 26] Orice lucru este bun la timpul său. [Candrea, 163] Nici un lucru (nu-i ) fără necaz. [Candrea, 163] Când aud de zi de lucru, mi se îngreunează trupul. [Candrea, 163] Totdeauna este lucru, numai dacă-i voi să lucrezi. [AFC, 610, p. 52] Caută luleaua și el, cu ea în gură. [Zanne, 7263] Unuia i s-aprinde barba, ș-altul ș-aprinde lulelu. [Unul suferă, altul petrece; unul pierde, altul câștigă.] [Zanne, 7266] Nici luleaua nu-i arde. [Când îi merge unuia tot rău.] [Zanne, 7267] A da cuiva cu luleaua în nas. [A nesocoti, a disprețui pe cineva.] [Zanne, 7268] A-i da luleaua prin cenușă. [A-l terfeli, a-l face de râs.] [Zanne, 7277] Ai rămas cu luleaua în dinți. [AFC, 664, p. 31] Lumânarea e pe sfârșit. [Adică viața i se curmă.] [Zanne, 7282] Lumânarea, când îi tai mucul, atunci mai mult luminează. [Adică cei drepți, după ce mor.] [Zanne, 7283] Aprinde lumânarea înainte de a se face noaptea. [A face un lucru înainte de vreme.] [Zanne, 7284] Scrie pe mucul lumânării. [Uită ușor îndatoririle ce i se fac.] [Zanne, 7285] Lumânarea luminează casa, numai pe sine nu se luminează. [Despre cei care, pentru alții sunt buni, dar pentru ei nicidecum.] [Zanne, 7286] Lumânarea se aprinde pentru cei ce văd, nu pentru cei orbi. [Zanne, 7289] A-i mânca lumânarea. [A-i pricinui, a-i dori moartea.] [Zanne, 7294] A căuta ceartă, cu lumânarea. [Candrea, 164] A căutat-o cu lumânarea aprinsă. [AFC, 204, p. 2] Are lumânări la nas. [1.E încă copil, e un mucos. 2.E prost.] [Zanne, 7297] A sta drept ca lumânarea. [Zanne, 7299] E drept și cinstit ca lumânarea. [Despre cei care fură.] [AFC, 210, p. 17] Drept ca lumânarea în sac. [Adică strâmb.] [Zanne, 7300] A ține cuiva lumânarea.[1. A fi de față la moartea cuiva, a îngriji de dânsul când este în agonie, ținându-i lumânarea aprinsă în mână. 2. A fi nașul cuiva, la cununie.] [Zanne, 15400] Lumânarea e pe sfârșit. [Candrea, 164] A-i da colac și lumânare. [Candrea, 163] Lumea este ca o roată; cine poate învârtește. [Adică cel mai dibaci, cel mai viclean, cel mai lipsit de orice scrupule stăpânește lumea.] [Zanne, 9547] Lumea e amăgitoare : ca o floare trecătoare, ca o apă curgătoare. [Candrea, 164] Ce o fi pe lume o fi și pe mine. [Arată nepăsarea. Ce se va întâmpla celorlalți mi se va întâmpla și mie.] [Zanne, 9557] Toată lumea-i a lui. [AFC, 392, p. 60] Când ți-i lumea mai amară. [Arată culmea necazului. Când ești supărat rău, vine unul și te mai necăjaște.] [Zanne, 9563] Lume albă. [AFC, 204, p. 25] Lume după lume. [AFC, 204, p. 25] Lumea arde-n foc și baba se piaptănă. [AFC, 204, p. 25] Lumea nu s-a făcut într-o zi. [Candrea, 164] Cu spatele nu poți îndrepta lumea. [Candrea, 164] Moartea potolește pe toată lumea. [Candrea, 164] A intrat în gura lumii. [Candrea, 164] Toate au un hotar în lume. [Candrea, 164] A lega lumea fetei. [AFC, 1010, p. 23] Lume, lume, cum te treci. [AFC, 204, p. 25] Asta, de când lumea și pământul. [AFC, 392, p. 62] Așa-i lumea, cu al ei tipic, unii beau din oală, alții din ibric. Câinele cel mare mușcă pe cel mic. [AFC, 1439, p. 29] Lumina la întuneric mai mult luminează. [Adică cel învățat între cei proști] [Zanne, 7279] Drept ca lumina (cea dreaptă). [Zanne, 7280] Cine a văzut lumina soarelui trebuie să vadă și întunericul. AFC, 1439, p. 33] A pune lumina sub obroc. [Candrea, 164] A fi luminat, ca a doua zi de Paști. [Candrea, 164] Să-l cauți cu lumina aprinsă. [AFC, 204, p. 42] Se schimbă ca luna. [Zanne, 170] A apuca luna cu dinții. [A încerca un lucru care nu se poate.] [Zanne, 173] Scoate luna din fântână. [AFC, 1439, p. 20] Spune câte-n lună. [AFC, 204, p. 40] Știe câte-n lună și în soare. [AFC, 662, p. 35] Înșiră câte-n lună și în stele. [AFC, 836, p. 3] Drumul strâmb îți pare mult mai lung. [Candrea, 165] A avea limbă lungă. [Candrea, 165] A nu-și cunoaște lungul nasului. [Candrea, 165] Nu vede mai departe decât lungul nasului. [Candrea, 165] E mai lung de o mână. [Despre cei care fură.] [AFC, 210, p. 17] Nu lingi unde-ai stuchit. [AFC, 1439, p. 41] A-și lungi nasul. [Candrea, 165] Cine stă pe două luntrii cade în apă. [Zanne, 12234] Să te faci luntre, punte, până vei da peste el. [Adică să umbli pe apă și pe uscat, până îl vei găsi.] [Zanne, 12236] Lupul nu se sperie de (cu) pielea oii. [Zanne, 1984] Lupul, și singur fiind, nu se sperie de mii și sute de oi. [Adică cei voinici de nimeni nu au frică.] [Zanne, 1986] Și lupul sătul, și mielul întreg, nu se poate. [Zanne, 1992] La lupul mort, câinii nu latră. [Nimeni nu se leagă de acela care nu mai e în stare să facă rău.] [Zanne, 1995] Pe lup, cu căprioara, cine-l poate împreuna ? [Adică pe cel cumplit, cu cel blând ; se zice pentru cele nepotrivite din fire.] [Zanne, 1996] Lupul, când îmbătrânește, atunci și șoarecii încalecă pe el. [Zanne, 2003] Când vorbești de lup, lupul este la ușă. [Zanne, 2004] Vorbești de lup, și lupul la ușă. [AFC, 278, p. 34] Lupul, unde a mâncat mielul, nouă ani cearcă a-și găsi hrana. [Candrea, 165] Lupul, de unde a furat o dată, vine și la șapte ani. [AFC, 524, p. 154] Lupii totdeauna se bucură în timp de furtună. [AFC, 1310, p. 50] Lupu-și schimbă părul, dar năravul, ba. [AFC, 204, p. 24] Lupul, cioban oilor, unde s-a mai pomenit? [Adică asupra celor blânzi, îngrijitori cumpliți.] [Zanne, 2023] Lupul nu se satură c-o mică-mbucătură. [Adică cei mari, cumpliți și lacomi nu se mulțumesc cu puțin.] [Zanne, 2025] Moartea lupului e sănătatea oilor. [Moartea celui cumplit este scăparea celor slabi.] [Zanne, 2026] Cine intră în gura lupului anevoie iese. [Zanne, 2028] Ce intră în gura lupului nu se mai poate scoate. [Candrea, 165] Lupii nu se mănâncă între dânșii. [Cei răi, cei de o pănură se ocrotesc unul pe altul.] [Zanne, 2032] Fie și un lup mâncat de oaie. [Zanne, 2036] A închide lupul în staulul oilor.[A pune, a lăsa pe cineva la un loc, într-o slujbă unde ar putea face mult rău.] [Zanne, 2040] A se arunca în gura lupilor. [A se expune la o primejdie sigură.] [Zanne, 2041] Lupii se țin după oi și corbii, după hoit. [Arată năravurile firești.] [Zanne, 2045] A scoate din gura lupului. [A săvârși o întreprindere grea, o faptă care pare peste putință.] [Zanne, 2054] Pe când lupul cu oile în staul se culcau și ciobanii, cu împărații și craii, la masa verde ospătau.] [Zanne, 2062] A fi lup bătrân. [Om rău din fire, care a mai dobândit și o mare experiență.] [Zanne, 2063] A se strânge ca lupii, la hoit. [Se zice despre acei care aleargă la un câștig și, îndeobște, la împărțirea unei moșteniri.] [Zanne, 2064] De pe când era lupul cățel. [AFC, 1439, p. 3] Lupul nu ține seama de număr. AFC, 204, p. 24] Cine se face oaie, îl mănâncă lupii. [Candrea, 165] Unde urlă lupul, nu urlă câinele. [AFC, 664, p. 29] E lup îmbrăcat în piele de oaie. [AFC, 278, p. 34] A fi ca lutul în mâna olarului. [Candrea, 166] Dă foc la magazie, ca să ardă șoarecii. [AFC, 1439, p. 4] Ca în pântecele maicii sale. [Se odihnește și se încălzește.] [Zanne, 10364] A scoate un lucru la maidan. [Zanne, 13645] A ajunge la maidan. [Zanne, 13646] L-a scos apa la mal. [A scăpat de primejdie, de sărăcie.] [Zanne, 833] A se bate ca apa de maluri. [Adică a nu primi ajutor de la nimeni.] [Zanne, 834] A da de mal pe cineva. [Candrea, 167] A cădea ca de pe mal. [Candrea, 167] Când o oaie dă de mal, toate se duc după ea. [Candrea, 167] Cheia și lacata e mama și tata. [Zanne, 10333 ] Unde dă mama, crește carnea. [AFC 691, p. 45] Mama bună își ceartă băiatul. [Candrea, 168] Cum e mama, e și fata. [Zanne, 10340] De pe călcătură se cunoaște că n-a avut mamă bună. [Zanne, 10342] Ce a făcut mama, face și fata. [Zanne, 10343] Ce o fi mamii, o fi și tatii. [Zanne, 10345] Mama-mpunge și eu trag. [Despre fetele puturoase.] [AFC 621, p. 41] Mama-mpunge, fata trage, mândră cămășuică face. [Candrea, 167] De când mama fată mare. [Candrea, 167] Când s-o mai face mama fată mare. [Adică niciodată. Pentru cele peste putință.] [Zanne, 10359] A trăi ca în sânul mamei. [Zanne, 10363] Parcă am omorât pe mama (moașă-mea). [Zice o femeie când îi merge rău.] [Zanne, 10371]\tab Mama- Pădurii, frica satului. [Zanne, 15408] Mană cerească. [AFC 1439, p. 10] Mai bine să cazi din picioare, decât de pe monastirea lui Manole. [Zanne, 13651] A fi meșteru' Manole. [Zanne, 13652] Până a nu găsi mantaua, nu eram dator. [Candrea, 172] Pentru un purice, nu mi-oi pune eu mantaua (cerga) pe foc. [Pentru cei mari, care nu se pricină, niciodată, pentru interesul celor mici.] [Zanne, 7312] Până a nu găsi mantaua, nu eram(erai) dator.[ Candrea, 172] După ploaie, manta. [Zanne, 7315] Manta de vreme ră. [AFC 1439, p. 11] A pune cuiva o manta. [A înșela.] [Zanne, 7317] Sfatul după faptă e manta după ploaie. [Candrea, 172] M-am bucurat la mai marele tău/Și la vai de capul meu. [Se zice despre cel care se vede înșelat în așteptările sale, în încrederea ce o avea în oarecine.] [Zanne, 5424] Se bat cei mari și rabdă cei mici. [Candrea, 173] Șin'te tare și mare, cât ai mălaiu-n căldare. [Zanne, 10216] Cu cei mari nu mânca cireșe, nici nu te trage-n degete. [Zanne, 10221] Cu mai marele tău, calul nu-l alerga. [Candrea, 173] Cu mai marele tău, în plug să nu te pui. [Zanne, 10224] Cu cei mai mari și mai vrednici, nu te asemăna. [Zanne, 10223] Cu mai marii tăi, nu întinde vorbă lungă;/Cu cei bogați, nu-ți măsura punga. [Zanne, 10225] Nu te măsura cu cei mai mari. [Zanne, 10228]\tab Când vine cel mai mare, cel mai mic nu se mai vede călare. [Zanne, 10229] Tu, mare, eu, mare, ghetele cine să le tragă? [Zanne, 10231] Dac-or fi toți mari, cine trage ciobotele? [Zanne, 10232] Eu, mare, tu, mare, da' desagii cine-i duce la moară? [Zanne, 10223] Sunt toți mari, ca dinții oii. [Zanne, 10235] Cu cei mari e greu să te ții,/Rău e și cu mojicii să fii. [Zanne, 10238] Spre mic și spre mare, fii voitor de bine. [Candrea, 173] Toate apele în mare se varsă și marea nu se mai umple. [Zanne, 846] Și marea tare urlă, când de vânturi se bate. [Zanne, 849] Încearcă marea cu degetul. [AFC 617,57] Făgăduiește marea cu sarea. [Zanne, 858] Ca p-o mare fără vânt. [Zanne, 861] Marfa să fie bună, mușteriii nu lipsesc. [Zanne, 12252] Unde e marfă, trebuie să fie și pagubă. [Candrea, 173] Toată marfa își așteaptă plata. [Zanne, 12254] Marfa gata bani așteaptă. [Candrea, 173] Marfa-i lână-n lână. [AFC 1439, p. 38] A ține tot marginile. [1. A nu umbla cu inima deschisă, a căuta să înșele. 2. A se feri, a se codi.] [Zanne, 13659] Martie din post nu lipsește. [AFC 1439, p. 10] Martorul mincinos nu rămâne nepedepsit. [AFC 1417, p. 18] Cel cu masa este dator să poftească, cel străin să nu îndrăznească. [Zanne, 8785] Când ești poftit la o masă, pleacă sătul de acasă. [Candrea, 174] Tot el la masa altuia, și la masa lui, nimenea. [Zanne, 8786] Nu-i apucă șoarecele sfărmitura de pe masă. [Zanne, 8814] Cine-i întâi la masă e pe urmă la lucru. [Zanne, 8787] La masa gata se adună mulți mușterii. [Zanne, 8789] Nebunii dau mese și înțelepții mănâncă. [Zanne, 8790] Masa întinsă te lasă cu punga linsă. [Candrea, 174] Nici masa n-are gard, dar nici pumnul n-are lăcăți. [Candrea, 174] Pun'te masă, ia-te, masă! [AFC 204, p. 36] A întinde masă cu cineva.[ A fi bun prieten cu dânsul.] [Zanne, 8810] Fierbe mazărea și taci. [Sfat de a nu te amesteca în multe și mai ales unde nu te privește.] [ Zanne, 8820] Îl cerci de mazăre și el se face bob. [Îl înveți bine și el face rău.] [Zanne, 8821] Se lipește ca mazărea-n perete. [Candrea, 175] Măcelar fără cuțit nu se zice măcelar. [Zanne, 12239] Un măcelar bun frică n-are de mii de oi. [Zanne, 12240] S-a strâns, ca cânii la măcelărie. [Zanne, 12241] Un om macină, altul face azimă din fărina lui. [Când unul muncește și altul trage foloasele.] [Zanne, 12242] Macină bine, că trage-n două cu tărâțe. [AFC 664, p. 33] Cu o măciucă a lovit două capete. [Zanne, 7301] Ajunge o măciucă la un car de oale. [AFC 617, p. 58] A făcut el poc, cu măciuca, dar și eu fâș, cu biciușca. [Candrea, 166] Dă ca prostu' cu măciuca în baltă. [AFC 1201 I, p. 8] A-l suge până la măduvă. [Zanne, 5430] Până-n măduva oaselor. [Zanne, 5431] Măgarul după urechi se conduce. [AFC 286, p. 2] Mai bine un măgar care te poartă, decât un cal care te trântește. [Zanne, 2069] Pe măgar când îl poftește la nuntă și-l cinstește, ori lemne trebuiește, ori apa lipsește. [Zanne, 2071] Pe măgarul unde-l legi, acolo rămâne. [Candrea, 166]] Și-a legat magarul. [Adică și-a dobândit stare.] [Zanne, 2079] Se ceartă pe umbra măgarului. [Adică pentru lucruri de nimic.] [Zanne, 2081] Șede pe măgar și caută măgarul. [Zanne, 2082] Măgarul poartă samarul. [AFC 278, p. 18] S-a învățat ca măgaru' cu samaru'. [AFC 204, p. 45] Măgarul care nu-și poate duce samarul, îl mănâncă lupii. [AFC 617, p. 58] Măgarul din corb lesne se cunoaște, din săriturile piste munți. [Zanne, 2086] Și măgarul se vinde tot în oborul armăsarilor. [Zanne, 2089] Când vorbești de măgar, nici măgarul nu-i departe. [Zanne, 2092] Să-ncură măgarii, să strică vremea. [AFC 278, p. 18] Nu râde de măgar, că vine vremea să încaleci pe el. [Zanne, 2100] Fiecare măgar cu povara lui. [Zanne, 2103] Ce știe măgarul ce e cântarea privighetoarei! [Candrea, 166] Pe măgarul mai multora, lupul îl mănâncă. [Zanne, 2106] Capul de măgar nu albește niciodată. [Zanne, 2008] E ca măgarul îmbrăcat în piele de leu. [Candrea, 166] Să te ferească Dumnezeu de lovitura măgarului. [AFC 278, p. 18] Pe măgar, cât să-l lingușești, armăsar n-ai să-l numești. [AFC 1870, p. 15] Coace-te, mălai, pân'la Sfântu' Niculai![Candrea, 167] Și-a trăit traiu', și-a mâncat mălaiu'. [Candrea, 167] A apropiat mălaiu' din traistă.[Candrea, 167] Nu e nebun cel ce mănâncă șapte mălaie, ci e nebun cel ce i le dă. [Zanne, 8625] Mălaiu' dulce împrumut se dă. [Candrea, 167] Când mălai are, sare n-are./Când sare are, mălai n-are. [Zanne, 8628] A tăia un fir de mălai în opt. [A fi foarte zgârcit.] [Zanne, 8629] Cine fuge de la moară se întoarce fără mălai. [Candrea, 167] Caută să ia din coș grăunte și, din postavă, mălai. [Candrea, 167] De frica vrăghiilor, nu mai seamănă mălai. [AFC 1439, p. 4] Mălura din grâu/S-alege la râu. [Cel bun și cel rău la treabă se cunosc.] [Zanne, 837] Mălură în grădina ta nicicum să semeni. [Zanne, 838] Nimenea nu-ți pune sare în mămăligă. [Candrea, 168] Mămăliga nesărată e ca nunta fără lăutari. [Pentru cele care nu sunt după orânduiala lor.] [Zanne, 8635] Mămăliga e mai bună la moară decât acasă. [Candrea, 168] Mămăliga, măi Ioane, fie crudă, numai mare! [AFC 1439, p. 11 La mămăliga mare, vin multe haimanale. [Candrea, 168] Nimic nu te strică, ca dorul de mămăligă. [Zanne, 8641] Mămăliga-i stâlpu' casei, /Pânea-i cinstea mesei. [Zanne, 8642] A rămas cu ața mămăligii. [Adică sărac lipit.] [Zanne, 8651] A prins mămăliga coaje. [AFC 617, p. 55] A o pune de mămăligă. [Candrea, 168] Mămăligă de râșniță și pește de undiță. [AFC 1439, p. 10] Eu spun măligă, tu spui mămăligă. [AFC 664, p. 30] Despuiatului mănușa îi lipsește. [Candrea, 173] Decât mănușă în mână, mai bine brânză și smântână. [Zanne, 7323] A arunca mănușa. [Candrea, 173] A ridica mănușa. [A primi lupta.] [Zanne, 7325] A pune mănușa unde-i place. [Zanne, 8781] Mărul cel frumos îl mănâncă porcii. [Zanne, 872] Mărul care-i frumos la coajă e stricat înăuntru. [AFC 528, p. 1] Merele putrede strică pe cele bune. [AFC 1439, p. 10] Mărul nu cade departe de pom. [Zanne, 876] Mărul de aur, la cea mai frumoasă. [Zanne, 878] Sunt de unde n-are mărul coajă și cireașa, sâmbure. [Zanne, 879] A fi ca mărul lângă drum. [Zanne, 882] Nu strica merele cu cel deprins a mânca pădurețe. [Zanne, 8826] Da' a mânca și mere pădurețe! [AFC 1439, p. 4] Nici două mere degerate. [Candrea, 173] Ce am luat pe mere, am dat pe pere. [AFC 1439, p. 3] Te amesteci, ca mărarul în bucate. [Zanne, 8782] Cine are mărar bagă și în mămăligă. [AFC 691, p. 43] Mai mulți mărăcini decât trandafiri. [Zanne, 840] Mărăcinele și rodul lui, ca el. [Zanne, 843] Cine s-atinge de mărăcini nevătămat nu scapă. [Zanne, 844] Ce-i pe el, și pe mărăcine! [AFC 943, p. 32] Fiecare știe unde-l doare măseaua. [Zanne, 3868] Nici p-o măsea n-are ce pune. [Zanne, 3870] Trage la măsea. [AFC 1439, p. 23] A nu avea cu ce-și stropi măseaua. [Zanne, 3873] Oile au măsele de fier, dar rânză de lână. [AFC 308, p. 64] Femeilor după moarte le cresc măselele înțelepciunii. [AFC 613, p. 46] Cum măsori ți se măsoară. [Candrea, 174] Măsoară de multe ori și croiește o dată. [Zanne, 12304] Măsoară de trei ori și taie o dată. [AFC 1439, p. 10] Cu ce măsură măsori, cu aceea ți se măsoară. [AFC, 1201 I, p. 8] Mătura nouă mătură bine. [Candrea, 175] Mătura cea nouă în cui se atârnă. [Zanne, 7333] Și-a făcut nasul mătură. [Și-a pierdut omenia, e un linge-talere.] [Zanne, 7335] Dă cu mătura pe unde văd ochii soacrei. [AFC 1439, p. 2] Mătură fiecare la ușa sa (lui). [Zanne, 7337] Mătură ca mâța. [Candrea, 175] Ce poți face astăzi nu lăsa pe mâine. [Candrea, 167] A trăi de azi pe mâine. [Candrea, 267] Azi aici, mâine-n Focșani, poimâine în Botoșani. [Candrea, 167] Cine dă din mâini nu se îneacă. [AFC, 418, p. 131] Dă din mâni, dacă vrei să ajungi la mal. [Zanne, 3743] Multe mâini fac sarcina mai ușoară. [Candrea, 169] Omul de treabă nu iese cu mâna goală din casă. [Zanne, 3748] Unde nu poți prinde,/Mâna nu-ți întinde. [Zanne, 3750] Mâna altuia nu te scarpină cum îți place. [Zanne, 3751] Mâna pe mână spală și amândouă, obrazul. [AFC 134, p. 260] O mână spală pe alta și amândouă, obrazul. [AFC 524, p. 17] Mai ușor e a ține un bostan în mână decât o albină. [Candrea, 169] E rău când aștepți de la mâna altuia. [Candrea, 168] Să nu știe mâna stângă ce face dreapta. [Zanne, 3756] C-o mână îți dă și cu două îți ie. [AFC 812, p. 17] Iei cu o mână și dai cu zece. [Candrea, 169] Cine dă cu o mână ia cu amândouă. [Zanne, 3761] C-o mână te mângâie și cu alta te zgârâie. [Zanne, 3763] A uitat de la mână pânâ la gură. [AFC 725, p. 29] E mult de la mână pân'la gură, dar de astăzi până mâne![Zanne, 3773] Sărută mâna pe care n-o poți mușca! [Candrea, 168] Ce-i în mână nu-i minciună. [AFC 877, p. 35] Pe tot ce pune mâna se usucă. [Zanne, 3779] Cu mâna închisă, muște nu poți prinde. [Candrea, 168] Cine e (are) mâna lungă/Pierde și ce are-n pungă. [Zanne, 3782] Cine ține doi pepeni într-o mână râmâne fără nici unul. [Candrea, 169] Undi pui mâna, puni și Dumnezeu mila. [AFC 812, p. 18] A se spăla pe mâni de un lucru (de cineva).[Zanne, 3789] Dai cu mâinile și îmbli cu picioarele. [AFC 148, p.18] Dă și din mână și din gură. [Dă tot ce are, să scape.] [Zanne, 38041] A sta (rămâne) cu mânile în sân. [Zanne, 3813] A fi mână de fier. [Zanne, 3835] A avea mână bună cu cineva. [Zanne, 3822] Cine are mână lungă/Pierde și ce are-n pungă. [AFC 1201 II, p. 16] A lega de mână și de picere. [Candrea, 169] A pune mână de la mână. [Zanne, 3852] A fi (merge) mână-n mână cu cineva. [Zanne, 3854] Cu mână străină, să iei numai foc. [AFC 836, p. 2] Cu mâini străine, numai jaratic să iei. [AFC 664, p. 35] Ce-și face omul cu mâna lui, nici dracul nu desface. [AFC 617, p. 57] Dumnezeu dă, numai trebuie să dai cu mâna. [Candrea, 168] Când cotul se lovește, toată mâna pătimește. [Candrea, 168] Cinci degete sunt la o mână și unul cu altul nu se potrivește. [Candrea, 168] Mâna dreaptă, singură, ei este nedreaptă. [AFC 664, p. 34] Mâna gard n-are, dar nici pumnul, lacăt. [AFC 1439, p. 10] Omul nu trăiește să mănânce, ci mănâncă să trăiască. [Zanne, 8670] Să facem ce-om face și pe urmă iar om mânca. [Candrea, 170] Nu e prost cine mănâncă, ci e prost cine îi dă. [Zanne, 8672] Mănâncă, numai să nu te mănânce. [Candrea, 171] A mâncat cozi de lup. [E tare în gură.] [Zanne, 8717] Cine mai puțin mănâncă are și mâine ce mânca. [Zanne, 8676] Cine mănâncă mult mănânce de mai puține ori. [Zanne, 8677] Mănâncă, da n-o frământat. [AFC 2018, p. 13 ] Și de sub dânsul ar mânca (de zgârcit ce e). [AFC 664, p.30] Îi e a mânca, ca și flămândului a bea apă. [AFC 664, p.31] Mănâncă mere, mâncă pere, locul pitei tot nu piere. [AFC 2018, p. 36] Lupii nu se mănâncă între dânșii. [Candrea, 171] Cine se amestecă în tărâțe îl mănâncă porcii. [Candrea, 170] Nu tot ce zboară se mănâncă. [Candrea, 171] Nu mânca ce nu-ți place. [Candrea, 170] Cum vei (va) săra, așa vei (va) mânca. [Candrea, 170] Îl mănâncă într-o parte și se scarpină în alta. [Zanne, 5420] Și a mânca încă e greu. [Zanne, 8668] Mai bine ar tot mânca,/Decât ceva ar lucra.[Zanne, 8669] Mai bucuros ar mânca, decât ar lucra. [Candrea, 170] Mai bine două mâncări decât o bătaie. [Zanne, 8749] La mâncare, leu și la lucru, bou. [Zanne, 8752] La mâncare lup, și la învățătură butuc. [Pentru cel leneș la învățătură.] [Zanne, 8754] La lucru, uituc, la mâncare, lup. [Candrea, 171] Mâncarea de dimineață, ca și însurătoarea de tânăr. [Zanne, 8757] Mâncarea de dimineață lungește viața. [Zanne, 8758] Mai bine mâncare puțină, decât boală lungă. [Candrea, 171] Mâncarea-i fudulie, băutura este ce este. [AFC 1892, p.45] Orice mâncare satură pe om, ca orice apă stinge pe foc. [Zanne, 8769] Asta e altă mâncare de pește. [Candrea, 171] Vorba puțină și mâncarea puțină, niciodată nu strică pe om. [Zanne, 8759] A-i trece pofta de mâncare. [Adică a muri.] [Zanne, 8773] Mândria orbește pe om. [Zanne, 17633] Mândria vine înaintea căderii. [Zanne, 17634] Mândria e mai rea ca foamea, setea și frigul. [AFC 510, p.7] Bune sunt mânecile late, dar nu ajunge pânza. [Candrea, 172] A băgat-o pe mânecă. [AFC 392, 62] S-a șters cu mâneca cămășii. (L-a urât lumea.) [AFC 662, p. 32] Cu omul prost să nu ai a face, nici în clin, nici în mânecă. [Candrea, 172] A rupe mâneca cuiva. [Zanne, 7306] A-și șterge nasul cu mâneca. [A fi rău crescut, mojic.] [Zanne, 7308] A nu avea nici în clin, nici în mânecă cu cineva. [Candrea, 172] S-a mâniat rău pe sat și trei zile n-a mâncat. [Candrea, 172] S-a mâniat ca văcarul pe sat și oamenii nu știu nimic. [Zanne, 17641] În care haine te-ai mâniat, în acelea ti-i și desmânia. [AFC 649, p.42] Mânia mare mic prânz face. [Zanne, 17646] Cel târziu la mânie e mai mare decât un viteaz. [Candrea, 172] Lasă mânia de sara pe dimineața. [Zanne, 17648] Mânia să apuie o dată cu soarele. [Zanne, 17649] Cu mânia se scoală, cu dauna se culcă.[Zanne, 17650] Unde-i vorbă, nu-i mânie. [Candrea, 172] Mânzul, când îi lipsește muma, începe a striga. [Zanne, 2116] Te ții după mine, ca mânzul după (de) iapă. [Zanne, 2119] A umbla (bate) calea mânzului. [Zanne, 2120] Ce iese din mâță șoareci prinde. [AFC 1439, p. 2] Mâța blândă zgârie rău. [1439, p. 11] Când n-ai mâță-n casă,/Joc șoarecii pe masă. [Zanne, 2126] Când mâța nu-i acasă, șoarecii joacă pe masă. [Candrea, 175] Umblă cu mâța-n sac. [AFC 662, p. 37] Nu ascunde mâța, că i se văd unghiile.[ Candrea, 175] L-a prins cu mâța-n sac. [AFC 836, p. 3] Nu se vinde mâța-n sac. [Zanne, 2131] Netezește mâța, de vrei (voiești) să ridice coada. [Zanne, 2132] Mâța, dacă nu ajunge la slănină, zice că pute. [Candrea, 175] Mâța cu clopot nu prinde șoareci. [AFC 1348, p. 37] Trăiește ca mâța cu cânile. [AFC 662, p. 32] Cinstea mâței la oala cu smântână. [Zanne, 2139] Se joacă ca mâța cu șoarecele. [AFC 1439, p. 19] Când o prinde mâța pește/Și coada la urs o crește. [Zanne, 2143] Două mâțe în sac nu încap.[Candrea, 175] Când se schimbă ițele, parcă zboară mâțele. [Candrea, 175] Știe ce-o îngropat mâța. [AFC 1439, p. 21] Mâța opărită fuge și de apă. [AFC 1406, p.29] A umbla ca mâța după șoareci, pân'ce nu i-a pica în mână.[AFC 1010, p. 223] Când se spală mâța la fereastră, îi a moloșag. [AFC 1439, p. 32] Megieșul cel de-aproape totdeauna-mi sapă moarte. [AFC 1439, p. 11] Dacă risipești meiul, anevoie îl aduni. [Zanne, 869] Nu vin la tine la mei dă sămânță. [AFC 725, p. 29] Îi merge gura ca o meliță. [Candrea, 175] Mergi încet, departe ajungi. [AFC 480, p. 1] Așa merge, pân'se drege. [AFC392, p. 60] Când mergi, să nu te uiți înapoi. [AFC 1439, p. 32] Merge mai mult în trei zile decât în una. [Om încet, leneș.] [Zanne, 5435] Spune-mi cu cine mergi/Și-ți voi spune ce plătești. [Zanne, 9575] Când îmi merge bine, toți îs cu mine; când îmi merge rău, rămân numai eu.] [Candrea, 176] Meserie plătește cât o moșie. [Zanne, 12270] Meserie plătește cât o moșie și gâtul, cât o vie. [Candrea, 176] Douăsprezece meserii,/Treisprezece sărăcii. [Zane, 12272] Dintr-o meserie cât de mică, dacă nu curge, tot pică. [AFC 1369, p. 11] Omul cu meserie nu moare de foame. [AfC 480, p. 1] Meserie are bună, însă ea nu schimbă firea nici nărăvirea. [Zanne, 12280] Nimenea nu se naște meșter. [Zanne, 12285] Meșterul cel bun cu cel mai sănătos lemn are să se slujească. [Zanne, 12286] Meșterul cel bun umblă ca banul din mână în mână. [Zanne, 12287] Meșterul se cunoaște la lucru. [Zanne, 12288] După unelte se cunoaște meșteru'. [Zanne, 12289] Meșterul \ldblquote strică\rdblquote și drege de frică. [AFC 1439, p.11] Meșterul de la Hârlău strică bun și face rău. [AFC 1439, p. 11] Omul cu meșteșug nu piere. [Zanne, 12292] Omul cu meșteșug/Trăiește din belșug. [Zanne, 12294] Meșteșugul omului e brățară de aur.[AFC 1369, p. 11] Meșteșugul e brățară de aur și gâtul, pâlnie de argint. [Zanne, 12295] Meșteșugul vreme cere,/Nu se-nvață din vedere. [Zanne 12298] Sărăcia este meșteșugul. [Candrea, 176] Mai lesne se câștigă mia decât suta. [Zanne, 12309] Unde-a mers mia, meargă și suta. [AFC 204, p. 48] Cel mai mic e mai voinic. [Zanne, 5439] Mic ca acul și rău ca dracul. [Candrea, 136] Se bat cei mari și rabdă cei mici. [Candrea, 176] Din cele mici se cunosc cele mari. [Candrea, 176] Mielul blând suge la două oi. [AFC 617, p. 58] Pe din afară miel se vede, pe din lăuntru lup întreg. [Zanne, 2149] Mielul, după ce e slab, are și coada lată. [Se zice de săracul mândru.] [Zanne, 2150] Mie de miei pă un lup nu-l poate goni. [Zanne, 2151] Tot mielul de piciorul lui se spânzură. [Zanne, 2153] Se scoate miere din orice floare. [Zanne, 8840] Ori cu mierea-n gură, ori cu mâna-n buzunar. [Nu căuta pricină și gâlceavă, dacă nu vrei să dai gloaba.] [Zanne, 8841] Să umbli cu miere și să nu te lingi pe degete nu se poate. [Zanne, 8845] Cine umblă cu miere își linge degetile. [Zanne, 8845] Cine umblă cu mierea pe mână și nu-și linge degetele? [AFC 1439, p. 2] Mierea e moartea muștelor. [AFC 2018, p. 35] La miere se strâng muștele. [Zanne, 8852] Mai multe muște cad în miere decât în oțet. [Candrea, 177] Mierea e dulce la mâncare, dară pricinuiește durere la inimă. [Candrea, 177] Nici miere n-am mâncat, nici inima mă doare. [Candrea, 177 ] Nu e miere fără fiere. [Candrea, 177] Îi curge numai miere. [Candrea, 177] A dat peste mierea ursului. [Zanne, 8867] A înota în miere. [Zanne, 8869] A băga ac în miere. [A vârî zâzanie între oameni.] [Zanne, 8872] Dacă prietenul tău este miere, tu nu umbla să-l mănânci tot. [Candrea, 177] Nu ține pe om locu', ci mila. [Zanne, 17247] N-aștepta milă de la dușman, nici omenie de la țigan. [Candrea, 178] Mila de la străin e ca umbra de la spin. [Candrea, 178] Cel ce dă de milă nu sărăcește. [Candrea, 178] Milă de silă, dor de nevoie. [Zanne, 17255] Milă mi-e de tine, dar de mine mi se rupe inima. [Zanne, 17257] Mi-e milă de el, dar de mine mi se rupe inima. [AFC 662, p. 35] Cel ce râvnește la milă moare flămând. [Zanne, 17260] Are milă dă mine, ca țiganul de pilă. [AFC 725, p. 17] Minciunos, soț furtușagului. [Zanne, 17659] Mincinosul, când spune adevărul, se bolnăvește. [Candrea, 178] Mincinosul nu se mai crede nici când ar spune adevărul. [Candrea, 178] Cine se laudă că nu e minciunos trebuie crezut pe jumătate. [Zanne, 17667] Mai ușor ajungi mincinosul decât cânele șchiop. [Candrea, 178] Mincinos pe mincinos nu poate înșela. [Zanne, 17670] Tânăr mincinos, bătrân hoț. [Zanne, 17672] Lauda mincinosului, bucuria nebunului. [Candrea, 178] Mincinosul încornorează țânțarul/Și-l mărește ca măgarul. [Zanne, 17675] Cel care spune minciună e ca și cel care fură. [AFC 1310, p. 49] Minciuna umblă în lume, iar dreptatea stă la un loc. [Zanne, 17677] Cine spune minciuna o dată rareori mai are crezare. [Zanne, 17679] Cu minciuna boierească, treci prin Șara Ungurească. [AFC 664, p. 37] C-o minciună boierească, trăiești o zi. [Candrea, 178] Și minciuna-i vorbă, dar vremea descopere adevărul. [Candrea, 178] Minciuna are și ea loc pe unde se trece. [Zanne, 17689] Minciună bine ticluită plătește mai mult decât un adevăr. [Zanne, 17692] Cu minciuna-i lua prânzul, dar cină nu-i mai lua. [AFC 1439,32] Minciuna are picioare scurte. [Zanne, 17696] Minciuna nu merge departe. [Zanne, 17701] Cine umblă cu traista plină cu minciuni n-o duce mult. [Candrea, 179] Pentru o minciună se face moarte de om. [Candrea, 178] Minciuna sparge și case de piatră. [Zanne, 17706] Minciuna se afundă ca plumbul și iese ca frunza. [Zanne, 17712] Minciunile una pe alta se ajung. [AFC 418, p. 131] Cu cartea-n mână și cu minciuna-n gură. [Zanne, 17716] Minciuna învinge, dar nu trăiește. [AFC 1439, p. 37] De aș avea minte/Aș avea merinde. [Zanne, 16117] Omul fără minte n-ajunge un ban. [Zanne, 16119] Are cap și n-are minte. [Zanne, 16126] Pomul se cunoaște după roadă/Și omul după mintea neroadă. [Zanne, 16128] Cine n-are vara minte/Iarna nu mâncă plăcinte. [Zanne,16131] Toți se plâng de bani, dar de minte, nimeni. [Candrea, 180] Decât un car de frumusețe, mai bine un dram de minte. [Zanne, 16135] La un car de minte, e bine să fie un dram de noroc. [Zanne, 16136] Decât un car de minte, mai bine un dram de noroc. [AFC 204, p. 12] Mintea e bună, dacă e soră și cu norocul. [Zanne, 16138] Unde-i minte, îi și noroc. [Zanne, 16139] Mai mult noroc ca minte. [Candrea, 179] La un car de învățătură, și-o lingură de minte. [Zanne, 16141] Unde e multă minte (învățătură), acolo e și prostie multă. [Zanne, 16143] Unde e minte multă, e (este) și nebunie multă. [Zanne, 16144] Mintea de ar crește pe toate cărările, ar paște-o și măgarii. [Zanne, 16149] Când e minte, n-ai ce vinde. [Candrea, 180] Am minte, dar n-am ce vinde. [AFC 1439, p. 20] Dacă n-ai minte, ai în calte picioare. [Dacă ai făcut o greșeală, caută cel puțin să o îndrepți.] [Zanne,16160] Iute la minte, rău la fire. [Candrea, 180] Și-o băut mintea. [Zanne, 16165] Dă-mi, Doamne, mintea omului cea de pe urmă! [AFC1439, p. 3] Dă-mi, Doamne, mintea românului cea de pe urmă! [AFC 707, p. 15] Cine are mintea-ntreagă în cearta altuia nu se bagă. [Candrea, 180] Poale lungi și minte scurtă. [Candrea, 180] Coade lungi și minte scurtă. [AFC 2018, p. 13] Cap ai, minte ce-ți mai trebuie. [Candrea, 179] Omul prost nu-mbătrânește, cel cu minte se topește. [Candrea, 180] Cine minte și fură. [Zanne, 17730] Cine a mințit o dată/Și-a mâncat credința toată. [Zanne, 17731] Cine a mințit o dată nu se mai crede (nici) când spune adevărul. [Zanne, 17733] Cine minte gura și-o întinde.[AFC 691, p. 45] Cine mințește lumea de el se ferește. [Candrea, 181] Minte de stă soarele-n loc. [Candrea, 181] Ceea ce la tine e de mirare, la mine cuvânt n-are. [Zanne, 16657] Toată mirarea e de trei zile. [Candrea, 181] După lumânare, și mire. [Cum e darul, și dobânda.] [Zanne,10276] El e mire, tatăl său e mort. [Când unul petrece în afară de vreme.] [Zanne, 10278] Mirele nu se plânge când mireasa e prea frumoasă. [\tab Zanne, 10279] Râde ca mirele surd. [AFC 836, p. 5] Vai de mireasă, când nu-i mirele. [Candrea, 181] Se potrivește, ca mireasa la moară. [Zane, 10296] S-o potrivit, ca nuca-n perete, ca mireasa la moară și ca musca-n lapte. [Zanne, 10296] Nu te grăbi ca mireasa la pat. [AFC 836, p. 4] Stă ca o mireasă. [AFC 1439, p. 20] A sta ca o mireasă; a plânge ca o mireasă. [AFC 1011, p. 46] Tu mori și mireasa își pune flori. [Candrea, 181] Multe flori sunt pe lume, dar puține miroase. [Zanne, 5446] Îi miroase, d-aia nu-i vine. [Zanne, 5450] Miroase a colivă și pute a tămâie. [AFC 1008, p. 10] Cine mișcă pișcă, cine șade coada-i cade. [AFC 662, p. 34] Nu tot pe moale, ca să poți suferi și ce-i tare. [Zanne, 7345] Te lași moale, te bagă în foale. [Candrea, 182] Arde moara, dar și șoarecii se prăpădesc. [Zanne, 7348] Ca să ardă șoarecii, nu da foc morii. [Candrea,182] La moară (cine) se duce se umple de făină. [Candrea, 182] Trece ca pe lângă o moară pustie. [Zanne, 7352] Moara nu macină, până nu o ungi la fus. [Zanne, 7353] Cine fuge de la moară se întoarce fără mălai. [Candrea, 182] Când nu este vânt, nu macină moara. [Zanne, 7360] Moara bună macină orice. [Candrea, 182] Moara, când stă, atunci se sfărâmă. [Zanne, 7368] La rea moară a dejugat. [Zanne, 7373] I-a venit apa la moară. [Zanne, 7378] A lua (tăia) cuiva apa la moară. [Zanne, 7380] Va veni apa și la moara mea (noastră). [Zanne, 7379] A-i da și la moară, și la râșniță. [Candrea, 182] A fost o dată la moară și de două ori la râșniță. [Candrea, 182] Îi umblă gura ca la moara stricată. [Zanne, 7398] A se bate cu mori de vânt. [Candrea, 182] Eu, mare, tu, mare, desagii cine-i duce la moară? [Candrea, 182] A nimerit la moara rea. [AFC 877, p.35] Vorbește ca în moară. [Adică vorbește tare.] [Zanne, 7364] Șine rândul, ca la moară. [Zanne, 7371] Moarte fără bănuială și nuntă fără păruială. [AFC 1439, p. 37] Nu se poate moarte fără pricină și nuntă fără bănat. [AFC 616, p. 17] Pentru o minciună se face moarte de om. [Candrea, 182] Decât viață cu necaz, mai bine moarte într-un ceas. [Candrea, 183] Boală lungă, moarte sigură. [Candrea, 183] Moartea potolește pe toată lumea. [Candrea, 183] De omul viteaz, și moartea face haz. [Candrea, 183] Cine a văzut lumea și soarele trebuie să vadă și moartea. [AFC 664, p. 30] Tot omul, are și moarte, și viață. [Candrea, 183] A avea moarte întunecată. [Candrea, 183] E bun să-l trimiți (de trimis) după moarte. [Candrea 183] Somnul e rupt din moarte. [Candrea 183] Copilul cu moașe multe rămâne cu buricul netăiat. [Zanne, 12322] Între multe moașe piere pruncul. [Zanne, 12322] Moașa știe ca să vie. [AFC 1439, p.10] Mojicului nu se cade să i se dea toiag în mână. [Zanne, 10304] Apa trage la matcă și mojicul, la țeapă. [Zanne, 10305] Nici salcia pom de munte,/Nici mojicul om de frunte. [Zanne, 10307] Mojicul bogat e ca câinele lățos, care numai lui își ține de cald. [Zanne, 10317] Decât c-un mojic la câștig, mai bine c-un om de omenie la pagubă. [Zanne, 17741] Tata, rus,/Mama, rusă;/Numai Ivan,/Moldovan. [Zanne, 13702] Dă-mi, Doamne, mintea moldoveanului cea de pe urmă. [Zanne, 13705] Grija morarului de vamă! [Zanne, 12320] S-a necat morarul și nu-i făină-n sac. [AFC 664, p. 33] Nu plânji pi mormântul altului. [Zanne, 7405] A fi secret ca mormântul. [Candrea, 184] Mort este între cei vii. [Nu-l ia nimeni în seamă.] [Zanne, 5461] Morții, cu morții și viii, cu viii. [Zanne, 5463] Mortul de la groapă nu se mai întoarce. [AFC 1439, p. 10] Decât un înțelept mort, mai bine un măgar viu. [Zanne, 5464] Nu-i nici cu morții , nici cu viii. [Zanne, 5469] Să nu mai dezgropăm morții. [AFC 204, p. 89] A se face mort în păpușoi, cu sacu' legat la gură. [Zanne, 5475 b] A vinde moșia și a cumpăra sanie. [Zanne, 12328] Via și moșia/ Mărită urgia. [Zanne, 12329b] Motanului bătrân, puii de șoareci îi plac. [Candrea, 185] Tace ca un motan. [AFC, 664, p. 36] Dacă vânturi un motan de coadă, n-are de ce se anina. [AFC, 1439, p. 3(181)] A fi mai cu moț decât altul. [Candrea, 185] Lua-te-ar moțata![AFC, 886, p. 26] I-o ajuns mucul la vârful degetului. [Candrea, 185] A prinde inima mucegaiu. [Candrea, 185] Parcă-i lovit cu muchia în cap. [Zanne, 12332] A fi ca mugurul brumat. [Zanne, 892] A muia pe cineva. [Candrea, 186] A-i muia oasele. [Candrea, 186] A-i muia ceafa. [Candrea, 186] Muierea întrece și pe dracul. [Arată viclenia și răutatea muierii.] [Zanne, 3922] Muierea judecă pe dracul, îl scoate și dator. [Zanne, 3923] Unde e muierea, nu mai are dracul nimic de făcut. [Zanne, 3924] Muierea, poale lungi, minte scurtă. [Zanne, 3928] Muierea, minte ușoară. [Zanne, 3929] Limba muierii, cuțit cu două ascuțituri. [Zanne, 3930] Muierea rea, singură își dă palme și-și bate capul de pereți. [Arată până unde poate merge răutatea femeilor.] [Zanne, 3935] Pe muierea în toată viața să o porți în spinare, și o dată să o lași jos, iar ea se vaită că a ostenit. [Muierea e veșnic nemulțumită.] [Zanne, 3937] Muierea de la cap răcește. [Arată slăbiciunea muierii la minte.] [Zanne, 3941] Muierea a înălbit și pe dracul. [Zanne, 3946] Muierea limbută, la bărbat tăcut, ca toaca la biserică. [Biciuiește limbuția femeilor, arătând tot deodată și precăderea bărbatului. [Zanne, 3955] Când muierea-i mută și bărbatul surd, viața cea mai bună între amândoi. [Zanne, 3957] Cu muierea să umbli ca c-o bubă coaptă, că îndată se sparge. [Adică binișor, că numai îndată se mânie. [Zanne, 3972] Muierea cinstită, podoaba casei sale. [Zanne, 3988] Nici otrava nu e rea ca muierea rea. [Arată răutatea firii femeiești.] [Zanne, 4032] Precum la haine, molia, așa și la bărbat, muierea rea. [Îl nenorocește și-l prăpădește cu totul.] [Zanne, 4033] Muierea bună, ca pâinea caldă. [Adică plăcută.] [Zanne, 4035] Muierea fără bărbat, ca un cuiu fără ciocan. [Zanne, 4039] Muierea nebătută e ca moara neferecată. [AFC, 691, p. 43] Fumul din casă și muierea rea, fac omul să apuce câmpii. [AFC, 204, p. 18] Decât muierea rea,/ Mai bine fără ea. [Mai bine ne-nsurat, decât cu o tovarășă care să-ți facă zile amare.] [Zanne, 10329] Muierea bună e bărbatului cunună. [Candrea, 186] Bărbatul aduce cu sacul, muierea să scoată cu acul, tot se gată. [Candrea, 186] Nu suferi în ochi fum și muierea rea, că te îmbătrânește de timpuriu. [Candrea, 186] Ce e prea mult nu-i bine; ce e prea puțin, câteodată, tot nu-i bine. [AFC, 664, p. 33] Nu fugi după mult, că ți-i pierde și puținul. [AFC, 160, p. 15] Unde a mărs cel mult, meargă și cel puțin. [AFC, 148, p. 17] Ce-i prea mult nu-i sănătos. [AFC, 480, p. 1] Mulți văd, puțini cunosc. [AFC, 1439, p. 37] Să lucrezi și pe mult, și pe puțin. [AFC, 1439, p. 18] Mult a fost, puțin a rămas. [Candrea, 186] Cine nu e mulțumit de puțin nici de mult n-are parte. [Candrea, 186] Nu în mult stă bunul, ci în bun stă multul. [Candrea, 186] Cine nădăjduiește la prea mult pierde și ce are. [Candrea, 186] Cine nu se mulțumește de puțin, de mult, niciodată. [Candrea, 186] Cine începe multe puține sfârșește. [Candrea, 187] Decât multe și toate rele, mai bine una și bună. [Candrea, 187] Cei mulți n-așteaptă pe cei puțini. [Candrea, 187] Mulțumirea sufletească întrece pe cea trupească. [Candrea, 187] Sârguința e muma norocului. [Candrea, 187] Trândăvia e muma tuturor răutăților. [Candrea, 187] Lovește ca muma pădurii. [AFC, 662, p. 37] Pentru unii, mumă,/ Și pentru alții, ciumă. [Zanne, 10355] Munca e brățară de aur. [Candrea, 187] Munca este mama săracilor. [Candrea, 187] Munca sfințește locul. [Candrea, 187] Munca e blagoslovită;/ Când te ții de ea, ai pită. [Zanne, 17269] Munca e comoara. [Zanne, 17270] Munca pământului e bogăție. [Zanne, 17271] Munca e bogată ca Dumnezeu. [Zanne, 17272] Prin muncă și stăruință,/ Vei ajunge la dorință. [Zanne, 16276] Dintr-o muncă, cât de mică,/ Dăcă nu curge, tot pică. [Zanne, 17277] Munca face poftă de mâncare. [Încă una din foloasele muncii.] [Zanne, 17283] Munca e o comoară. [AFC, 1375, p. 28] Când chemi la muncă, ia-ți sapa în mână. [AFC, 1369, p. 11] Munca lungește viața, iar lenea o scurtează. [AFC, 1421, p. 51] Muncește astăzi, ca să mănânci mâine. [Candrea, 187] De unde muncești, de-acolo trebuie să mănânci. [Omul trebuie să se folosească de roadele muncii sale.] [Zanne, 17286] Cum muncești, așa ți se plătește. [Zanne, 17287] Decât să muncești degeaba, mai bine să șezi degeaba. [Când ni se propune să muncim fără nici un folos.] [Zanne, 17291] Omul e dator să muncească, să nu-l găsească moartea șezând. [Omul trebuie să muncească.] [Zanne, 17295] Mergi, muncește, ca să ai,/ Și la un sărac să dai. [Munca ne permite să ajutăm pe cei mai săraci decât noi.] [Zanne, 17298] D-oi munci, de n-oi munci, mai bogat d-așe n-oi fi. [AFC, 649, p. 44] Parcă a muncit cuiva și nu i-a plătit. [AFC, 621, p. 41] Cine nu muncește nu mănâncă. [AFC, 1384, p. 8] Fii înțelept ca șarpele, muncitor ca albina și doritor ca turturica. [Candrea, 187] Vrednic este muncitorul de plata sa. [Zanne, 17300] Munca muncitorului, pe mâna risipitorului. [Se zice pentru cei ce risipesc averea ce de la părinți găsesc.] [Zanne, 17301] Omul muncitor/ De pâine nu duce dor. [Zanne, 17302] Doar munte cu munte nu s-ajunge. [Zanne, 893] Munte cu munte să-ntâlnește, dar om cu om.[AFC, 662, p. 36] Din muntele pietros ies izvoare limpezi. [AFC, 1001, p. 7] Așteaptă mură în gură. [AFC, 148, p. 17] Mură-n gură. [AFC, 204,p. 29] Așteaptă, murgule, să paști prundul. [Zanne, 2163] Cine moare, și cui îi trage clopotul! [Se zice când așteptați pe unul, vorbești de dânsul, și vine altul.] [Zanne, 5554] Odată moare omul. [Zanne, 5555] Unul trage să moară,/ Și altul joacă, se-nsoară. [Arată întâmplările vieții. Unuia îi merge bine și altuia rău, unul se-mbogățește, pe când altul sărăcește etc. ] [Zanne, 5561] Ploaia și moartea niciodată să nu le chemi. [Căci vin singure, nechemate, și mai mult în paguba românului.] [Zanne, 5566] Pe cine (care) nu-l lași să moară nu te lasă să trăiești. [Zanne, 5567] Pe cine nu lași să moară, acela nu te lasă să trăiești. [AFC, 707, p. 14] Cine moare groapa lui și-o astupă. [Zanne, 5573] Ai grijă să nu-ți moară mulți înainte. [1.Singur îți faci rău, cauți moartea cu lumânarea, nu te îngrijești de sănătate. 2. Păzește-ți pielea ta, nu te îngriji de-a mea.] [Zanne, 5578] A muri fără lumânare. [Adică fără veste.] [Zanne, 5584] A muri cu zile. [A muri fără ca să fi fost bine căutat, dintr-o întâmplare nenorocită etc.] [Zanne, 5585] A murit, că i s-au isprăvit zilele. [Zanne, 5586] A muri ca un câine. [Singur, părăsit de toți, într-o mizerie adâncă.] [Zanne, 5587] Cine a murit în anul tecut în anul trecut s-a îngropat. [AFC, 610, p. 51] Nu i-ar mai muri mulți înainte. [AFC, 204, p. 32] A murit de inimă rea. [AFC, 1439, p. 14] Mai bine n-ai mai muri, decât ai mai trăi. [AFC, 1439, p. 38] Să nu moară neîntrebat. [AFC, 1439, p. 19] Decât să trăiești murind, mai bine să mori trăind. [Candrea, 188] Masa și casa, Dumnezeu le-a dat, dar musafirii, dracul i-a adus. [AFC, 798, p. 3] Nu fac toate muștele miere. [Candrea, 188] Mai multe muște prinzi cu o lingură de miere, decăt cu o butie de oțet. [Zanne, 2167] Cine se ia după muscă ajunge la bălegar. [Zanne, 2173] A se aduna ca muștele la miere. [Adică în mare număr și cu plăcere.] [Zanne, 2187] Cel cu musca pe căciulă. [AFC, 662, p. 31] Nu te vezi că ești cu musca pe căciulă ? [AFC, 859, p. 28] Lucrează ca musca la arat. [AFC, 278, p. 82] Bâzâie ca muștele. [AFC, 278, p. 82] Dacă ar face toate muștele miere, ar fi chila cinci bani. [AFC, 1439, p. 4] Cu mâna închisă, muște nu poți prinde. [Candrea, 188] Sus mustața! [A fi vesel de ceva.] [Zanne, 4051] A-i râde mustața. [1. A se bucura de binele care vine peste noi sau peste prietenii noștri. 2. A începe să crească mustățile pentru întîiași dată și frumoase, precum se mai zice : a-i miji mustața.] [Zanne, 4054] A râde pe sub mustață. [A râde cam pe ascuns.] [Zanne, 4055] Mustrarea pătrunde mai adânc pe cel cuminte, decât o lovitură, pe cel nebun. [AFC, 1310, p. 49] Decât să muști omul pe din dos, mai bine mușcă-l de față. [Când ai ceva cu un om, să-i spui verde-n față ce ai de spus, iar să nu-l vorbești pe din dos.] [Zanne, 5589] Se repede, dar nu mușcă. [Se zice de acei care amenință cu bătaia, dar nu fac nimic.] [Zanne, 5590] A mușca. [A înțepa cu vorba.] [Zanne, 5591] Ai să-ți muști mâinile ! [O să-i fie ciudă, o să regrete.] [AFC, 836, p. 1] Sărută mâna pe care n-o poți mușca. [Candrea, 188] A veni cuiva muștarul la nas. [Candrea, 189] După ce e mută, apoi e și slută. [Candrea, 189] Ducă-se unde a dus mutu' iapa, și surdu' roata. [AFC, 204, p. 11] Vorbea un mut. [AFC, 204, p. 49] Mutul tace și face. [AFC, 522, p. 5] Tace ca mutu'. [Candrea, 189] Nu e de mutra lui. [Se zice despre un dar, o slujbă, care sunt prea bune pentru cel care le primește.] [Zanne, 4059] A aștepta să vie cu muzicanți, ca la nuntă. [AFC, 1011, p. 46] Și banul de nafură. [Adică până la cel din urmă ban.] [ Zanne, 15431] A se da ca nafura. [Adică foarte puțin, puțin câte puțin. De pildă, când cineva, din zgârcenie, împărțind ceva de ale mâncării, dă părți mici de tot.] [Zanne, 15432] A fi omul naibii. [Zanne, 15439] S-o dus la naiba ! [AFC, 873, p. 26] A se umfla în nări. [Zanne, 4062] Om cu bune nări. [Adică delicat, fin, deștept, vorbăreț, glumeț ;în opunere cu : om fără nări.][Zanne, 4063] Vezi că-i cu nasul de ceară, îndată se topește. [AFC, 859, p. 28] Cum e nașul, și finul. [Zanne, 10374] Tot nașul are naș. [AFC, 204, p. 45] Și-a găsit nașul. [1.S-a găsit cine să-l înfrâneze, să-l stăpânească. 2. A fost bătut.] [Zanne, 10379] Și-a găsit nașul ce-i lipsea. [AFC, 1011, p. 47] Azi joacă nașu la mine, mâine, la tine. [Candrea, 192] A scăpat nașul de greu. [AFC, 664, p. 32] Nașul botează,/ Nașul cutează. [Se zice când o rudă îndrăznește la altă rudă.] [Zanne, 10372] Îndrăznește ca nașul. [Zanne, 10373] Unul naște, altul moare. [Candrea, 192] Prost se naște, prost crește, prost moare. [Candrea, 192] A fi născut în zi de lucru. [Candrea, 192] Gol m-am născut, gol o să mă duc. [Candrea, 192] Ce naște din pisică șoareci mănâncă. [Candrea, 192] Cine nădăjduiește la prea mult pierde și ce are. [Să nu râvnească omul la prea mari lucruri ; să fie cumpătat în dorințele sale.] [Zanne, 16674] Trage nădejde, ca mortul colacul. [Candrea, 190] Nu te hrăni cu nădejdea. [Candrea, 190] Cu nădejdea trăiești, cu nădejdea și mori. [Candrea, 190] Unde este nădejde multă, acolo este și deșertăciune. [Căci omul este adeseori înșelat în așteptările sale.] [Zanne, 16661] Cu nădejdea, omul nu moare. [Omul nu trebuie să piardă speranța.] [Zanne, 16662] Cu nădejdea te duci și-n groapă. [Zanne, 16665] Trage nădejde, ca spânul de barbă. [Zanne, 16667] Trage nădejde, ca ursul de coadă. [AFC, 1439, p. 23] În nădejdea slugii, dai de fundul pungii.[AFC, 877, p. 34] A-l trece nădușelile. [Zanne, 5597] A-l fi trecut nădușelile morții. [Candrea, 190] A năluci ochii cuiva. [Candrea, 191] Năpasta cade tot pe omul sărac. [Candrea, 191] Năravul din fire/ N-are lecuire. [Zanne, 17743] Năravul din fire n-are lecuire. [AFC, 204, p. 30] Năravu-nrădăcinat nu poate fi vindecat. [Candrea, 191] Năravul stă sub suflet. [Zanne, 17746] Un nărav rău trage după sine un altul, mai rău. [Prin urmare, să ne ferim de cei pe care cunoaștem că au un nărav.] [Zanne, 17747] E om frumos, dar năravul îl strică. [Nu se caută frumusețea la om, ci însușirile lui cele bune.] [Zanne, 17749] A-i lua năravul. [Adică a- l bate.] [Zanne, 17751] Nu-i bine să-l înveți pe bărbat cu nărav. [Candrea, 191] Lupul păru-și schimbă, dar năravul ba. [Candrea, 191] Cine la multe năzuiește nici una nu isprăvește. [Candrea, 193] Palma de la neam ustură mai rău decât (ca cea) de la un străin. [E mai mare ciuda când îți face un neajuns neamul, decât unul străin. [Zanne, 10387] Cu neamurile să mănânci, să bei,/ Daraveri să n-ai cu ei.[1. Să nu faci daraveri cu neamurile, căci cearta e gata. 2. În afaceri nu se ține socoteală de gradul de înrudire.] [Zanne, 10389] Neam, neam,/ Dar brânza e pe bani. [Zanne, 10390] Cu neamuri și cu prieteni să nu faci afaceri. [AFC, 1439, p. 33(804)] Nebunul nu râde de ce vede, ci de ce-și aduce aminte.[Când unul râde și nu e de râs.] [Zanne, 16208] Nebunul râde când nu e de râs. [Zanne, 16209] Patimile nebunilor sunt învățătura înțelepților. [Cei înțelepți se învață din greșelile altora.] [Zanne, 16176] Nebunul cu steagul în mână. [Adică la toți își arată nebunia.] [Zanne, 16177] Cine își pune mintea cu nebunul este și mai nebun. [Omul cu minte își vede de treabă.] [Zanne, 16181] Nebunul, dacă te pui cu dânsul, te gâtuie. [Să fugi de cel nebun.] [Zanne, 16183] De nebun și de muierea rea, tot înțeleptul se dă în lături. [Zanne, 16187] Nebunului, nici să-i faci, nici să-ți facă. [De rău, să fugi cât poți.] [Zanne, 16192] Cu nebunul, nu glumi. [Zanne, 16194] Limba nebunului este o moară fără grăunte. [Vorbește fără miez, fără nici un rost.] [Zanne, 16198] Câinele îmbătrânește de drum, și(iar) nebunul, de grija altora. [Zanne, 16213] Nebunul bate balta și tot pe el se stropește. [Când unul își face singur rău.] [Zanne, 16218] Un nebun aruncă o piatră în fântână și zece înțelepți nu pot s-o scoată. [Zanne, 16223] Nebunul nu asudă nici la vale, nici la deal. [Cu omul prost nu o mai scoți la capăt.] [Zanne, 16226] Nebunul se laudă cu nebunia sa. [Când unul nu cunoaște că a greșit.] [Zanne, 16227] Mai bine să te îneci în apă, decât să treci apa pe puntea nebunului. [Adică mai bine în primejdie, decât cu ajutor de la un nebun.] [Zanne, 16231] Poftim, cuminților, la casa nebunilor.[Zanne, 16232] Glasul nebunului nu s-aude în cer. [Zanne, 16234] Mulți nebuni îți ies în cale. [Mulți nebuni mai sunt pe lume.] [Zanne, 16236] Lauda mincinosului, bucuria nebunului. [Candrea, 194] Înțeleptul stă la masa nebunului. [Candrea, 194] Unde e învățătură multă, și nebunie multă. [Candrea, 194] Copiii, nebunii și omul beat vorbesc adevărul. [Candrea, 194] Un nebun aruncă o piatră și zece cuminți n-o pot scoate. [AFC, 204, p. 48] Nebunul simte plăcere când săvârșește răul, iar înțeleptul, când se îndeletnicește cu înțelepciunea. [AFC, 1417, p. 17] Nebunul multe face la mânie, înțeleptul multe rabdă. [AFC, 1439, p. 38] Necazurile sunt pentru oameni și oamenii, pentru necazuri. [Zanne, 16683] Necazul învață pe om. [Astfel se capătă experiență.] [Zanne, 16689] Necazul e de la dracul. [Zice omul disperat.] [Zanne, 16691] De necaz, mănânci și plăcinte. [Zanne, 16692] Prietenii la necaz se cunosc. [Candrea, 194] Ocara cu necinstea e tot una. [Candrea, 195] A fi sărac nu e rușine, ci a fi necinstit. [Prin urmare mai bine sărac și curat.] [Zanne, 17755] Omul nedrept se teme de toți. [Candrea, 195] E mai bine a suferi de nedreptate, ca a face strâmbătate.[Mai bine să fii jertfă, decât călău.] [Zanne, 12340] Nedreptatea răstoarnă scaunele puternicilor. [Zanne, 12341] După o nefericire, vine și alta. [Supărările se țin lanț.] [Zanne, 16701] E mai negru ca dracul. [AFC, 204, p. 16] Nici câtu-i negru sub unghie. [AFC, 836, p. 4] Ba e albă, ba e neagră. [Candrea, 195] Nici albă, nici neagră. [Candrea, 195] Negustor de ploșnițe. [AFC, 836, p. 4] De câștigi, de păgubești, tot negustor te numești. [AFC, 204, p. 13] Negustorul fricos nici nu câștigă, nici nu păgubește. [Zanne, 12356] Tâlharul neprins este negustor cinstit. [Candrea, 195] Negustorie de om calic. [Candrea, 195] Casa nemăturată musafiri așteaptă. [AFC, 1439, p. 32(770)] Nemulțumitului i se ia darul. [AFC, 204, p. 31] Și nenorocirea îi câteodată bună. [Când dintr-o neplăcere ne vine vreun bine.] [Zanne, 16710] Nenorocirea, când vine pe capul omului, nu vine singură, ci mai trage și altele după ea. [Zanne, 16711] Nu râde de nenorocit, căci norocul e schimbător. [Candrea, 196] Răul nu rămâne nepedepsit. [Candrea, 196] Cel nepoftit, locul lui, după ușă. [Zanne, 9584] Nepoftitul n-are scaun. [Zanne, 9585] Nerăbdarea strică treaba. [Candrea, 196] Cine se ia cu nerodul este ca și el, nebun. [Când greșești, luându-te după un altul.] [Zanne, 16261] Nerodul râde fără să știe de ce râde. [Zanne, 16262] Nerodul, când este beat, se crede că e împărat. [AFC, 877, p. 34] Prostul e mai cuminte decât nerodul. [Candrea, 196] Femeile nechibzuite, ca bucatele nesărate. [Candrea, 196] Omul este nesățios: cu cât are, tot ar vrea să mai aibă. [Zanne, 17758] A fi netot. [Candrea, 196] Cine caută nevastă fără cusur neînsurat rămâne.Candrea, 197] Trei lucruri nu se împrumută : calul, nevasta și pușca. [Zanne, 10411] Nevasta nu e cârpă, să o descoși și să o lepezi. [Prin urmare, gândește bine înainte de a te cununa cu vreuna.] [Zanne, 10417] La nevoie se cunoaște prietenul, și la boală, nevasta. [În nenorociri și la nevoie poți cântări prieteșugul și dragostea cuiva.] [Zanne, 10422] Pânză și nevastă, noaptea să nu-ți alegi. [Candrea, 197] Caută nevasta să-ți placă, iar nu altora. [Candrea, 197] Bine este să asculți și sfatul unei neveste. [Zanne, 10433] Dacă moare nevasta mea, se duce lumea jumătate ; dacă mor și eu, se isprăvește lumea. [Zanne, 10439] Își bate dracul nevasta. [Candrea, 197] Omul nevoiaș se îneacă pe uscat. [Zanne, 5615] Nevoiașul la toate zice că nu poate. [Candrea, 197] Nevoiașul și prostul și în ziua de Paști postesc. [Se zice unui om care, unde este cinstea mai mare, el face necinste fie prin purtare, fie prin vorbă.][Zanne, 5617] De nevoie, omul vorbește și ce nu-i e voia. [Zanne, 16277] Nevoia vinde, nevoia cumpără. [Zanne, 16281] Nevoia învață pe om. [Zanne, 16303] Nevoia e mama născocirilor. [AFC 418, p.131] Nevoia te învață ce nu ți-e voia. [AFC 204, p.32] Nevoia te duce unde nu ți-e voia. [AFC 1200, p.1] Nevoia învață cărăușie. [Zanne, 16308] Când îl vezi la vreo nevoie,/Nu-i mai da brânci în noroaie.[Zanne, 16276] De nevoie, omul mănâncă și pere pădurețe. [Zanne, 16286] De nevoie, mănânci și mere acre. [Zanne, 16287] Omul, la nevoie, se prinde și de ascuțitul sabiei. [Zanne, 16291] Nevoia n-are stăpân. [Zanne, 16298] Nevoia e mama născocirilor. [Zanne, 16300] Nevoia te învață să trăiești. [AFC 204, p.32] Nevoile se țin mai mult de nevoiaș. [Zanne, 16309] La unii nevoie, iar la alții bună-voie. [Unii sunt mulțumiți, fericiți, iar alții, dimpotrivă.] [Zanne, 16311] Se ține ca nevoia de om. [Zanne, 16313] A încăleca pe nevoie. [Când unul a scăpat de nevoi.] [Zanne, 16314] Face voie de nevoie și haz de necaz. [Candrea, 197] Nevoile nu cad pe pietre, ci pe oameni. [AFC 1200, p. 3] Nevoia vinde lemne și vremea le cumpără. [Arată puterea nevoii.] [Zanne, 16282] Nevoia te învață minte. [Zanne, 16304] Are patru boi/Și o sută de nevoi. [Avere relativ multă, dar supărare multă.] [Zanne, 16278] Nu te întreabă nevoile ce vârstă ai. [Omul suferă la orice vârstă.] [Zanne, 16273] De este nevoia înainte, silești de-o ajungi, de este în urmă, o aștepți să vie. [Se zice pentru cei ce nu pot scăpa de belele și necazuri.] [Zanne, 16274] La vreme de nevoie și cu lături poți stinge cel mai mare foc. [Adică la o lipsă mare, și ce e mai prost prinde mare loc.] [Zanne, 16275] Fiecare are câte o nevoie, altul, câte nouă. [Unul are mai multe sau mai puține supărări, dar nimeni nu e lipsit de ele.] [Zanne, 16279] Nicovala mult rabdă până este nicovală; după ce ajunge ciocan, bate fără milă. [AFC 1201 VII, p. 5] Decât un an nicovală, mai bine trei zile ciocan. [Zanne, 12377] A nimerit, ca Irimia, cu oiștea-n gard. [Candrea, 197] Nimeriși ca nuca-n perete. [AFC 2018, p. 41] Dumnezeu te păzește, până ce te nemerește. [Candrea, 197] Ningă, plouă, numai vreme rea să nu se facă. [Zanne, 193] Nu mi-au nins, ca să nu-mi degere,/Nici mi-a plouat, ca să nu mă ud. [Zanne, 194] E de când a nins pă gard. [AFC 204, p. 16] Parcă-i tot ninge și plouă. [Candrea, 197] Dacă nu e ploaie, fie și ninsoare. [Zanne, 192] Noaptea este un bun sfătuitor. [AFC 1439, p. 38] Noaptea a prins ca de ochi. [AFC 151, p. 46] Lucrul de noapte râde ziua de el. [Zanne, 200] Noapte cu soare nu s-a pomenit. [Zanne, 201] Mare e noaptea, bun e Domnul. [Se zice spre mângâierea celor deznădăjduiți.] [Zanne, 204] Cată nod în papură. [AFC 836, p.2] A da de nod. [Adică de greu.] [Zanne, 1237 De când cu potopul lui Noe. [Zanne, 15447] Făcu treabă, ca corbu' lui Noe. [Candrea, 198] A fi feciorul lui Noe. [Adică bețiv.] [Zanne, 15451] După nor, vine și senin. [Zanne, 207] Cui e frică de orice nor, nici o călătorie face. [Zanne, 209] Norul, până nu se-ngroașă, furtună nu aduce. [Zanne, 210] Norii cei mici se duc la cei mari. [Zanne, 211] Nici de nor de vară să te întristezi, nici de senin de vară să te veselești. [Zanne, 212] Nora nu știe și soacra nu vede. [Când nici cei mici nu pricep un lucru, nici cei mari nu-i învață ce să facă.] [Zanne, 10449] Nici nora fată, nici soacra mumă. [Zanne, 104455] Nora cu soacra, ca șoarecele cu pisica. [Zanne, 10459] Ca soacra cu nora petrece. [Candrea, 198] Vorbește soacrei, să priceapă și nora. [Candrea, 198] A intrat nora-n vase. [AFC 662, p. 34] Vine nora și soacra rămâne fără păr. [AFC 151, p.46] Celea ce norocul face nici mintea, nici socoteala a desface poate. [Zanne, 16717] Norocul e de la Dumnezeu și necazul, de la oameni. [Zanne, 16718] Norocul este (i) orb. [Zanne, 16720] Norocul calcă-n urma minții. [Zanne, 16722] Unde-i minte, îi și noroc. [Candrea, 198] Norocu-i după cum și-l face omul. [Zanne, 16724] Norocul, cum și-l face și omul. [AFC 1439, p. 11] Omul cu noroc nu i-l poate lua nimeni. [Zanne, 16726] Norocul nu fuge după om, ci omul după noroc. [Zanne, 16727] Cine n-are noroc să-l caute. [Zanne, 16728] Omul numai o dată-n viață/Dă cu norocul față. [Zanne, 16729] Norocul dracului,/La casa nănașului. [Zanne, 16731] Norocul prostului. [Zanne, 16732] Norocul s-a fudulit, căci trage numai pe la case mari.[ Zanne, 16733] Norocul întâi râde, apoi plânge. [Zanne, 16734] Norocul e schimbător; când nu știi să-l ții, el te lasă. [Zanne, 16738] Norocul, ca soarele; când mai mult arde, ploaie ne aduce. [Zanne, 16740] Omul de noroc să se plângă. [Zanne, 16742] Norocul, ori fugi de el, ori dai peste el. [Zanne, 16743] Unde-i noroc, și parte. [Zanne, 198] Dacă n-ai noroc și parte, geaba te mai scoli de noapte. [AFC 1201 I, p. 8] Dacă nu-i și nu-i noroc la vremea lui, nu mai spune nimănui. [AFC 798, p. 3] Dacă are omul noroc, măcar să samene cărbuni, și tot se face. [Zanne, 16748] Omul fără noroc e ca tămâia fără foc. [Zanne, 16754] Cine n-are noroc dimineața n-are nici seara. [Candrea, 198] Omul fără noroc/Îi iese părul prin colop. [Zanne, 16757] Omul fără noroc să nu-și mai caute la țigancă în ghioc. [Zanne, 16759] Cine n-are noroc, ca și floarea fără soare. [AFC 1007, p. 14] Fă-mă, mamă, cu noroc/Și mă aruncă în foc. [Zanne, 16762] Când sunt zile și noroc,/Treci prin apă și prin foc. [Zanne, 16763] Cine-i cu noroc e și cu minte. [Zanne, 16764] Decât (să ai) un car de minte, mai bine un dram de noroc. [Zanne, 16766] Când norocu-și schimbă pasu', n-aduce anul ce-aduce ceasul. [Candrea,198] Norocu' nu stă-n drum. [Candrea, 198] Norocu' îl găsești, dacă-l ai. [AFC 204, p. 31] Norocul umblă cu ochii legați. [AFC 2018, p. 37] Norocul prostului. [AFC 1439, p. 12] Nu sta, că-ți stă norocul. [Zanne, 16778] Geaba-i norocu' cu dramu' și lenea, cu caru'. [AFC 204, p. 19] Nu ședea, că-ți șede norocul. [AFC 649, p. 41] Te slujește norocul, cât umbra acului pe croitor. [Zanne, 16780] Mai mult noroc ca minte. [Candrea, 198] A dat mâna cu norocul. [Zanne, 16783] I-a bătut ceasul norocului. [Zanne, 16784] Îl ține norocul de păr. [Zanne, 16786] A sta călare pe noroc. [Zanne, 16787] Norocul (meu, tău etc.) l-a spălat ploaia. [Zanne, 16790] Și-a mâncat norocul. [Candrea, 198] Și-a mâncat norocul, ca țiganul, biserica. [Zanne, 16792] A-și arunca norocul în gârlă. [Zanne, 16793] Umblă norocul după el, ca pulberea după câne. [Zanne, 16795] Norocul după ea, ca praful după câine. [AFC 204, p. 31] E plin de noroc, ca broasca de păr. [AFC 836, p. 2] Fuge de ploaie și dă de noroaie. [Candrea, 199] Cine nu vrea să se nomoleaască/De noroi să se ferească. [Zanne, 914] A scoate pe cineva din noroi. [Adică dintr-o stare ticăloasă, rușinoasă.] [Zanne, 915] Cică spun nucile că din soiul lor sunt migdalele. [Zanne, 923] Cine vrea miezul să spargă nuca. [Zanne, 916] Sparge întâi nuca, ca să-i mănânci miezul. [Candrea, 199] Nuca nu crapă, până nu-i dai cu ciocanul. [Nimic nu se dobândește fără muncă.] [Zanne, 8889] Singură nucă nu sună într-un sac. [1. Un ban într-o pungă. 2. Un om singur nu poate face nimica fără ajutorul altora.] [Zanne, 919] Nu toată nuca are miez bun și sănătos. [Zanne, 920] Bate nucile, până nu pică frunza. [Zanne, 921] Se lovește ca nuca-n perete. [AFC 1439, p. 18] Nu se prinde de el (cartea), ca nuca-n perete. [AFC 664, p. 30] Vorbele celor mari sunt ca smochinele de dulci, iar vorbele celor mici sună ca niște nuci. [Candrea, 199] Cine cere nu piere, dar nici nume bun n-are. [Candrea, 199] Decât să-ți iasă nume rău, mai bine ochii din cap. [Candrea, 199] Schimbă-mi, badea, numele, nu ți-oi mai uita binele. [Candrea, 199] Numele proștilor pe toate gardurile. [AFC 204, p. 32] Să-ți vină numai numele! [AFC 836, p.5] A purta nume mari (scumpe). [Zanne, 10462] Un nume bun e mai scump ca o moșie. [Zanne, 16805] Numele bun e mai scump decât aurul. [Zanne, 17306] Mai bun e un nume bun, decât altul de preț. [Zanne, 17306] Am petrecut ca la nunta tatii. [AFC 204, p. 2] Am jucat la nunta tatii. [Zanne, 10503] A juca la două nunți nu se poate. [Candrea, 199] Toate pe dos și nunta, marțea. [Candrea, 199] Ca nunta fără lăutari. [1. Pentru cele care nu sunt după orânduială. 2. Neplăcut, fără haz.] [Zanne, 10495] Dracul a mai văzut nuntă miercurea? [Zanne, 10481] Când e nunta fără muzicanți? [AFC 1011, p. 46] Nuntă fără lăutari și ceartă fără bătaie nu se poate. [Zanne, 10493] Nici o nuntă fără vorbă, nici o moarte fără bănuială. [Zanne, 10484] Moarte fără bănuială și nuntă fără căială nu se poate. [Candrea, 199] Ai văzut nuntă fără minciună și moarte fără pricină? [Zanne, 10485] Nu se poate nuntă fără (făr) de scurtă. [Candrea, 199] Cât ține nunta, slugile sunt scutite de bătaie. [Zanne,10 476] Să-ți car la nuntă apă cu ciurul. [Candrea, 199] Fără haină de nuntă, la nuntă să nu mergi. [Zanne, 10498] Nuntă posomorâtă/E ca o babă gârbovită. [Zanne, 10497] Mulți aleargă la nuntă, dar numai ginerele se folosește. [Zanne, 10471] Vai de cel ce nu își este la nunta sa. [Adică de cel ce nu își îngrijește singur de ale sale.] [Zanne, 10472] A da cuiva de nuntă. [Zanne, 10510] Lupul mănâncă și din oile numărate. [Candrea, 200] Nu face staulul și apoi oile. [Candrea, 200] A făcut-o de oaie. [AFC 1439, p. 14] A fi șiret ca oaia. [Zanne, 2219] Se ține ca scaiul de oaie. [AFC 664, p. 35] A umbla cu pielea de oaie. [Se zice pentru cei fățarnici și vicleni.] [Zanne, 2220] A suge de la două oi. [A trage foloase din mai multe părți.] [Zanne, 2222] A se lua ca oile, una după alta. [Zanne, 2210] Deștept, ca oaia când doarme. [AFC 453, p. 29] Deștept, ca oaia când dă în lac. [AFC 264, p. 6] E deștept ca oaia pă zăduf. [Zanne, 2208] Când o oaie dă de mal, toate se duc după ea. [Candrea, 200] A da oile în paza lupului. [Zanne, 2214] Unde merge oaia, merge și capra. [Zanne, 2211] Oaia, când se depărtează, o mănâncă lupii. [Zanne, 2203] Nu lăsa oaia în paza lupului. [Zanne, 2205] Oaia care nu-și poartă lâna o mănâncă lupul. [AFC 524, p. 17] Oaia care nu știe a-și purta lâna, s-o mănânce lupchii. [AFC 1439, p. 12] Tunde oaia, dar nu-i lua și pielea. [Zanne, 2195] Oaia s-o tunzi, iar nu s-o razi. [Zanne, 2196] Nici oaie între lupi, nici lup între oi. [Zanne, 2206] Și cu oile toate, și cu lupul sătul, nu se poate. [Zanne, 2207] Cine se face oaie, îl mănâncă lupul. [Candrea, 200] Oaie râioasă toată turma o umple. [Zanne, 2198] A plăti oalele sparte de alții. [Candrea, 200] D-aia nu-mi fierbe mie oala în vatră. [Sunt sărac, nu-mi merg treburile bine.] [Zanne, 8926] A fierbe toți într-o oală. [A fi cu toții amestecați într-o afacere, băgați într-o încurcătură.] [Zanne, 8931] A sufla în fundul oalei. [Zanne, 8940] Oala nu se umple cu vorbe. [Zanne, 8927] Mie tot două oale îmi fierb la foc: una goală și alta sacă. [AFC 204, p. 29] La omul cu noroc, fierbe oala fără foc. [Candrea, 200] Nu te băga unde nu-ți fierbe oala. [AFC 204, p. 30] Nu-ți băga nasul, unde nu-ți fierbe oala. [Candrea, 200] Unde nu-ți fierbe oala, să nu-ți bagi coada. [!Zanne, 8917] Nu-ți băga lingura, unde nu-ți fierbe oala. [Zanne, 8918] Se amestecă, unde nu-i fierbe oala. [Candrea, 200] Va mai veni oala la spuză. [Va veni vremea când cineva să se roage de altul și atunci va fi ars, rușinat.] [Zanne, 8903] Oala, la foc și iepurele, în pădure. [Zanne, 8904] Oala dogită în zadar o mai legi. [Zanne, 8896] Faptele, faptele, nu oala cu laptele. [Candrea, 200] Fiecare trage foc la oala lui. [Zanne, 8934] Nimeni nu știe ce fierbe în oala acoperită. [AFC 204, p. 30] În oala acoperită nu dă gunoiul. [AFC 617, p.59] Oala acoperită nu dă musca-n ea. [AFC 1439, p. 6] Mă fierbe în oala seacă,/Și noaptea nu va să tacă. [Zanne, 8929] Se laudă oala că va sparge căldarea. [Zanne, 8899] Ajunge o măciucă la un car cu oale. [Zanne, 8902] La un car de oale, ajunge o măciucă. [AFC 1870, p. 11] Ajunge un ciomag la un car de oale. [Candrea, 200] Destul o bâtă la un car de oale. [Zanne, 8902] La oala cu smântână, și mâța-i gospodină. [AFC 1439, p. 9] Și-a mâncat cinstea, ca mâța de la oala cu smântână. [Candrea, 200] Când se lovesc două oale, se sparg amândouă. [Zanne, 8898] Oala s-a spart în capul meu. [Zanne, 8906] Oala nu se umple cu vorbe. [Candrea, 200] Oaspele nechemat n-are scaun. [Candrea, 200] După trei zile, oaspeții se pun la râșniță. [Zanne, 9592] Oaspele nu mănâncă ce gândește, ci mănâncă ce găsește. [Zanne, 9593] Pâinea coaptă bine oaspeți așteaptă. [Candrea, 200] Cu vasul gol nu pofti oaspeți. [Zanne, 9590] Cine poate oase roade, cine nu nici carne moale. [AFC 1439, p. 40] Cine oaste are dușmani cică n-are. [Zanne, 10520] N-am loc, ca Drăgoiu în oaste. [Zanne, 10518] A venit obada cea rea deasupra. [Candrea, 201] Îl întinde ca pe o obială. [Zanne, 7429] A-și căuta de obiele. [Candrea, 201] Îi curg obielele. [Zanne, 7428] Câte bordeie,/Atâtea obiceie. [Zanne, 12381] Tot bordeiu'/Își are obiceiu'. [Zanne, 12382] Cum e țara, și obiceiul. [Candrea, 201] Obiceiul ușurează povara. [Candrea, 201] Obicei nou, în țară veche. [Zanne, 12379] Obiceiurile cele noi fac risipa țărilor și pieirea domnilor. [Zanne, 12377] A ajunge la spartul oborului. [Zanne, 12385] Parcă e de la obor. [Candrea, 201] Dumnezeu dă, dar în obor nu bagă. [Candrea, 201] Ca la ușa oborului. [A se tocmi rău, țigănește.] [Zanne, 12383] Obrazul subțire cu cheltuială se ține. [AFC 524, p. 17] A avea obraz subțire. [Zanne 4146] A nu avea obraz. [Candrea, 201] A-i căuta în obraz. [Candrea, 201] Obraz de câine. [Se zice despre omul obraznic.] [Zanne, 4136] Obrazul gros aduce pântecului folos. [AFC 2018, p. 42] La așa obraz, așa brici. [Candrea, 201] Parcă i-au luat pânza de pe obraz. [Candrea, 201] Ce folosește orbului obrazul frumos! [Candrea, 201] A fi cu două obrazuri. [A fi fățarnic.] [Zanne, 4147] Crapă obrazul de rușine. [886, p.24] Obraz de surcele, un gard de nuiele. [AFC 1439, p. 12] Mână pe mână spală și amândouă (spală) obrazul (fața). [Candrea, 201] Cireșele trec, dar obrazul rămâne. [Răspunde acel ce nu vrea să facă o faptă ce-l poate rușina.] [Zanne, 4134] Nu-ți pune obrazul pentru altul. [Zanne, 4133] Cu obraz gros și semeț/Și cu gură de orbeț. [Zanne, 4143] Găsi om meșteșugos/A-i ciopli obrazul gros. [Zanne, 4144] A spune de la obraz. [Zanne, 4157] A bate obrazul cuiva. [A-l dojeni cu asprime.] [Zanne, 4150] A face cuiva pe obraz. [A-l cinsti după cum se cuvine] [Zanne, 4152] Cu obraz curat. [Fără rușine, fără ca să ni se poată arunca vreo învinuire.] [Zanne, 4154] A pune lumina sub obroc.[Zanne, 12387] A prinde cu ocaua mică. [Candrea, 202] Ocara cu necinstea, e tot una. [Cât e una, și cealaltă] [Zanne,17770] Cinstea cu ocara, nu pot fi împreună. [Candrea, 202] Bătaia și ocara nu se întoarce niciodată. [Candrea, 202] A face ochii ca de bou. [Zanne, 4283] A face ochii ca de capră înecată. [Zanne, 4288] Gunoiul din ochiul altora îl vedem, și bârna din ochiul nostru n-o vedem. [Zanne, 4158] Vezi-mă cu un ochiu, să te văz cu doi. [Candrea, 202] Ochiul stăpânului îngrașă vita. [AFC, 204, p. 33] Se uită cu un ochi la slănină și altul la făină. [AFC, 204, p. 40] Cât ai clipi din ochi. [AFC, 204, p. 9] Ochii au văzut, ochii să-i sară. [Candrea, 203] Doi ochi văd mai bine decât unul. [Zanne, 4178] A lua la ochi. [Zanne, 4252] A lua la ochi buni. [Zanne, 4252] A-l lega la ochi. [Zanne, 4251] Parcă umblă cu ochii legați. [Nu vede nimic, nu-și dă seama de ceea ce se întâmplă în jurul lui.] [Zanne, 4301] A face ochi mari. [1. A se deștepta bine. 2. A se mira, a fi surprins.] [Zanne, 4303] A face ochi mici. [1. A fi somnoros. 2. A se face că nu vede.] [Zanne, 4304] A face un lucru cu ochi și cu sprâncene. [Candrea, 202] Ochii și sprâncenele fac toate păcatele și leagă dragostele.[Candrea, 203] Oamenii se cunosc după ochi. [Zanne, 4201] A pune ochii pe cineva. [Zanne, 4253] A pune ochi răi pe cineva. [Candrea, 202] A avea ochi răi. [Candrea, 202] Să nu-i vadă ochii. [Zanne, 4308] Să nu-l vadă în ochi. [Când îl urăște.] [Zanne,4308] A fi lumina ochilor cuiva. [A fi scump, a fi drag cuiva.] [Zanne, 4245] Abia îl văd în ochi. [Mi-e foarte drag.] [Zanne, 4309] A sorbi din ochi pe cineva. [Zanne, 4263] A nu-și lua ochii de la cineva. [Zanne, 4231] Ochii văd, inima cere. [Zanne, 4184] A-i fugi ochii. [A nu-și putea opri ochii pe un lucru, atăt de strălucitor și de frumos este.] [Zanne, 4261] Ochii sperie, mâinile bucură. [AFC, 1369, p. 11] Ce-i văd ochii, nu-i lasă mâinile. [AFC, 610, p. 53] Alege cu ochii, nu cu mâna. [AFC, 1439, p. 29] A deschide ochii. [1. A se păzi, a băga de seamă. 2. A se mira.] [Zanne, 4306] A avea ochii mai mari decât burta. [1. Despre omul lacom, care poftește mai mult decât poate mânca. 2. Despre cel care râvnește la lucruri ce nu sunt de nasul lui.] [Zanne, 4220] A fi cuiva, ca sarea în ochi. [Zanne, 4250] A-și scoate ochii pentru cineva. [Candrea, 203] A fi spin în ochiul cuiva. [A fi rău văzut de cineva, a-i fi neplăcut.] [Zanne, 4162] N-are ochi să mă vadă. [Candrea, 202] A avea un ochi după ceafă. [Candrea, 203] A fi cu patru ochi. [Zanne, 4228] A fi cu ochii în patru. [Zanne, 4223] Între patru ochi. [În taină, fără martori, fiind numai doi de față, cel care spune și cel care ascultă.] [Zanne, 4234] Cine nu deschide ochii deschide punga. [AFC, 204, p. 7] Ochi au și nu văd, urechi au și nu aud. [Zanne, 4214] Ascultă cu urechile, vezi cu ochii, dar taci cu gura. [Candrea, 203] Mai credincioși ochii, decât urechile. [Zanne, 4183] A fi negru înaintea ochilor. [A fi displăcut, a fi urât cuiva.] [Zanne, 4298] A se face întuneric înaintea ochilor. [Candrea, 203] A avea ochi de mură. [Zanne, 4292] Când nu sunt ochi negri, săruți și albaștri. [Zanne, 4188] A-și scoate ochii. [Zanne, 4270] A face cu ochiul. [A face semne de înțelegere.] [Zanne, 4313] A face ochi dulci. [A se uita cu dragoste la cineva.] [Zanne, 4305] A fura cu ochii. [A se uita pe furiș.] [Zanne, 4299] Ochii sunt oglinda inimii. [Zanne, 4200] Din ochi, miere, din gură, fiere. [Zanne, 4166] Ochiul lui Dumnezeu nu doarme.[AFC, 1310, p. 50] Ochii înțeleptului văd departe. [Candrea, 203] Ce vede cu ochii, parcă dracu-i spune. [AFC, 1439, p. 33] Cu un ochi râde și cu altul plânge. [Se zice de omul fățarnic.] [Zanne, 4219] Ochii-s rupți din mare. [AFC, 204, p. 34] A-i pune perdea la ochi. [Candrea, 202] Prinde orbul, scoate-i ochii. [Candrea, 203] Să-i albească și ochii, așteptând. [AFC, 204, p. 34] A închide ochii. [1.A muri. 2. A trece cu vederea, a se face că nu vede răul ce se face, a lăsa să treacă, să se facă fără a se împotrivi. 3. A se arunca într-o primejdie, luându-și inima în dinți. 4. A nu băga seamă, a nu se gândi la ce face.] [Zanne, 4317] A face ochii roata. [A se uita jur împrejur.] [Zanne, 4311] A aștepta pe cineva cu patruzeci de (patru) ochi. [Candrea, 202] Până cu ochii nu vezi, altora să nu le crezi. [AFC, 877, p. 35] A-și vedea visul cu ochii. [Candrea, 203] Să-ți dai cu degetul în ochi. [Când e întuneric beznă.] [Zanne, 4278] I s-a dus ochii-n fundul capului. [AFC, 662, p.33] Cine dă pe ocol ajunge mai repede. [AFC, 204, p. 7] Satul fiind mic, lesne îi dă ocol. [Candrea, 203] Umblă din odaie-n odaie. [Haimana prin sat.] [AFC, 204, p. 49] Decât de multe ori și puțin, mai bine o dată și mult. [Candrea, 203] Cine este liniștit se odihnește. [Candrea, 204] Mai bine te-ai uita în oglindă. [Candrea, 204] Oglinda este dușmanul femeilor urâte. [Candrea, 204] Bate toba surdului, dă oglindă orbului. [Zanne, 7435] Te uiți în oglindă, și purceaua-i moartă-n tindă. [AFC, 617, p. 58] Spală-ți rufele în ograda-ți și le întinde pe funia ta. [Candrea, 204] Tot olarul laudă oala lui. [AFC, 1200, p. 1] La omul sărac, nici boii nu trag. [AFC, 204, p. 24] La omul sărac, nu ard nici tăciunii în vatră. [AFC, 691, p. 44] Omul sărac nici lui Dumnezeu nu i-i drag. [AFC, 797, p. 25] Omul sărac n-are sărbătoare. [AFC, 204, p. 33] Năpasta cade tot pe omul sărac. [Candrea, 206] Să nu te împrumuți de la omul sărac. [Candrea, 206] Omul fără bani e ca pasărea fără aripi. [AFC, 1369, p. 11] Omul dator de multe ori trebuie să mintă. [Candrea, 206] Omul fără boi, ca robul legat de mâini. [AFC, 1200, p. 3] Negustorie de om calic. [Candrea, 204] Răul care și-l face omul, nu i-l poate face nimeni. [Zanne, 4374] Ceea ce singur omul face, nimeni nu poate desface. [AFC, 1201, VII, p. 4] A-și găsi omul. [Zanne, 4386] Omul, ce cată, aceea găsește. [AFC, 148, p. 22] Pe omul bun îl calcă și vacile. [Zanne, 4358] Din om bun, bun lucru iese. [Zanne, 4340] Omul bun, ca apa lină. [Trebuie să te ferești de dânsul.] [Zanne, 4348] Omul cel bun e frate cu cel nebun. [AFC, 148, p. 22] Omul bun de multe ori este prost. [AFC, 691, p. 46] Oamenii buni se împacă. [Se învoiesc, pot trăi la un loc.] [Zanne, 4369] Cu omul prost, să nu ai a face nici în clin, nici în mânecă. [Candrea, 205] Omul fără socotință, ca și carul fără proțap. [Adică nu e bun de nici o treabă.] [Zanne, 4344] De omul prost, să fugi cât îi putea. [AFC, 1439, p. 2] Omul nebun găsește de lucru. [Candrea, 205] Omul rău caută cearta cu lumânarea. [AFC, 1310, p. 39] Omul care este harnic totdeauna are praznic. [Candrea, 206] La omul harnic, a venit și Dumnezeu la praznic. [AFC, 1008, p. 10] Omul harnic nu piere niciodată. [AFC, 204, p. 34] Omul muncitor de pâine nu duce dor. [Candrea, 205] Omul cu minte cumpără vara cojoc și căciulă, și iarna pălărie. [AFC, 204, p. 34] Omul chibzuit face iarna car, iar vara sanie. [AFC, 522, p. 5] Omul înțelept vede nenorocirea și se ascunde. [AFC, 1417, p. 18] Omul de omenie crede omului de omenie. [Candrea, 206] De la omul cinstit, e destul un cuvânt. [AFC, 1310, p. 49] La omul cinstit, e destul un cuvânt. [AFC, 1353, p. 45] Omul vrednic se face munte și punte. [Zanne, 4323] Omul vrednic se face luntre și punte. [AFC, 1200, p. 2] Omul sfințește locul. [Zanne, 4342] Omul sfințește locul, nu locul pe om. [AFC, 418, p. 93] După omul leneș, nu arde focul. [AFC, 1439] Omul trage la om și dobitocul, la dobitoc. [Zanne, 4346] Omul gândește și rele, și bune. [Candrea, 205] Ce-i este scris omului în frunte îi este pus. [Candrea, 206] De-ar ști omul ce-ar păți,/ Dinainte s-ar păzi. [AFC, 1305, p. 67] Nu e om fără cusur. [Zanne, 4344] Nu e om care să n-aibă un cusur. [AFC, 1200, p. 2] Omul fără noroc e ca tămâia fără foc. [Candrea, 206] Omului fără noroc îi iese părul prin clop. [Candrea, 205] Omul, ca lumânarea, când luminează, atunci se sfârșește. [Omul moare când a dobândit experiență și învățătură și tocmai atunci când ar putea să fie folositor în lume. ] [Zanne, 4330] Omul e mai tare ca fierul și mai slab ca oul. [AFC, 1439, p. 14] Ce nu poate omul, ajută Domnul. [Candrea, 205] Omul își propune, iar Dumnezeu dispune. [AFC, 1421, p. 52] Omul voiește, dar Dumnezeu împlinește. [AFC, 649, p. 42] Omului nimeni nu poate să-i dea minte și noroc. [Candrea, 206] Dumnezeu dă omului, dar în traistă nu-i bagă. [Candrea, 206] Școala face omul, om, și altoiul, pomul, pom. [AFC, 615, p. 8] Omul care are carte de toate are parte. [AFC, 1421, p. 51] Omul tot învață până moare. [Candrea, 205] Nu e omul niciodată bătrân, când e vorba de învățătură. [Candrea, 205] Ce știe un sat, nu știe un om singur. [Candrea, 205] Nevoia învață pe om. [Candrea, 205] Din același aluat sunt făcuți toți oamenii. [Candrea, 206] După faptă se cunoaște omul și după roadă, pomul. [AFC, 1369, p. 9] Om mare fără vrăjmași nu este. [Candrea, 205] De omul viteaz, și moartea face haz. [Candrea, 206] Omul bătrân, să-l cumperi, dacă nu-l ai. [AFC, 204, p. 34] Pâinea e în gând, la omul flămând. [Candrea, 206] Nu face atâta omul, cât haina. [Candrea, 205] Zilele omului numai Dumnezeu le știe. [Candrea, 206] Tot omul trăiește pentru sine. [Candrea, 206] Omul, până nu slujește, stăpân nu ajunge. [Candrea, 206] Omenia omenie așteaptă. [AFC, 610, p. 53] Omenia-i mai scumpă ca avuția.[Zanne, 17312] Omenia nu-i cu carul. [Candrea, 206] Omul fără omenie e ca și trupul fără suflet. [Nu însemnează nimic, nu are ființă, e ca și un mort.] [Zanne,17309] Dușmănia strică omenia. [Candrea, 207] Onoarea nu o putem cumpăra pe bani. [Zanne, 17318] Onoarea pierdută nu o mai poți afla. [Zanne, 17319] Fiecare știe unde îl strânge opinca. [Candrea, 207] Opinci rupte și zile pierdute. [Candrea, 207] A umbla cu opinci de fier. [Candrea, 207] Cel încălțat cu papuci nu cunoaște pe cei cu opinci. [Candrea, 207] Opincile să se rupă, stăpânul să trăiască. [Candrea, 207] Un orb duce pe altul. [Zanne, 5635] Orb pe orb când se conduc, cad amândoi în groapă. [Zanne, 5635] A se ține de ceva, ca orbul de gard. [Candrea, 207] Prinde orbul, îi scoate ochii. [AFC, 662, p. 35] Dacă te duci la un orb, închide tu însuți ochii. [AFC, 1387, p. 9] Nu e orb, dar nici bine nu vede. [Nu e prost, dar nici nu se pricepe a face ceva bun ; se zice unui om când face o mică greșeală.] [Zanne, 5652] Orbul cu ochi, nu-i păcat să-l înșeli. [Adică pe cel prost.] [Zanne, 5643] Orbul, când dă de perete, socotește că s-a isprăvit lumea. [Zanne, 5629] Decât orb și călare, mai bine șchiop și pe jos. [Candrea, 207] Cât să orbești un șoarece chior. [Candrea, 208] Nu strica orzul pe gâște. [AFC, 1439, p. 12] A face orz din grâu. [A căpăta un lucru prost, în schimbul altuia, mai bun.] [Zanne, 937] A da (avea) un os de ros.[Zanne, 8954] Cine poate oase roade. [Candrea, 208] Osul gol, nici câinii nu-l mănâncă. [Zanne, 8951] Celor târziu veniți, rămân oasele. [Zanne, 8953] A fi numai osul și pielea. [A fi slab rău.] [Zanne, 4401] A fi numai oase înșirate. [A fi slab, prăpădit.] [Zanne, 4400] A nu-l ține oasele. [Se zice leneșilor care-și petrec viața mai mult culcați.] [Zanne, 4411] A sta în capul oaselor. [Candrea, 208] A avea sufletul în oase. [Candrea, 208] Foc stins în casă și necaz în oase. [Candrea, 208] A-i fi osul îndrăcit. [Se zice celui ce face rău.] [Zanne, 4398] Parcă are oase în pântece. [Candrea, 208] Unge osia, ca să nu scârțâie. [AFC, 1439, p. 22] Păcatul vechi aduce osândă nouă. [Candrea, 208] Cine se iuțește curând ostenește. [Candrea, 209] Cine se prea grăbește ostenește iute. [Candrea, 209] Nimic nu-i fără osteneală. [Candrea, 209] A fi ca oul. [Candrea, 209] Azi e mai învățat oul, decât găina.[AFC, 649, p. 41] Parcă are ouă în poală. [Candrea, 209] Două ouă când se tot ciocnesc, unul trebuie să se spargă. [Zanne, 2227] Oul ăl mic sparge p-ăl mare. [AFC, 204, p. 33] A da un ou, pentru a căpăta un bou. [Zanne, 2233] Mai bine acum un ou, decât la anul, un bou. [AFC, 134, p. 178] Cine fură azi un ou, mâine fură un bou. [AFC, 615, p. 7] A sta pe ouă. [A nu ieși din casă, a sta tot la un loc.] [Zanne, 2236] A-și lua ouăle și cuibul. [Adică tot ce are ; se zice despre cel sărac.] [Zanne, 2235] Negustor de piei de ouă. [Candrea, 79] A-i oua găina, în căciulă. [Zanne, 2241] Unde e pace, și lui Dumnezeu îi place. [Candrea, 210] Atâta ține pacea, până vrea vecinul. [Candrea, 210] Cel cu paguba, și cu păcate.[Zanne, 1245] Lauda aduce pagubă. [Candrea, 210] Unde e marfă, trebuie să fie și pagubă. [Candrea, 210] Curat ca un pahar. [Zanne, 8997] A da paharul peste cap. [A bea bine.] [Zanne, 8989] Cine n-o bea paharul tot să sărute mâța-n bot. [AFC, 662, p. 36] Pahar fără fund la masă nu se pune. [Se zice pentru cele nepotrivite cu trebuința lor.] [Zanne, 8993] Dintr-o vorbă, îți aprinzi paie în cap. [Candrea, 211] Pui paie pe foc. [AFC, 1439, p. 15] Tot paiul își are umbra lui. [AFC, 524, p. 18] Vezi paiul din ochiul altuia, dar bârna din ochiul tău nu o vezi. [AFC, 1422, p. 11] A fi ca paiul. [Se zice despre cei slabi.] [Zanne, 954] Parcă-i pânză de paianjen. [AFC, 278, p. 86] Mai bine în bordeiul tău, decât în palatul altuia. [Candrea, 212] A bate palma. [Zanne, 4425] Batem palma, facem târgul. [AFC, 1439, p. 30] A cădea în palmă. [A cădea în puterea cuiva, a fi la discreția lui.] [Zanne, 4426] A scuipa în palme. [A se pregăti la o treabă și mai ales să bată pe cineva.] [Zanne, 4428] A se îmbrăca cu pene de păun. [Candrea, 212] Negru ca pana corbului. [AFC, 278, p. 60] A o lua la papuc. [A se porni, a pleca, a fugi.] [Zanne, 7502] A-i da papucii. [A-l goni de undeva, a-l îndepărta dintr-o slujbă.] [Zanne, 7504] A-și pierde papucii. [A muri.] [Zanne, 7501] Cel încălțat cu papuci nu cunoaște pe cel cu opinci. [Se zice pentru cei mari, ce se fac că nu cunosc pe cei mici.] [Zanne, 7494] Geaba vii, geaba te duci, geaba rupi niște papuci. [AFC, 1439, p. 35] S-a apropiat funia de par. [Candrea, 213] A-i da cu parul în cap. [A-l omorî, a-l nimici, a recurge la forța brutală, în lipsa unor argumente mai temeinice.] [Zanne, 7512] A-și bate parul undeva. [Candrea, 213] Păsările fripte nu se găsesc în parii gardului. [Candrea, 213] Cine nu cruță paraua nici de galben n-are milă. [AFC, 1390, p. 6] Pentru o para, își pune ștreangul de gât. [Pentru cel zgârcit.] [Zanne, 12475] Vânător cu punga lungă și fără parale în pungă. [Candrea, 213] Umblă ca paraua, din mână în mână. [Candrea, 213] Găsești parale în drum și tot trebuie să le numeri. [Zanne, 12443] Pică pară mălăiață în gura lui Nătăfleață. [AFC, 662, p. 37] Para cade sub păr. [AFC, 797, p. 25] Și para cea mai frumoasă poate să nu fie bună. [Să nu judecăm după față.] [Zanne, 9075] Pasul scurt lungește viața. [Zanne, 5666] A merge numărând pașii. [AFC, 649, p. 43] Un pas după altul departe te duce. [Candrea, 214] Toată pasărea pe limba ei piere. [Zanne, 2268] După cântec se cunoaște pasărea cea mai dulce. [Zanne, 2260] Pasărea după cântec se cunoaște. [AFC, 610, p. 50] Nu da pasărea din mână, pe cea de pe gard. [AFC, 707, p. 14] Mai bine o pasăre în colivie, decât zece pe gard. [Zanne, 2259] Pasărea mălai visează. [Zanne, 2261] Pasărea vicleană dă singură în laț. [Cel viclean se prinde singur în mrejele sale.] [Zanne, 2262] Vai de pasărea ce scapă din colivie și cade în laț. [Adică de cel ce scapă dintr-o nevoie și cade în mai mare.] [Zanne, 2264] La Paștele cailor. [AFC, 204, p. 26] Paștele, fudulul,/Crăciunul, sătulul. [AFC, 1439, p. 16] Numai o datî îs Paștili în an. [AFC, 812, p. 15] Te aștept ca Paștele. [AFC, 836, p. 6] De nevoi, te sui și în patul altuia. [AFC, 134, p. 178] Cine doarme pe pat moale nu doarme în odihnă. [Zanne, 7523] Șade-n fundul patului, ca o soacră. [AFC, 662, p. 35] Cel biruit de patimi e ca un dobitoc. [Candrea, 215] Nimeni nu-i profet în patria sa. [Candrea, 215] Paza bună trece primejdia rea. [Zanne, 17323] Paza bună trece primejdia grea. [AFC, 691, p. 47] E mai rău ca Păcală. [AFC, 204, p. 15] Păcatele părinților, pedeapsa pruncilor. [Zanne, 10545] A-l împinge păcatul. [Zanne, 15505] Păcatul mărturisit este iertat. [Zanne, 15494] Păcatul mărturisit e pe jumătate iertat. [AFC, 204, p. 35] Păcatul, ori-l cauți, ori te caută. [Zanne, 15486] Păcatul, ca și norocul : ori te așteaptă, ori îl aștepți, și de dânsul nu mai scapi. [Zanne, 15486] Păcatul intră râzând și iese plângând. [Zanne, 15493] Tot păcatul își caută vinovatul. [Candrea, 209] Păcatele trag pe om. [Zanne, 15501] De păcat nu te poți feri ; ori stai să te ajungă, ori fugi să-l ajungi. [AFC, 646, p. 46] E neagră ca păcatul. [AFC, 204, p. 15] A-și încărca sufletul cu păcatele altuia. [Zanne, 15509] A ieși ca păduchele, în frunte. [AFC, 616, p. 7] Păduchele sătul iese în frunte. [AFC, 204, p. 35] Mai ușor se vede păduchele pe haina neagră. [AFC, 204, p. 27] Nu este pădure fără uscătură. [AFC, 1353, p. 45] Pădure fără uscături nu se poate. [AFC, 522, p. 5] Pădurea nu se sperie de cel care pune multe lemne în căruță. [Zanne, 941] De ce mergi mai departe în pădure, mai multe lemne găsești. [AFC, 148, p. 17] A căra lemne în pădure. [Zanne, 944] La nevoi, mănâncă omul și mere pădurețe. [Candrea, 210] Tot păgubașul plătește oala spartă. [Zanne, 12433] Cine păgubește se înțelepțește. De s-ar fi apucat să facă pălării, toți oamenii s-ar fi născut fără cap. [Candrea, 212] A intra în pământ. [Zanne, 974] Ce intră în pământ curând se uită. [Zanne, 964] Din pământul negru mănânci pită albă. [AFC, 610, p. 54] Pământul, cât de bun este, fără lucrător, sălbatec rămâne. [AFC, 418, p. 131] Pământ fără viermi nicăieri nu găsești. [AFC, 1200, p. 2] A i se face fața ca pământul. [Zanne, 969] E slab, de-l dă vântul la pământ. [Candrea, 212] Nu-l încape pământul. [AFC, 392, p. 60] A tăcea ca pământul. [Adică a tăcea cu desăvârșire] [Zanne, 972] A mirosi a pământ.[Zanne, 965] Un pământ și-o apă suntem. [AFC, 610, p. 50] Pământ te fac acuș. [AFC, 836, p. 5] A se face mort în păpușoi. [Zanne, 1070] A o lăsa moartă în păpușoi. [Zanne, 1070] Mi-a scos peri albi. [AFC, 204, p. 28] De omul cu părul roșu, să fugi. [Zanne, 4451] A avea peri răi în ochi. [Candrea, 213] A căuta peri în palmă. [A-și pierde vremea, în zadar, căutând un lucru care nu poate fi.] [Zanne, 4464] Păr lung și minte scurtă. [Zanne, 4457] I-a ieșit părul prin căciulă. [AFC, 204, p. 2] Să-l tai cu un fir de păr. [Se zice pentru pielea obrazului, când este foarte subțire.] [Zanne, 4467] A sta în doi peri. [La îndoială, nehotărât.] [Zanne, 7532] Ca mila de părinți nu-i nimic în lumea asta. [Arată dragostea cea mare a părinților, pentru copii.] [Zanne, 10546] Vai de copilul acela ce n-ascultă de părinți. [Candrea, 213] Cine de părinți n-ascultă/ Suferă durere multă. [AFC, 1395, p. 18] Unde dă părintele, crește, dar unde dă străinul, se usucă. [Căci părintele dă cu milă și spre binele copilului, pe când străinul lovește fără îndurare.] [Zanne, 10548] Rău e când plâng părinții. [Adică atunci când copiii se supără pe părinții lor.] [Zanne, 10551] Cine-n lene se târăște, Dumnezeu îl părăsește. [Candrea, 214] Ceartă fără păruială n-are haz. [Candrea, 214] Cum e păstorul, așa și turma. [Adică după stăpân, și slugile sau supușii.] [Zanne, 12493] Când te-oi lovi, te ia cu pătura de jos. [AFC, 392, p. 63] Cel mai bun dascăl e pățania. [Candrea, 215] De-ar ști omul ce-ar păți, nici din casă n-ar ieși. [Candrea, 215] Cine a pățit multe știe multe. [Candrea, 215] Săraca pățită mult e pricepută. [Candrea, 215] Nu te amesteca ca pătrunjelul, în toate bucatele. [Candrea, 215] Se poate păzi un sac de purici, o turmă de iepuri, dar nu o femeie. [Candrea, 215] Cine-și păzește limba, își păzește capul. [Candrea, 215] Păzește-te, și Dumnezeu te-a păzi. [AFC, 664, p. 34] Și pânea și cuțitu' în mâna lui. [Zanne, 9011] La el îi pita și cuțitu. [Candrea, 219] Cu pânea și cuțitul, moare flămând. [Zanne, 9012] Cine ține pânea în sânul altuia de multe ori flămând rămâne. [Candrea, 211] Nu strică cine mănâncă mai multe pite, ci cine îi dă. [Zanne, 9128] Nu e nebun cel ce mănâncă șapte pâni, ci cel ce i le dă. [Zanne, 9002] De rușine, mănâncă o pâne. [Candrea, 211] Gândește că numai el mănâncă pâine și alții paie. [Zanne, 9023] Dacă nu e colac, e bună și pâinea. [Zanne, 9001] De vei să mănânci pâne, nu-ți bate joc de tărâțe. [Zanne, 9019] Caută pâne mai bună decât de grâu. [Candrea, 211] Pâinea nu vine singură la tine, ci tu trebuie s-o cauți. [Zanne, 9039] Bun ca pâinea caldă. [Zanne, 9062] E bun ca pâinea lui Dumnezeu. [AFC 836, p. 2] Bună, ca pâinea cea bună,/Îi iese vorba din gură. [Zanne, 9061] Mai bună e o bucată de pâine goală, în pace, decât o mie de dulcețuri cu ceartă. [Zanne, 9030] Mai multă pâine mănânci cu miere decât cu oțet. [Zanne, 9029] Pâinea tăiată nu se mai lipește. [Zanne, 9010] Fiecare pentru sine,/Croitor de pâne. [Zanne, 9017] Pe cât poate, pâinea-și scoate. [Candrea, 211] Îl blestemă pâinea care o mănâncă. [Pentru cel leneș.] [Zanne, 9007] Pâinea-n gând, la omul flămând. [Candrea, 211] Nu mănâncă pânea degeaba. [Zanne, 9908] În pământul negru se face pita albă. [Candrea, 211] A mânca pânea și sarea cuiva. [Zanne, 9051] Pânea coaptă/Buni oaspeți așteaptă. [Zanne, 9042] Îi dai pâne și el te blestemă. [Zanne, 9004] Eu umblu cu pâne după el și dânsul dă cu ciomagul în mine. [Zanne, 9003] Cine îți azvârle o piatră, zvârle-i o pâne. [Zanne, 9006] Cine nu vrea să facă pâine toată ziua cerne. [Zanne, 9049] A fi (pune) în pâne. [Candrea, 211] A-i lua pânea de la gură. [Zanne, 9057] Mai bine să mori de foame, decât să iei pâinea săracului. [Candrea, 211] Pâinea uscată zgârie la gât. [Zanne, 9040] Pânea uscată satură casa. [Zanne, 9041] A mâncat pită din nouă cuptoare. [Om umblat, care a văzut și știe multe.] [Zanne, 9135] Pâinea ce iei din gura altuia cam sărată se pare. [Zanne, 9033] Baba bătrână nu se teme de pâinea moale. [Omul deprins cu greutățile le biruiește lesne, dar mai ales când e lucru ușor.] [Zanne, 9014] Mai bine pâine mai proastă, să se ducă-n țara noastră. [Candrea, 211] Vai de acela ce are pâine și n-are dinți să o mănânce. [Zanne, 9027] Pâinea, la spânzurătoare, nici un folos mai are. [Zanne, 9035] Pântecele n-are fereastră. [AFC 798, p. 3] Pântecele se umple și cu paie și cu fân. [Zanne, 4435] Se închină pântecelui. [Zanne, 4438] Pântecele se satură, dar ochii, niciodată. [Zanne, 4429] Pântecele ca focul, orice bagi într-însul, îndată le mistuiește. [Zanne, 4432] Pântecele gol n-are urechi (ureche) de ascultat. [Zanne, 4434] Parcă are oase în pântece. [Candrea, 211] Are pântecele mare, da-i slab de minte. [AFC 1439, p. 27] Pânză și nevastă noaptea să nu-ți alegi. [AFC 1200, p. 2] Să nu dai pânza pe fuioare. [AFC 134, p. 178] Cine a încurcat pânza trebuie să o descurce. [Zanne, 7478] Până în pânzele albe. [Zanne, 7477] Pânza nu se țese fără spată. [Zanne, 7477] La pânza urzită, Domnul ne dă bătătură. [Zanne, 7482] Sârguința țese pânza. [Candrea, 213] Până ajungi la pârâu, nu-ți ridica poalele. [Zanne, 1028] Are să treacă până atunci multă apă pe pârâu. [Zanne, 1025] La părău e lucru rău. [AFC 1007, p. 14] Nu-i gard fără pârlaz și om fără năcaz. [Candrea, 213] A sări pârleazu. [A avea purtare rea. ][Zanne, 7596] A scoate din pepeni pe cineva. [Zanne, 992] Nu poți ține doi pepeni într-o mână. [AFC, 617, p. 58] Cel ce caută a ține doi pepeni într-o mână scapă pe amândoi. [Zanne, 990] A avea perdea la ochi. [A nu vedea, a nu înțelege.] [Zanne, 5680] A da cuiva o perdea. [A-l certa, a-i da o răfuială.] [Zanne, 7538] A se da după perdea. [A se ascunde, a lucra într-o afacere pe ascuns, fără ca amestecul nostru să fie bănuit.] [Zanne, 7539] Casa fără perdele pare pustie. [Candrea, 216] A ridica perdeaua. [A da lucrurile pe față, a spune pe șleau etc.] [Zanne, 7540] A-i lua perdeaua de pe ochi. [A-l face să vadă, să priceapă, să înțeleagă.] [Zanne, 5681] Pereții au urechi. [Zanne, 7541] Ferestrele au ochi, iar gardul și pereții, urechi. [Candrea, 216] A ridica patru pereți. [A-și face o casă, cât de mică.] [Zanne, 7547] A muri fără pernă la cap. [1. A muri singur și în sărăcie mare 2. Se zice de omul care nu va muri în patul lui, ci va fi omorât de alții.] [Zanne, 7555 A pescui în apă tulbure. [Zanne, 10561] Tulbură apa, ca să pescuiască. [A provoca neînțelegeri, tulburări, pentru a trage foloase din acestea.] [Zanne, 10562] Ca peștele în mreajă. [Se zice despre cel care este prins cu vicleșug și nu mai poate scăpa.] [Zanne, 2301] A se bate ca peștele pe uscat. [Zanne, 2299] Voinicelul fără cal e ca peștele pe mal. [Candrea, 216] Bine e cu doi pești în oală și cu coadele afară. [AFC, 278, p. 80] Peștele mare cu îmbucătură mică se prinde. [Zanne, 2291] Cu peștele cel mic se prinde cel mare. [AFC, 1439, p. 1] A trăi ca peștele, în apă. [Zanne, 2297] Peștele de la cap se-mpute. [AFC, 308, p. 65] Pește-n baltă, caș la stână. [Zanne, 2292] A vinde peștele în baltă. [A dispune de un lucru pe care nu-l avem în mână.] [Zanne, 2293] Plătește cât un cap de pește. [Candrea, 216] Asta e altă mâncare de pește. [Nu se potrivește, e cu totul altceva.] [Zanne, 9105] A tăcea ca peștele. [Zanne, 2296] A-și da în petic. [Zanne, 7564] După sac, și petec. [AFC, 524, p. 17] Să pui petecul pe cum e gaura. [AFC, 662, p. 38] A coase petic la petic. [A fi strângător, zgârcit.] [Zanne, 7562] Întinde petecul numai cât ajunge, căci se rupe. [Nu încerca peste puterile tale.] [Zanne, 7559] De ce petreci, de ce-ai mai petrece. [Când te dai la petreceri, nu te mai lași de ele.] [Zanne, 10566] Piatra care se scoate adesea din locu-i nu prinde rădăcină. [Zanne, 997] Piatra care se rostogolește nu prinde mușchiu. [AFC, 877, p. 34] Două pietre tari nu pot măcina bine.[Zanne, 7568] Piatra ce n-au socotit-o ziditorii, aceea s-a pus în capul unghiului. [Adică pe cel ce nu-l bagă nimeni în seamă, acela ajunge mai mare și mai destoinic.] [Zanne, 7575] A ridica o piatră de pe inima cuiva. Zanne, 1015] A-i cădea de pe inimă o piatră de moară. [Candrea, 216] Cu greu se urnesc pietrele din casă. [Adică cu greu se mărită fetele.] [Zanne, 1002] A fi piatră de moară în casă. [Se zice pentru fetele care rămân nemăritate, în casa părinților.] [Zanne, 7571] Piatra prețioasă strălucește și în noroi. [AFC, 691, p. 47] Pietrele cele scumpe în fundul pământului se găsesc. [Zanne, 1005] A număra pietrele. [A umbla fără treabă, fără nici un rost.] [Zanne, 1018] A avea inima de piatră. [Candrea, 216] Minte de stă piatra în loc. [Candrea, 216] Să nu rămână piatră pe piatră. [Să strice, să dărâme totul.] [Zanne, 7578] A fi statornic ca piatra. [Adică neclintit, hotărât în credințele, în purtarea, în vorbele sale.] [Zanne, 1013] Dă cu pietre după câini. [AFC, 392, p. 62] Piază rea. [AFC, 1439, p. 40] Picătură cu picătură, face lacul mare. [Zanne, 219] Picătură cu picătură face balta. [AFC, 204, p. 35] Picătura mică găurește piatra. [Zanne, 220] A strecura și a se strecura printre picături. [Zanne, 222] Seamănă ca două picături de apă. [Candrea, 217] A-și lua picioarele la umăr. [Zanne, 4519] Dacă te dor picioarele, ia-le pe umeri. [AFC, 610, p. 53] E c-un picior în groapă și cu unul afară. [AFC, 1008, p. 10] A se pune și-n picioare, și-n cap. [Zanne, 4539] A o lua la picior. [A fugi repede.] [Zanne, 4521] Fugea cât îl țineau picioarele. [AFC, 204, p. 17] A-și bate picioarele. [A osteni umblând, a umbla mult.] [Zanne, 4524] A da cu piciorul. [A disprețui pe cineva, a respinge, a arunca ceva cu dispreț.] [Zanne, 4525] A bate din picior. [A porunci, a se răsti.] [Zanne, 4533] A se pune în picioare. [A dobândi o stare mai bună.] [Zanne, 4515] Cum îl dai, tot în picioare cade. [AFC, 836, p. 2] A sta pe un bun picior. [A fi într-o bună stare, într-o bună poziție.] [Zanne, 4541] A se tăia cuiva picioarele. [Zanne, 4503] A călca cu (piciorul) drept(ul). [A începe și a isprăvi cu bine, cu fericire.] [Zanne, 4513] A călca cu (piciorul) stâng(ul). [Zanne, 4514] Nu mă călca pe picior, că mă faci de te omor. [Candrea, 217] Și fără cap, și fără picioare. [Candrea, 217] Unde nu-i cap, vai de picioare. [Candrea, 217] Vai de picioare care poartă cap slab. [AFC, 1295, p. 26] Vai de picioarele care poartă capul nebun. [AFC, 1414, p. 30] Ce-i la cap nu-i la picioare. [Candrea, 217] Nici picior de om. [Adică absolut nimic.] [Zanne, 4537] A face picioare. [A se duce, a se face nevăzut.] [Zanne, 4531] Mai multe piei de miel, decât de oaie bătrână. [AFC, 1439, p. 11] A lua cuiva și pielea. [Zanne, 4557] A lua cuiva pielea de viu. [Zanne, 2311] A vinde și pielea. [A vinde tot ce are, a face totul pentru a scăpa de o datorie, de o primejdie.] [Zanne, 4556] Nu trebuie să vinzi pielea ursului din pădure. [Candrea, 217] A fi piele rea. [Adică om rău, în care nu te poți încrede.] [Zanne, 4558] Pielea rea și răpănoasă, ori o bate, ori o lasă. [AFC, 1439, p. 15] Te mănâncă pielea. [AFC, 662, p. 33] A i-o scoate prin piele. [A-l necăji rău pentru un lucru] [Zanne, 4566] A strânge din piele. [A răbda.] [Zanne, 4567] A ști cât face pielea cuiva. [Zanne, 4554] Întinde-te cât ți-e pielea. [Zanne, 4547] A fi numai piele și oase. [Adică foarte slab.] [Zanne, 4561] A intra (a se băga) pe sub pielea cuiva. [Zanne, 4548] A-și pune pielea pentru cineva. [Zanne, 4560] A crește pielea pe cineva. [1.De bucurie.2.De îngâmfare.] [Zanne, 4555] Nu da cămașa pentru altul, ca tu să rămâi în pielea goală. [Candrea, 218] A-și lăsa pielea undeva. [A muri, a plăti o faptă cu viața.] [Zanne, 4568] A frige pielea cuiva. [A face zile fripte cuiva, a-l chinui și chiar a-l răpune.] [Zanne, 4562] Satul arde, baba se piaptănă. [Zanne, 7581] Cine are barbă are și pieptene. [Candrea, 218] A-și spăla mâinile, ca Pilat. [Zanne, 15522] A pipăi vorba cu bățul. [Candrea, 218] Cine are piper pune și-n mămăligă. [AFC 877, p.34] Cine are piper pune și în terci. [Zanne, 9120] Cine are piper mult pune și în chiseliță. [Zanne, 9120] Cine are piper mult pune și în lauri. [Zanne, 9120] Îi ca chiperiu' în bucate. [Zanne, 9123] Îi stă ca piperu-n nas. [Zane, 9124] A-i da cuiva cu piper în nas. [Zanne, 1021] Parcă ar fi plouat cu piper între noi. [Zanne, 1019] Scumpul cumpără tămâie și cere să-i adauge piper. [Candrea, 218] Piperul e negru ș-îl pun dasupra pilafului. [Zanne, 9118] Ce iese din pisică șoareci ridică (mănâncă). [AFC308, p. 65] Ce naște din pisică tot șoareci mănâncă. [AFC 204, p.8] Când pisica nu-i acasă, șoarecii joacă pe masă. [AFC 278, p. 28] Când nu-i pisică, șoarecii steag ridică. [AFC 308, p. 65] Când lipsește pisica, șoarecii dănțuiesc. [Zanne, 2326] Pisica cu clopoței nu prinde șoareci. [AFC 1870, p. 15] Pisica cu clopoțel nu prinde nici un șoricel. [AFC 308, p. 65] Pisica, unde nu poate ajunge, zice că pute. [AFC 204, p. 37] Când pisica n-ajunge la slănină, zice că e miercuri. [Zanne, 2322] Din coada pisicii, sită de mătase nu se face. [Zanne, 2319] Mai bine cap de pisică, decât coadă de leu. [Zanne, 2320] Cu pisica bătrână, fie-ți frică de șoareci. [Zanne, 2330] Nu cumpăra pisica în traistă. [Nu cumpăra cu ochii închiși.] [Zanne, 2337] Pisica blândă zgârâie rău. [Zanne, 2335] Pisica, cât de blândă, pe dinainte te linge, pă dinapoi te sfâșie. [Zanne, 2336] Trage pisica pă rogojină. [AFC 621, p. 41] Din pisică, șoarece, unde s-a mai pomenit? [Zanne, 2329] Pisica opărită fuge și de apă rece. [Zanne, 2333] Trăiesc bine, ca pisica cu cânele. [AFC 210.p. 17] Cine se judecă adeseori pierde un bou și câștigă o pisică. [Candrea, 219] Moartea pisicilor,/Bucuria șoarecilor.[Zanne, 2325] Gluma pisicii, moartea șoarecilor. [AFC 1870, p. 9] Și pisicii îi place peștele, dar, când trece puntea, închide ochii. [Zanne, 1332] Cu piticul cel mic se prinde cel mare. [Zanne, 2341] A tăcea ca piticul în baltă. [Candrea, 219] Se învoiesc ca pițigoii. [Zanne, 2344] Moare de ciudă, ca pițigoiul în colivie. [Candrea, 219] Bate apa-n piuă, să aleagă unt. [Zanne, 12515] A se pune piuă (cuiva). [Candrea, 219] Să-l pui în piuă și să dai cu chilugul peste el, și nu-l nimerești. [Zanne, 12516] A plecat la muncă, călare pe piuă. [1. Pentru cel leneș. 2. Înțeles pornografic.] [Zanne, 12517] Pizma este netrebuită și rea. [Zanne, 16817] Cu pizma nu o scoate nimenea la căpătâi. [Zanne, 16811] Nu te lua cu nimenea în pizmă. [Zanne, 16816] Cine va umbla cu pizma/Își va sparge singur cizma. [Zanne, 16812] Mai bine să te pizmuiască cineva, decât să te plângă. [Zanne,16823] Pizmaș, pătimaș/Au tot un nănaș. [Zanne, 16820] Cine are ochi pizmași/Lui singur e vrăjmaș. [Zanne, 16822] Ce ție nu-ți place altuia nu-i face. [AFC 617, p. 60] Ce dai e împrumut, și ce-i rău, și ce-i plăcut. [Candrea, 219] Dacă nu-ți place, fă-ți rântaș. [Zanne, 16827] Întinde-te cât ți-e plapuma. [AFC 1870, p. 17] Cum îi plata, așa-i lucrul. [Candrea, 220] În loc de plată,/Spatele-ți arată. [Zanne, 12529] A-i veni cuiva zi de plată și răsplată. [Zanne, 12530] Vrednic este muncitorul de plata sa. [Candrea, 220] A-l lăsa în plata Domnului. [Candrea, 220] De la un rău platnic, primește și un car de paie. [Zanne, 12536] De la un rău platnic și cu cenușa de pe vatră sau cu un sac de paie să te mulțumești. [Zanne, 12536] Plăcerea dă prin piele. [Candrea, 219] Plăcerea scurtă, căință multă. [Zanne, 16829] După o scurtă plăcere, urmează o lungă durere. [Candrea, 219] Nu număra foile la plăcintă. [Zanne, 9151] Dacă ar socoti cineva câte foi intră în plăcintă, niciodată n-ar mânca-o. [Candrea, 219] E ușor a zice plăcintă. [AFC 1439, p. 5] Bună-i plăcinta, dar, dacă nu-i, e bună și pita. [Zanne, 9145] De necaz mănânci și plăcinte. [Candrea, 220] La plăcinte, înainte și la război, înapoi. [AFC 1439, p. 9] La plăcinte, mulți s-adună. [Candrea, 219] De plăcinte, râde gura, de vărzare, și mai tare. [Zanne, 9149] Cu gogoși nu se fac plăcinte. [Candrea, 220] Nu se mănâncă în toate zilele plăcinte. [Zanne, 9155] A-i pregăti o plăcintă. [Zanne, 9159] A-i aștepta cu plăcinte calde. [Zanne, 9158] A găsi (aștepta) plăcinta gata. [Zanne, 9157] Nu plătește nici un glonte. [Candrea, 220] Fiecare plătește cu ce are. [Zanne, 12534] A plăti la Sfântu-Așteaptă. [Zanne, 12532] Plătește trei zile în traistă și una, merinde. [Zanne, 12533] După plată, și răsplată. [Zanne, 707, p. 15] De la un rău plătitor, primește și un sac de paie. [Zanne, 12535] A da o pleașcă peste cineva. [Adică folos, noroc neașteptat.] [Zanne, 10578] S-a ales pleava din grâu. [AFC 294, p.39] Tot ce-a spus e pleavă. [AFC 1439, p. 24] Capul plecat nu-l taie sabia. [Candrea, 220] Pleacă luni și vine marți,/Face bani tot ca ăilalți. [AFC 392, p.62] Plete lungi și minte scurtă. [Candrea, 220] A se da (umbla) cu pletele în vânt. [A se zbuciuma, a întrebuința toate mijloacele care ne stau la dispoziție pentru a atinge ținta dorită.] [Zanne, 4577] Cei cu plete le-au pierdut și cei chelboși le împletesc. [Zanne, 4576] Plânge râsul d-astă-vară. [Zanne, 5699] Plânge tot ce au râs în anul acest. [Zanne, 5699] Cine plânge vara râde iarna. [Candrea, 220] S-au plimbat o săptămână și au plâns o sută de ani. [Zanne, 5700] Decât să plâng, mai bine copilu'. [Candrea, 220] Cine cade singur nu plânge. [Candrea, 220] Plâns fără lacrimi și nuntă fără lăutari nu se poate. [AFC 664, p. 31] Joc fără descântec și văduvă fără plâns nu este. [Candrea, 220] Fuge de ploaie și dă de noroaie. [Zanne, 231] După ploaie, așteaptă senin. [AFC 418, p.31] După ploaie și furtună, mai vine și vreme bună. [AFC 1439, p. 2] După ploaie, trebuie să răsară soare. [Zanne, 229] Udul nu se teme de ploaie. [Zanne, 223] Nici ploaia îl udă, nici soarele îl arde. [Zanne, 224] De ploaie repede să nu te sperii. [Zanne, 225] L-a plouat cu ploaia găinilor. [AFC 1008, p. 7] Când ploaia se risipește, apă nu se mai găsește. [Zanne, 230] Ploaia înceată face grâul înalt. [AFC 1870, p. 17] Și plopul e înalt, dar îl spurcă ciorile. [Zanne, 1027] Când o face plopu' pere. [AFC 204, p. 7] Când a face plopu' pere/Și răchita, vișinele. [Zanne, 1031] Plopu' nu face pere, nici răchita, vișinele. [Zanne, 1030] Plopu' e nalt, dar umbră nu face. [AFC 662, p. 34] Plopu mare minte n-are. [AFC 204, p. 35] Plopul e destul de mare,/Dar pe dânsul poame n-are. [Se zice despre cei leneși. Se judecă oamenii după fapte și nu după înfățișarea lor.] [Zanne, 1029] Umblă cu plosca la nas. [Candrea, 221] Cine are ploscă bea și mănâncă; cine n-are ploscă stă și se uită. [Zanne, 9168] Plosca nu se caută pe dinafară. [Zanne, 9167] Cine poartă plosca cu minciunile nu o duce mult. [Candrea, 221] Parcă tot îi plouă în casă. [AFC 662, p. 35] A plouat când l-a botezat. [AFC 204, p. 2] Plouă în mai, se face mălai.[AFC 1439, p. 16] Dacă nu plouă, pică. [Zanne, 235] Parcă tot îi plouă și îi ninge. [Zanne, 237]\tab Omul se cunoaște când intri cu el în plug. [Candrea, 221] A-și pune boii în plug cu cineva. [1. A lucra cu cineva în tovărășie. 2. A-i ține piept; a-l desfide; a-i căuta ceartă.] Parc-o să bag în plug cu el. [AFC 204,p. 36] I-o mers plugul bine. [AFC 1439, p. 8] I-a stat plugul. [Nu mai are nici un folos de nicăieri.] [Zanne, 12548] Plugul se ruginește, dacă nu lucrezi cu el. [Zanne, 12542] Nada numai la plug e bună. [Zanne, 12540] Parcă trage în plug. [1. Celui slab. 2. Celui ostenit, care gâfâie.] [Zanne, 12549] Doar n-o să-mi ia boii de la plug. [Candrea, 221] Nu ți-e plugul de-așa brazdă. [Zanne, 12545] Să facă plug de țapi. [AFC 204, p. 33] Ca pluta pe apă. [Se zice de cei fără odihnă și care sunt duși de colo până colo, în voia întâmplării.] [Zanne, 1034] Poale lungi și minte scurtă. [AFC 1439, p. 15] De omul hursuz, taie poala și fugi. [Candrea, 221] Taie din poale și pune la mâneci. [Când omul a sărăcit cârpește și drege, din spirit de economie.] [Zanne, 7616] Taie din poale și pune la umăr. [Candrea, 221] Poalele muierii, cinstea muierii; cum și le ridică, cinstea jos îi pică. [Zanne, 7612] N-ai ajuns la gârlă și ți-ai ridicat poalele. [Zanne, 7614] A-și lua poalele în cap. [Zanne, 7619] A-și lua capul în poale. [Candrea, 221] A se ține de poalele cuiva. [Zanne, 7622] A fi poamă rea. [Omul stricat, rău nărăvit.][Zanne, 9178] A fi poamă bună. [Candrea, 221] Poama bună, porcii o mănâncă. [Zanne, 1062] Poama bună e cea din urmă. [Zanne, 1060] Poama bună nu se caută după față, ci după dulceață. [Zanne, 1065] Poate să fie strugur, dar nu-i poamă. [Zanne, 9177] Poama nu cade departe de tulpină. [Candrea, 221] Nu bate poamele ce nu sunt încă coapte. [Zanne, 1067] Nici o poamă fără coadă. [Zanne, 1064] Cine bate la poarta altuia trebuie să bată și la poarta lui. [Zanne, 78631] A rămas ca vițelul la poarta nouă. [Candrea, 221] La poarta țarnei. [AFC 1439, p. 9] Leneșul, la toate zice că nu se poate. [Candrea, 231] Cine poate, oase roade, cine nu, nici carne moale. [AFC, 615, p. 7] Un bate-poduri. [Om care pierde vremea pe drumuri necăutându-și de lucru, un pierde-vară.] [Zanne, 13902] A călca din pod. [A fi mândru.] [Zanne, 7605] A cădea ca din pod. [Candrea,222] În pod, că nu umblă vacile. [Suie-te și dormi!] [AFC 1439, p. 41] Hodor, hodor și în pod, nimica. [Fudul și sărac.] [Zanne, 7600] Își pune gura în pod. [A sărăcit.] [Zanne] Scară la cer și pod peste mare nu se poate. [Zanne, 13896] A-i așterne un pod de argint. [Zanne, 13899] Unul nu găsește pod pe apă, altul nu găsește apă de băut. [Zanne, 13898] Podgorenii buni nu culeg poama de dimineață. [ZCandrea, 222] Pune-ți pofta-n cui. [AFC 1059, p.39] Pofta vine mâncând. [AFC 204, p. 35] Deschide-ți pofta, să-ți dau bureți să mănânci. [Zanne, 9175] Cei mulți multe cer, cum și unul la toate poftește. [Zanne, 16833] Cine ce poftește lesne crede. [Zanne, 16834] Poghibala ta nu e odoleanul meu. [AFC 664, p. 31] A-i plăti polița: [Zanne, 12559] Bună e polița, dar zăbovește la plată. [Zanne, 12555] Îl face poliță. [Adică îl trimite de la unul la altul.] [Zanne, 12556] La pom lăudat, să nu mergi cu sacul. [Zanne, 1046] La pomul lăudat, să nu te duci cu sacul. [AFC, 1001, p.7] Pomul după roade se cunoaște, omul, după fapte. [AFC, 1421, p. 51] Din pomul bun și roadă bună se face. [Din părinți buni, buni copii se nasc.] [Zanne, 1036] Pomii cu mult rod ramurile lor și le pierd. [Zanne, 1052] Mulți pomi înfloresc, dar puțini rodesc. [AFC, 498, p. 95] Tot pomul ce nu face rod se taie și se aruncă în foc. [Zanne, 1035] Pe lângă pomul uscat, arde și cel verde. [AFC, 418, p. 93] Pomul, ca să-ți dea rod bun, trebuie să-l cureți de uscături, iar nu să-l tai din rădăcină. [Adică pe norod să-l îndreptezi, curățându-l de năravuri rele, iar nu să-l chinuiești, că îndată îl pierzi.] [Zanne, 1055] Din pomul căzut, toată lumea taie lemne. [Când cad cei mari din puterea lor, și cei mici își bat joc de ei.] [Zanne, 1042] Pomul bătut de grindină, îl mai bate și prăjina. [AFC, 1201, VII, P. 3] În pomul mare afli și crengi uscate. [Nu e om fără cusur.] [Zanne, 1045] Cine aleargă după pomeni nu se vede sătul niciodată. [Candrea, 222] Din pomană s-a făcut raiul. [Ne îndeamnă să dăm celor săraci.] [Zanne, 15527] Face pomană fără voia lui. [Când dai ceva fără să vrei.] [Zanne, 15534] I-a cântat vecinica pomenire. [Adică a murit.] [Zanne, 15542] S-a dus pomina. [AFC, 204, p. 41] De la frunte pân' la nas, șapte poște și-un popas. [Candrea, 223] Fă ce zice popa, și nu ce face popa. [Candrea, 223] A intrat în punga popii. [Zanne, 15648] Curând îi va cânta popa. [Zanne, 15645] Era să-i cânte popa, dar a sărit groapa. [Candrea, 223] S-a cununat cu popa. (A murit.) [AFC,1011, p. 46] Unuia îi place popa și altuia, preoteasa. [Candrea, 222] Popa nu predică de două ori. [Zanne, 15549] Popa nu predică de două ori pentru o babă surdă. [AFC, 1059, p. 38] Popa-i cu patru ochi. [Candrea, 223] Ce știe popa, nu trebuie să știe satul. [Adică să se păstreze o taină.] [Zanne, 15599] Fecior de popă. [Adică ființă lacomă.] [Zanne, 15609] A călca a popă. [1. Despre omul cu aspirații superioare, adevărate, ori pretinse. 2. Își dă aer de om cu carte. 3. Nu se poartă cinstit, ci umblă cu mila, cu sfănțuiala.] [Zanne, 15631] Să te ferească Dumnezeu de popă tuns. [Candrea, 222] Nu e sat fără de popă. [Adică adunare de oameni fără un cap, un conducător.] [Zanne, 15602] Popa plânge când nu are morți de îngropat. [Nenorocirea unuia aduce bucurie altuia.] [Zanne, 15545] De popă nu scapi nici mort. [Zanne, 15583] Burta popii, sac fără fund. [Zanne, 15597] Popa botează, dar zile nu dă. [Pentru cele care nu atârnă de noi.] [Zanne, 15565] Nu te face popă în biserică străină. [1. A se face stăpân în casa altuia. 2. Pentru cel care trăiește cu o femeie măritată.] [Zanne, 15572] Numai popa poate umbla cu cădelnița. [1.Nu critica cele sfinte. 2. Nu te amesteca unde nu te privește.] [Zanne, 15574] Cu popa și cu țiganul, totdeauna să trăiești bine. [Candrea, 223] Nu să-ngrașă porcul în ajun. [AFC, 204, p. 30] Nu arunca mărgăritarul înaintea porcilor. [Zanne, 2365] Pe porc nu-l poți face să bea apă din fedeleș. [AFC, 615, p. 7] Vrednicia omului se cunoaște după port. [Zanne, 7628] Curat ca o porumbiță. [AFC, 278, p. 59] Înainte de a porunci, învață a te supune. [Candrea, 224] În zadar, numai cu postul, raiul vei nădăjdui. [Trebuie ca și faptele tale să fie creștinești.] [Zanne, 15657] A umbla după potcoave de cai morți. [Zanne, 2386] A-și lepăda potcoavele. [Zanne, 2387] Gura poporului e vocea lui Dumnezeu. [Candrea, 223] A i se-ncurca potecile. [A i se-ncurca treburile, a nu mai putea atinge ușor ținta dorită.] [Zanne, 1076] Pe poteca bătută, nu crește iarbă. [AFC, 204, p. 35] A umbla pe două poteci. [Zanne, 1074] A i se scurta potecile. [Zanne, 1075] Se răspândește ca potârnichile. [Candrea, 224] A nu se potrivi la vorbă. [Candrea, 224] De vrei să iei povețe, ia de la leneș, iar de vrei să dai povețe, dă cui te-nțelege. [AFC, 725, p. 29] A spune povești. [A spune lucruri ce nu sunt sau nu pot fi; a minți.] [Zanne, 12566] Ai făcut pozna, nu te da în lături. [Candrea, 224] A arunca praf în ochi. [Candrea, 224] A se face praf și pulbere. [Zanne, 1078] A se alege praf și pulbere de… [A se nimici, a se pierde cu totul.] [Zanne, 1078] A da cu capul de prag. [Zanne, 7642] Cine dă cu capul de pragul de sus îl vede pe cel de jos. [Zanne, 7640] A se pune în prag. [A se hotărî să facă oarece.] [Zanne, 7644] A învățat carte cu praștia. [Puțin, pe apucate, într-un mod neregulat.] [Zanne, 10591] De nu-i puteai ajunge cu praștia. [Zanne, 10585] A pune pravilă. [A stabili o regulă, a hotărî că va fi astfel.] [Zanne, 12578] A mânca praz. [A spune multe neadevăruri.] [Zanne, 9185] Omul care este harnic totdeauna are praznic. [Candrea, 225] Se grămădește ca baba la praznic. [Zanne, 15668] Lung ca prăjina, prost ca găina. [AFC, 616, p. 7] Nici cu prăjina nu-i ajungi la nas. [AFC, 836, p. 4] A spune prăpăstii. [Candrea, 225] Șade-n deal și prăvale calu-n vale. [Candrea, 225] A prins prepelița de coadă. [Candrea, 225] Pricina nu ajută. [Zanne, 17782] Prietenul la nevoie se cunoaște. [AFC, 204, p. 35] Prietenul vechi e ca vinul vechi, cu cât se învechește, mai cu bucurie se bea. [Candrea, 226] Un prieten face mai mult decât o pungă de galbeni. [Zanne, 16858] Dacă ai bani, ai prieteni și dușmani. [Candrea, 226] Cei mai mulți sunt prieteni de masă, iar nu de nevoi. [Candrea, 226] Prietenii se țin cu cheltuială. [Zanne, 16843] Dacă prietenul tău este miere,/ Tu nu umbla să-l mănânci tot. [Zanne, 16867] Prietenii nu se cumpără cu bani. [Ci cu bunăvoință, îndatorire, amabilitate etc.] [Zanne, 16871] Prietenul omului este punga cu banii și sacul cu mălaiul. [Zanne, 16854] Cine caută prieten fără cusur fără prieteni rămâne. [Zanne, 16870] Cine este fără prieten este ca un trup fără suflet. [Arată cât de mult simte omul lipsa unui prieten.] [Zanne, 16864] Mai bine zece prieteni, decât un dușman. [Zanne, 16860] Ceea ce nu voiești să afle dușmanul, să nu spui prietenului. [Arată cât de rău se păzește o taină, chiar de către prieteni.] [Zanne, 16863] Dacă, din nenorocire, ai prieten nerod, fii tu înțelept. [Nu te lua după cei nerozi.] [Zanne, 16868] Cel care ține prietenie tăinuiește păcatul. [AFC, 1417, p. 18] Cine se pripește se păcălește. [Candrea, 227] Iute ca prâsnelul. [Zanne, 7652] Privighetoarea nu e frumoasă, dar cântecul ei e frumos. [AFC, 418, p. 93] Cine lăcomește nu se procopsește. [Candrea, 227] Nimeni nu-i profet în patria sa. [Zanne, 15685] Gardul fără proptele cade în timpuri grele. [Candrea, 227] Prostul tot prost rămâne. [AFC, 204, p. 36] Norocul prostului. [Candrea, 228] Prostu-i cu noroc. [Candrea, 227] Prost să fii, noroc să ai. [AFC, 617, p. 56] Fum fără foc și prost fără noroc nu se poate. [Zanne, 16342] Prostul se cunoaște după vorbă, și șiretul, după ochi. [Zanne, 16366] Prostul se cunoaște după râs și mers. [Zanne, 16367] Prostul râde singur de prostia lui. [Zanne, 16376] Prostul spune și tot el râde. [AFC, 204, p. 36] Prostul nu râde de ce vede, ci de ce aude. [AFC, 418, p. 93] Prostul nu se satură de vorbit și surdul, de ascultat. [AFC, 664, p. 33] Cu omul prost să nu ai a face nici în clin, nici în mânecă. [Zanne, 16325] Când te iei după un prost, mai mare prost ești. [Pentru cel care greșește, luându-se după un altul.] [Zanne, 16345] Când te uiți la prost, singur prostești. [AFC, 664, p. 32] Ce face un prost, nu pot desface zece înțelepți. [Zanne, 16374] Omul prost crede tot. [Pentru omul prea încrezător.] [Zanne, 16333] Prostul face ce vede și ce aude. [Căci nu-l duce mintea mai departe.] [Zanne, 16332] Proștii îmbătrânesc ducănd grija altora. [AFC, 204, p. 35] Prostul făgăduiește și deșteptul trage nădejde. [AFC, 204, p. 35] Prostul n-asudă nici la deal, nici la vale. [Zanne, 16364] Pe prost nu-l poți aduce la adevăr. [Căci cel prost e și îndărătnic.] [Zanne, 16351] Prostului nici să-i faci, nici să-ți facă. [Zanne, 16337] E prost ca noaptea. [Zanne, 16381] Din gura prostului afli adevărul. [Ca și din gura copiilor și a celui beat.] [Zanne, 16363] Prostul este ca orbul când dă de perete. [Zanne, 16372] Prostul taie copacul ca să-i mănânce rodul. [Om fără judecată, care nu se gândește la viitor.] [Zanne, 16328] Și de la un prost poți să alegi un lucru bun. [AFC, 1422, p. 13] De la cer pân' la pământ, mulți proști mai sunt. [AFC, 725, p. 31] Oamenii proști se ceartă ca țiganii și se bat ca orbii. [AFC, 140, p. 11] Prostia cu mare cheltuială se ține. [Zanne, 16384] Prostia din născare leac nu mai are. [AFC, 1639, p. 13] Prudența este mama înțelepciunii. [AFC, 1439, p. 40] A fi nevinovat ca pruncii. [Zanne, 4580] Pulbere și cenușă. [Adică nimicire desăvârșită.] [Zanne, 1088] A-și plânge în pumni. [Candrea, 228] A râde în pumni. [A râde pe ascuns.] [Zanne, 4586] A-l durea punga. [Candrea, 229] Punga vorbește. [Adică cel bogat.] [Zanne, 12597] Prietenul omului e punga cu bani. [Candrea, 229] A-i sufla vântul în pungă. [Zanne, 12631] A fi întuneric în pungă. [Arată lipsa de bani.] [Zanne, 12627] A-l avea la pungă. [A fi stăpân pe cineva, a-l duce pe placul său.] [Zanne, 12616] Cine nu deschide ochii, deschide punga. [Zanne, 12605] Noi putem fi frați, dar pungile noastre nu sunt surori. [Zanne, 12602] Să-l bagi în pungă. [De slab ce este.] [Zanne, 12615] Ochii muierii sunt la pungă. [Candrea, 229] A călca popește. [Candrea, 223] A trece puntea. [Candrea, 225] Colac peste pupăză. [Candrea, 229] Rar se văd și rar se pupă. [Candrea, 229] Pentru un purice își arde plapuma. [Zanne, 2425] A nu face purici într-un loc. [Candrea, 230] A i se face inima cât un purice. [Candrea, 230] E mic, cât un purice. [AFC, 278, p. 85] A purta sâmbetele cuiva. [Candrea, 230] A spăla putina. [Zanne, 12642] Nu scuipa în puț, căci se poate întâmpla să bei din el.[1. Nu disprețui un lucru de care poate vei avea trebuință. 2. Nu batjocori un om, căci poți fi silit odată să-i ceri sprijinul.] [Zanne, 7658] Cine nu poate avea mult e bucuros și de puțin. [Candrea, 231] La fapta bună, puțini s-adună. [Candrea, 231] A se face ca racul. [A se înroși.] [Zanne, 2441] Cine are barbă rară se rade lesne. [Pentru cel sărac.] [Zanne, 7663] A trăi ca în sân de rai. [Zanne, 15709] La puntea raiului. [Candrea, 233] S-o pui la rană. [Zanne, 5748] Rana deschisă anevoie se vindecă. [Candrea, p. 234] Rana veche ușor sângerează. [Zanne, 5738] Rana, cât de mică, dacă nu-ngrijești de ea, curând se face mai rea. [Adică răul, cât de mic, dacă nu-l îndepărtezi din vreme, mai mare și mai greu se face.] [Zanne, 5744] Rana de cuțit se vindecă lesne, dar cea de inimă, niciodată. [Candrea, p. 234] Până ce rana te ustură, nu poți uita cuțitul ce te-a rănit. [Adică răul nu se uită, până nu se vindecă.] [Zanne, 5743] Mai bine o rană-n corp, decât o zgârietură în suflet. [AFC, 1201, I, p. 8] Vizitele cele mai plăcute sunt cele mai rar făcute. [Candrea, p. 234] Rarul umple carul, și desul umple fesul. [AFC, 877, p. 35] Rasa nu te face călugăr. [Candrea, p. 234] A trecut ca rața prin apă. [AFC, 1439, p. 13] A prinde cu rața-n traistă. [A dovedi, a prinde asupra faptului.] [Zanne, 2448] Rabdă un ceas și-i trăi un an. [Zanne, 17327] Cine rabdă nu greșește. [Să fim răbdători și vom fi întotdeauna folosiți.] [Zanne, 17329] A răbdat până s-a săturat. [Când unul a răbdat oarece, până ce nu a mai putut.] [Zanne, 17346] Cine lucrează are, cine șade rabdă. [Candrea, 232] A mânca răbdări prăjite. [AFC, 649, p. 42] Răbdarea/ Trece marea. [Zanne, 17351] Cu răbdarea treci și marea,/ Dar cu răul, nici părăul. [AFC, 616, p. 8] Cu vreme și cu răbdare, și frunza de dud se face mătase. [Adică toate se schimbă spre bine.] [Zanne, 17354] Răbdarea/ E ca mierea. [Zanne, 17349] Răbdarea e mântuire. [Zanne, 17350] Răbdarea e cea mai bună doctorie. [Zanne, 17357] Ca răbdarea la necaz, nici un leac mai bun. [Zanne, 17356] Cu răbdarea o duci departe. [Zanne, 17362] Răbdarea-i din rai. [Adică bună și de mare folos.] [Zanne, 17348] Răbdarea este mama înțelepciunii. [AFC, 1439, p. 17(455)] Unde-i minte multă, este și răbdare multă. [Omul cu minte e răbdător.] [Zanne, 17347] Răbdarea are și ea marginile ei. [Pierde omul odată și răbdarea.] [Zanne, 17364] A șterge de pe răboj. [1. A da uitării. 2. A plăti o datorie.] [Zanne, 12647] A-și răci gura degeaba. [Candrea, 232] A băga în răcori pe cineva. [Candrea, 232] A-și răcori inima. [Candrea, 232] Rădăcina e amară, dar roadele dulci. [Adică învățătura cu greu se dobândește, dar ne dă în urmă plăceri și foloase mari.] [Zanne, 1095] Până ce rădăcina sănătoasă este, frunze și rod mult vei vedea. [Adică până ce stăpânul trăiește, mult spor vei vedea.] [Zanne, 1093] Trăiește ca viermele în rădăcina hreanului. [Candrea, 232] Mai bine să-ți rămână, decât să nu-ți ajungă. [Candrea, 234] Mai bine a răni, decât a tămădui. [Candrea, 234] De unde n-ai răsădit, n-ai ce culege și n-ai ce tăia. [AFC, 1369, p. 9] Nici o faptă fără răsplată. [Candrea, 234] A răspunde cam în doi peri. [Într-un mod nehotărât, cam cu două înțelesuri] [Zanne, 5756] Răspunsul blând înlătură mânia. [Zanne, 5758] Răul se face mai lesne decât binele. [Zanne, 17788] E mai ușor a face rău ca bine, a strica, ca a drege. [Candrea, 235] Fă bine răului. [1.Adică celui nerecunoscător. 2. Când faci bine celui care nu merită.] [Zanne, 17801] Răul nu trebuie răsplătit cu rău. [Zanne, 17802] Rău faci, rău întâmpini. [Răul totdeauna îsi primește pedeapsa.] [Zanne, 17799] Rău tragi, rău ajungi. [AFC, 392, p. 60] Nici un rău fără bine. [Zanne, 17791] Tot răul înspre bine. [Zanne, 11795] Cine-ndură răul are parte și de bine. [AFC, 392, p. 63] Răul ce și-l face omul singur, nimeni altul n-ar putea să i-l facă. [Zanne, 17827] Cine se laudă cu răul la bine nu se gândește. [De la cel rău, nici un bine nu poate veni.] [Zanne, 17806] Rău cu rău se vindecă. [Zanne, 17804] Rău e cu rău, dar mai rău fără rău. [AFC, 204, p. 38] Cui i se croiește rău, rău îi merge. [Zanne, 17825] Răul nu vine singur. [Zanne, 17823] Răul vine iute, binele încet. [Mai mult să ne așteptăm la rău, decât la bine.] [Zanne, 17824] Lucrul rău nu piere. [Zanne, 17807] Vorba rea merge ca glonțul. [Zanne, 17843] Vorba rea ușor se crede. [Zanne, 17844] Cum cad perele, așa cad răii. [Sfârșitul celui rău e totdeauna prost.] [Zanne, 17805] Omului rău, dă-i și cămașa și fugi. [Zanne, 17812] De omul rău să fugi mâncând pământul. [Zanne, 17814] Omul rău e ca un cărbune, dacă nu te arde, te înnegrește. [Zanne, 17809] Fuge de un rău și dă peste altul. [Om fără noroc.] [Zanne, 17835] A lua în nume de rău. [Candrea, 235] Răul prinde rădăcină mai iute. [AFC, 204, p. 38] Bun de vorbă și rău de lucru. [Candrea, 235] Să nu-ți pară bine de răul altuia. [AFC, 1422, p. 15] Tace a rău. [AFC, 1439, p. 6] Ce e rău nu e bine. [Ce e rău nu poate fi niciodată bun.] [Zanne, 17815] Celui ce-ți vorbește cu răutate, tu răspunde-i cu bunătate. [AFC, 1310, p. 49] În urma războiului mulți viteji s-arată. [AFC, 1421, p. 52] La război, înapoi, la plăcinte, înainte. [AFC, 617, p. 56] Minte de bătrân, putere de tânăr și îndrăzneală de nebun, la război se cere. [Zanne, 10619] A se duce fără pușcă la război. [A se apuca de o treabă fără a avea cele de lipsă pentru a o scoate la un bun sfârșit.] [Zanne, 10626] Răzbunarea răzbunare aduce.[AFC, 1439, p. 17] Cine râde gura-și întinde. [Candrea, 233] Nu râde de alții, uită-te la tine. [Căci nu e om fără cusur.] [Zanne, 5765] Râde rupt, de cârpit. [Candrea, 233] Cine râde mai la urmă, râde mai cu poftă. [AFC, 204, p. 7] Râde om de om, și dracul, de toți. [Zanne, 5761] Nebunul râde când nu e de râs. [Candrea, 233] A-i râde ochii. [Zanne, 5788] Să nu râzi omului în față. [AFC, 725, p. 13] Când râde, Soarele răsare. [1. Atât de veselă și plăcută îi este fața. 2. Toți se înveselesc împrejurul lui.] [Zanne, 5787] A râde pe sub nas. [Candrea, 233] A-i râde mustața. [Candrea, 233] Cu un ochi râde și cu altul plânge. [Candrea, 233] Se ține ca râia de om. [Zanne, 5796] Cu râma mică se prinde peștele mare. [AFC, 204, p. 7] Cu râma se momește peștele. [AFC, 278, p. 79] Pe rând, ca la moară. [AFC, 204, p. 36] Cu o rândunică nu se face primăvară. [Candrea, 234] Râs amestecat cu plâns. [Zanne, 5802] După râs, vine plâns. [Zanne, 5803] A leșina de râs. [Zanne, 5811] Râsul are trei frați : pe nebun, pe nerod și pe tine însuți. [Se zice celor ce râd fără măsură.] [Zanne, 5805] S-a făcut de râsul lumii. [AFC, 204, p. 41] Cu cât e râul mai adânc, cu atâta curge mai lin. [Omul într-adevăr puternic, este cu sânge rece și liniștit.] [Zanne, 1105] Cel ce râvnește la milă moare flămând. [Candrea, 235] A-l ridica în slava cerului. [A-l lăuda foarte mult.] [Zanne, 5789] A ridica un sac cu paie. [Se zice celor nevoiași.] [Zanne, 5792] Averea zgârcitului se duce de mâna risipitorului. [Candrea, 236] S-a întors roata. [Zanne, 7692] Așa-i roata lumii, unii se suie, alții se coboară. [Zanne, 15713] Unge roțile, dacă vrei să meargă ușor carul. [Zanne, 12674] A fi a cincea roată la car. [Zanne, 12675] Roata umblă, banii pică. [1. Arată foloasele morăritului.2. Când îți merge bine într-o întreprindere.] [Zanne, 7691] A pune bețe în roate. [Când unul caută, prin diferite mijloace, să împiedice mersul unei afaceri.] [Zanne, 12681] Lucrează ca un rob. [Candrea, 236] Românului poți să-i iei cu de-a sila, dar să-i dai, nu. [Candrea, 236] Românul tace și face. [Zanne, 13970] Toate au rostul lor. [AFC, 204, p. 47] Bucuria-nșelătoare, ca roua de trecătoare. [Candrea, 237] Cu rudele să bei, să mănânci, daraveră să nu ai. [Zanne, 10637] Omul cu rude nu piere. [Căci găsește sprijin și ajutor la vreme de trebuință.] [Zanne, 10630] Rudeniile sunt bune să le ai. [Zanne, 10631] Ruda la vreme de nevoie se cunoaște. [Zanne, 10633] Bogatului i se arată multe rude. [Candrea, 237] Ruda omului e punga cu bani și sacul cu mălai. [AFC, 1310, p. 50] Decât ruda și vecinul,/ Mult mai bine cu străinul.[Zanne, 10634] Se mai roagă și alții de el, nu numai el de alții. [AFC, 1439, p. 20] Rugarea și blândețea lungesc viața. [Candrea, 237] Să se rușineze omul când face răul, iar nu când face binele.[Pentru omul modest, care se rușinează când nu ar trebui.] [Zanne, 17369] Cine n-are rușine de oameni, nici frică de Dumnezeu. [Zanne, 17372] Îmi e rușine de rușinea lor. [AFC, 204, p. 22] Omul cu rușine multă piere, nimeni nu-l ascultă. [Candrea, 237] Îmi crapă obrazul de rușine. [Zanne, 17389] Fără pic de rușine. [AFC, 204, p. 17] Nu s-a întâlnit în lume cu rușinea. [Se zice despre un obraznic.] [Zanne, 17378] I-a crăpat obrazul, dar rușinea tot nu i-a pierit. [Pentru omul neobrăzat.] [Zanne, 17376] A da cinstea pe rușine. [Candrea, 237] Și-a mâncat rușinea. [Zanne, 17391] Foamea și rușinea nu se pot împreună. [Candrea, 237] Fapta face rușinea, iar nu pedeapsa. [Candrea, 237] Cămașa, cât de proastă, acoperă rușinea. [Candrea, 237] Cine scoate sabia de sabie va pieri. [Zanne, 10650] Sabia de aur taie mai mult decât cea de fier. [Zanne, 10647] Capul plecat nu-l prinde sabia. [Candrea, 238] Nu da sabia în mâna vrăjmașului. [Zanne, 10648] Sabia vrăjmașului e lungă. [Să ne ferim întotdeauna de cel care ne este vrăjmaș, chiar când ni s-ar părea că nu e de temut.] [Zanne, 10646] A da sabia în mâna celui nebun. [A da celui nebun, mijlocul de a face rău.] [Zanne, 10649] A scoate sabia din teacă. [A începe războiul, vrajba.] [Zanne, 10654] A fi foc și sabie. [A fi iute și rău.] [Zanne, 10663] Are gura ca o sabie. [Zanne, 10657] După sac, și petec. [Candrea, 238] Sacul și-a găsit petecul. [Zanne, 7703] Tot sacul își găsește petecul. [Zanne, 7703] Leagă sacul la gură, până e plin. [Zanne, 7698] Leagă sacul, până nu i-ai dat de fund. [AFC, 204, p. 24] Sacul plin curând se varsă. [Zanne, 7701] Sac fără fund. [Zanne, 7721] A da de fundul sacului. [A-și cheltui tot avutul.] [Zanne, 7734] A fi sac spart. [Zanne, 7722] Sacul spart nu se mai umple. [Omul cheltuitor nu mai adună cât e lumea.] [Zanne, 7716] Toarnă ca într-un sac spart. [Mănâncă mult.] [Zanne, 7719] Sacul din care tot iei și nu mai pui se golește. [Zanne, 7708] A-l prinde cu mâna în sac. [Zanne, 7727] A băga în sac pe cineva. [A-l înșela.] [Zanne, 7729] A bate sac pe cineva. [Adică fără milă, ca pe un sac plin.] [Zanne, 7732] Dumnezeu îți dă, dar în sac nu-ți bagă. [Candrea, 238] A se băga din sac în traistă. [AFC, 610, p. 50] A-l prinde cu mâța în sac. [Candrea, 238] A-i intra zilele în sac. [A muri.] [Zanne, 7734] Cu sacul. [Adică mult, în mare cantitate.] [Zanne, 7735] Nici salcia pom; nici mojicul om. [Zanne, 1124] Nici salcia, lemn de bute,/Nici mojicul, om de frunte. [Zanne, 1123] Nici salcia, pom,/Nici boierul, om. [Zanne, 1125] Nici din salcie, pere, nici din răchită, vișinele. [Zanne, 1121] Salcia, cât să căznești,/Pom nu poți s-o altoiești. [Zanne, 1122] Dacă întinzi salteaua se rupe. [Să te mulțumești cu ce ai.] [Zanne, 7741] A pune sub saltea. [Zanne, 7755] Lua-voi samarul și se va vedea amarul. [Adică după ce se ia acoperișul, se va vedea amarul.] [Zanne, 1461] Samarul să nu-l îngreunezi, că rămâi în locul măgarului. [Zanne, 2463] Bate samarul să priceapă măgarul. [Zanne, 2464] Ș-a legat samarul. [Ș-a dobândit stare.] [Zanne, 2464] Are să-i ia roatele de la sanie. [Când nu ai ce lua de la un datornic.] [Zanne, 12699] Merge cu sania pe uscat. [Adică greu de tot.] [Zanne, 12700] A ajunge la sapă de lemn. [Candrea, 240] A aduce la sapă de lemn. [Zanne, 12703] A rămâne la sapă de lemn. [Zanne, 12703] Sapa și lopata. [Zanne, 12705] Beția o vindecă numai sapa și lopata. [Candrea, 240] Cine sapă groapa altuia cade singur în ea. [AFC 617, p. 54] Mâna delicată la sapă nu cată. [Zanne, 12701] Doi cu sapa, trei cu mapa. [AFC 1439, p.34] Multe mâini face sarcina ușoară. [Candrea, 241] Sarcina pe care o iei de bună voie niciodată n-o să-ți pară grea. [AFC 613, p. 47] Nu te amesteca în toate, ca sarea în bucate. [Candrea, 142] Sarea-i bună la fertură,/Însă nu peste măsură. [Zanne, 9214] Sarea nu e bună în toate bucatele. [Zanne, 9216] A fi ca sarea în bucate. [Candrea, 242] A pune sare-n bucate. [Candrea, 242] Mai bine să întingi în sare și să te uiți la soare, decât să întingi în unt și să te uiți la pământ. [AFC 1201 II, p. 15] Trebuie să mânânci un car cu sare cu cineva, ca să-l poți cunoaște. [Zanne,9212] A-l iubi ca sarea-n ochi și ca piperu-n nas. [Candrea, 241] Se iubesc ca sarea-n ochi și ca gheața-n sân. [Candrea, 241] Îmi place ca sarea-n ochi și ca chiperiu-n sân. [AFC 883, p. 18] Îi drag ca câinelui a linge sare. [AFC 883, p. 18] A-i pune (arunca) sare-n ochi. [A face rău cuiva.] [Zanne, 9229] Sari pristi piper. [A întărâta pe omul mânios.] [Zanne, 9226] A-l face cu sare și cu piper. [Zanne, 9226] Nici sare cu pâine gustă. [Zanne, 9222] Așa-i de necăjit, de n-are nici sare pentru mămăligă. [AFC 921, p. 26] Când e sare, nu-i făină, când e făină, nu e sare și când le împreună pe toate, iese apa în vatra focului. [Zanne, 9224] Cine are sare multă pune și în chiseliță. [Zanne, 9218] Sare, până nu cere, să nu dai cuiva. [Zanne, 9219] Nu e meșteșug a găti mâncare,/Ci e meșteșug a o potrivi de sare. [Zanne, 9213] Nimenea nu-ți pune sare la mămăligă. [Candrea, 241] Mă duc cu sare domnească. [Zanne, 9234] Numai la sare să nu mă pui. [La o muncă prea grea.] [Zanne, 9221] A mânca sare în casa cuiva. [Zanne, 9231] Un sat fără câini. [Adică un popor fără ocrotitori.] [Zanne, 14026] A nimerit sat fără câini. [AFC 204, p. 2] A găsit sat fără câini (și) se plimbă fără ciomag. [Zanne, 14029] Ai găsit un sat fără câini și umbli cu mâinile în șolduri. [Zanne, 14029] Când se vede satu', e de prisos călăuza. [Zanne, 14005] Câte sate și bordeie, atâtea obiceie. [Zanne, 14015] Câte sate, atâtea bordeie și în bordeie, atâtea obiceie. [AFC 1201 VII, p. 5] Câte sate, atâția popi. [AFC 549, p. 42] Tot satul și năsatul. [AFC 146, p. 24] Satul arde și baba se piaptănă. [AFC 621, p. 42] A intrat în gura satului. [Zanne, 14042] Toate se fac și se desfac prin gura satului. [Candrea, 243] Ce știe un sat, nu știe un om singur. [Candrea, 243] Mai degrabă știe satu', decât bărbatu'. [AFC 134, p. 179] Satu' știe mai multe ca bărbatu'. [AFC 204, p. 41] Ce știe popa, nu trebuie să știe satu'. [Candrea, 243] S-a mâniat văcarul pe sat. [Candrea, 243] Decât frumoasă din sat străin, mai bine slută din satul tău. [Candrea, 243] Cine pleacă în sat rămâne nemâncat. [Zanne, 14023] În sat nu ne lasă și noi întrebăm de casa popii. [Zanne, 14007] Nu-i primesc în sat și ei întreabă de casa vornicului. [Candrea, 243] Mai bine cap la sat decât coadă la oraș. [Zanne, 14016] Mai bună e hula din satul tău, decât lauda din satul străin. [Zanne, 14022] De sat să vorbești, de nume să te ferești. [Zanne, 14020] A cunoaște unde-i târg și unde-i sat. [Candrea, 243] Fuge de dracu' și dă peste Satana. [Zanne, 15737] A umbla cu Satana-n sân. [Om cu gânduri viclene.] [Zanne, 16739] Nu-ncap două săbii într-o teacă. [AFC 204, p. 30] Bate-te cu săgeți de argint, dacă vrei să biruiești. [Zanne, 10665] Săgeata slujaște după săgetător. [Zanne10666] Cât ajunge săgeata. [La o mică depărtare.] [Zanne, 10668] Are sămânță de vorbă. [Candrea, 239] Care-i din viță și din sămânță știe ce-i cânia și omenia. [Candrea, 239] Sămânță bună bun rod îți dă. [Zanne, 1152] Sămânța străină, ca altoiul la pom. [Zanne, 1153] Ce îț sămânța, aceea îț culege. [AFC 1007, p. 14] Sănătatea e mai bună decât toate. [AFC 1375, p. 28] Nu e nimic mai scump ca sănătatea. [Zanne, 5819] Sănătatea e mai scumpă ca auru' din lume. [Zanne, 5821] Sănătatea e cea mai bună avuție. [Candrea, 239] Sănătatea face banii și banii, sănătatea. [Candrea, 239] Sănătate goală,/jumătate de boală. [Zanne, 5824] Sănătate în târlă, că oile au murit de gălbează. [Zanne,5827] Sănătatea e ca o iapă albă, când trece dealul nu se mai vede. [Zanne,5826] Sănătate să fie,/Că și-n bordei e bine. [AFC862, p. 10] Lucrul face sănătate, trândăvia, tot păcate. [Candrea, 239] Mai bine obraz gros/ Și om sănătos. [Zanne, 5838] Cel sănătos n-are nevoie de doctor. [AFC 418, p. 131] Cine-i sănătos e destul de bogat. [Zanne, 5834] În trup sănătos, minte voioasă. [Zanne, 5833] Inima sănătoasă e viața trupului. [Candrea, 239] Din bun sănătos, te faci bolnav. [Când te bagi singur și de bună voie într-o încurcătură, într-o afacere displăcută.] [Zanne, 5831] Sănătos să fii, că belele curg. [AFC 798, p. 3] A luat-o la sănătoasa. [AFC 1439, p. 13] A săpa pe cineva. [Candrea, 240] Unii sapă și muncesc,/Alții beu, chefăluiesc. [Zanne, 12709] Toți pretutindenea sapă,/El duce câinii la apă. [Adică cel leneș.] [Zanne, 1132] Decât o săptămână vrabie, mai bine o zi șoim. [Zanne, 251] A purta cuiva săptămânile. [Zanne, 15759] A intrat în săptămâna chioară. [AFC 836, p. 4] Săpun ai cumpărat, săpun mănânci. [Zanne, 7747] Săpun să fie, parale am dat. [Cine face o greșeală trebuie să-i sufere urmările. Se zice când te-a păcălit cineva și mergi înainte.] [Zanne, 7747] A-l face cu săpun și cu apă rece. [A-l certa, a-l lua la trei parale.] [Zanne, 7750] S-a dat la târguială și a mâncat o săpuneală. [Candrea, 240] Cum îți vei săra, așa vei mânca. [AFC 1354, p. 26] Săracu' n-are sărbătoare. [AFC 204, p. 39] Mai bine sărac și curat, decât bogat și necinstit. [Zanne, 12765] Mai bine sărac și curat, decât bogat și rușinat. [AFC 2018, p. 36] Mai bine sărac lipit, decât avut prăpădit. [Candrea, 240] Omului sărac i se stinge lumânarea în biserică. [Candrea, 240] La omul sărac, nici luleaua nu-i arde. [Zanne, 12721] La omul sărac, nici boii nu trag. [Zanne, 12722] A săracului nici jartfa nu i să primește la biserică, iară la bogat și dracu' merge cu colaci. [AFC 134, p. 179] Săracul n-are prieteni. [Zanne, 12755] La ușa săracului nu vine nici un câine. [Zanne, 12751] Locașul săracului, foc, și viața, pară de foc este. [Zanne, 12732] Casa, săracul o are/Tot ca melcul, în spinare. [Zanne, 12732] Sărac ca șoarecele bisericii. [Zanne, 12776] Sărac ca vinerea de lângă Paști. [AFC 610, p. 52] Sărac lipit pământului. [Zanne, 12779] Din doi săraci, s-a făcut o pereche de calici. [Zanne, 12773] Eu, sărac, tu, sărac, gospodărie din ce să fac? [AFC 798, p. 3] Sărac la sărac aleargă. [Zanne, 12724] Omul sărac tot de necaz a fost. [Candrea, 240] Săracu' muncește și nu sporește. [AFC 204, p. 43] Cine dă săracilor împrumută pe Dumnezeu. [Zanne, 12748] Dă săracului, că dai lui Dumnezeu. [AFC 649, p. 41] Ce dai săracilor, ție-ți dai. [Zanne, 12749] Să fii cât de sărac, numai să ai bani (mulți). [Candrea, 240] Săracului nu-i trebuie pungă. [Candrea, 240] Nu văieta pe sărac/De traistă și de sac. [Zanne, 12741] Nu văieta săracul de traistă și flămândul de burtă. [AFC 204, p. 31] Traista săracului cu puțin nu se umple. [Zanne, 2740] Când se trudește săracul,/Dumnezeu îi umple sacul. [Zanne, 12756] Blestemul săracilor nu cade pe săraci, cât de târziu. [Zannne, 12735] Lacrimile săracilor nici soarele nici vântul nu le poate usca. [Zanne, 12737] Săracul, când îmbracă cămașă nouă, atunci face Paștele. [Zanne, 12728] Sărac e dracu', că n-are cămașă. [AFC 204, p. 39] Săracul nu se teme de tâlhari. [Candrea, 240] Vrabia mălai visează și săracu', praznicu'. [Zanne, 12729] Săracul, când îi vine bine, face pe-al dracu'! [AFC 1008, p. 10] Săracu-i ca și dracu', de ce-i dai, de ce mai cere. [Candrea, 240] Omul sărac e al doilea drac. [Zanne, 12739] Mai bine să mori de foame decât să iei pâinea săracului. [Căci săracul își câștigă pâinea cu mai multă muncă.] [Zanne, 12726] Mergi, muncește, ca să ai și la un sărac să dai. [Candrea, 240] Săracu' cu gându' se îmbogățește. [Candrea, 240] Arde lumânarea săracului, pentru socoteala bogatului. [Zanne, 12713] Averea bogatului mănâncă bucățica săracului. [Candrea, 240] Ochii săracului sunt în mâinile bogatului. [Zanne, 12714] E lesne bogatului a porunci, dar greu, săracului, a împlini. [Candrea, 240] Nu plătește bogatu', ci săracu'. [Adică tot săracul plătește gloaba.] Săracul, de ce e sărac, de aia sărăcește. [AFC 1008, p. 10] Bogatul nu crede niciodată celui sărac, nici sătulul, celui flămând. [Candrea, 240] S-au strâns, ca săracii la mort. [Zanne, 12774] Până vine cheful bogatului, iese sufletul săracului. [Candrea, 240] Vai de hoțul care-i sărac și de săracul care-i hoț. [Candrea, 240] Săracul trage scurta. [Zanne, 12760] Sărat și piperat. [Candrea, 241] Nu-i dau sărat, că-l scap noaptea prin sat. [AFC 921, p. 26] Omul ce dă de milă nu sărăcește. [Candrea, 241] Sărăcia de el se ține, ca pulberea după câine. [Zanne, 12785] Averea e gard de nuiele, sărăcia-i zid de piatră. [Candrea, 241] Sărăcia nu e rușine. [Candrea, 241] Sărăcia nu este păcat. [Zanne, 12793] Boala și sărăcia nu o poți ascunde. [Candrea, 241] Sărăcia află meșteșuguri. [Candrea, 241] Sărăcia-nvață pre om. [Zanne, 12803] Sărăcia te învață la supunere. [Candrea, 241] Unde e sărăcie, e și ceartă. [Se zice mai ales pentru soți.] [Zanne, 12790] Pescăria românului, sărăcie curată. [Candrea, 241] Trag sărăcia de coadă. [AFC 204, p. 45] Sărăcia îi roade unghiile. [E cu desăvârșire sărac.] [Zanne, 12812] Sărăcie lucie. [AFC 1439, p. 20] Sărăcia lucie e o avere întreagă. [AFC 610, p. 53] Sărăcia bate la ușă. [Timpurile grele se apropie.] [Zanne, 12797] Numai cu vitele se scoate sărăcia din casă. [AFC 204, p. 32] Sărăcia nu-ți face voia. [Multe ar face omul sărac, dar nu poate.] [Candrea, 241] Fudulia aduce sărăcia. [Candrea, 241] Umblă cu mâinile în buzunar și fluieră a sărăcie. [AFC 204, p. 48] Vorba multă, sărăcia omului. [Candrea, 2241] Fericirea și sărăcia nu pot sta împreună. [Căci omul sărac are veșnic supărări.] [Zanne 12800] Sărăcia îi omoară, dar mierea din stupul vecinului e mai amară ca amarul. [AFC 537, p. 34] La omul harnic, sărăcia se uită pe fereastră. [AFC 204, p.26] Cine multe sărbători face/Nu are cu ce să se-mbrace. [Zanne, 15760] Sărbătorile învrednicesc putorile. [Candrea, 241] Baba călătoare nu are sărbătoare. [Candrea, 241] Parcă vin sărbătorile cu coarne. [Că grăbește cu lucrul.] [AFC 664, p.36] Cine sare cam sus îndată cade jos. [Zanne, 5860] Sare din lac în puț. [Fugând de rău departe și mai rău.] Pe unde a sărit capra, trebuie să sară și iada. [Zanne, 5869] Capra sare masa, iada sare casa. [AFC 2018, p. 12] Mai știi de unde sare iepurele. [Candrea, 241] Cine sare garduri multe îi intră un par în șezut. [AFC 524, p. 15] Cine sare des pârleazul pică cu curu' în gard. [AFC 2018, p. 11]\tab Cine a sărit și nu s-a poticnit voinic mare s-a numit. [Se zice celui care a dus la bun sfârșit o întreprindere grea. [Zanne, 5866]\tab Ce folosește celui sătul o masă plină de bucate. [Zanne, 9236] Sătulul nu crede celui flămând. [AFC 617, p. 55] Sătulul nu crede flămândului. [AFC 1439, p. 18] Bogatul nu crede niciodată celui sărac, nici sătulul, celui flămând. [Zanne, 9237] Cel sătul gândește că nu mai flămânzește. [Cel în bine nu se gândește la rău. Se zice când cineva a ajuns într-o stare pre care iarăși o poate ușor pierde și nu ajută la nevoi, pe semenii lui.] [Zanne, 9238] Și sătul, și cu punga plină, nu se poate. [Candrea, 243] Sătul ca de mere acre. [Când ți-e silă de un lucru.] [Zanne, 9242] Sătul ca șoarecele în biserică. [Adică lihnit de foame.] [Zanne, 9243] Niciodată nu te ții sătul cu pește din unghiță și mămăligă din râșniță.[AFC 524, p. 15] A plecat sătul de-acasă. [Când unul nu primește ceea ce i se oferă.] [Zanne, 9245] Crăciunul e al sătulului. [Zanne, 9241] Cine nu se satură mâncând nu se satură lingând. [Când unul s-a lăsat de o treabă mai mare și mai bună, ca să se apuce de alta mai mică și mai proastă.] [Zanne, 9247] S-a săturat ca țiganul cu frunza. [Zanne, 9246] Numai din miros, nu te saturi. [Zanne, 9248] A fi cu gheață în sân. [Cu frica în sân.] [Zanne, 4600] Sângele nevinovat cere răzbunare. [Candrea, 239] A-și băga căldură în sânge. [A se iuți, a se pune pe treabă.] [Zanne, 5858] Se ține ca scaiul. [AFC 836, p. 5] Se ține scai de om. [AFC 1439, p. 26] S-o prins de mine, ca scaiul de oaie. [AFC 2018, p. 47] Din boboc de scai nu poți face trandafir de mai. [AFC 1369, p. 13] A ajunge până la scara murgului. [Candrea, 244] Cu piciorul în scara murgului. [Se zice de o lucrare făcută în grabă.][Zanne, 2474] Scară la cer și pod peste mare nu se poate. [Pentru cele peste putință.] [Zanne, 7775] A se face scară și punte. [A face totul, a întrebuința orice mijloace pentru a-și ajunge scopul.] [Zanne, 7776] Scara de sus se mătură. [AFC 204, p. 39] Scara de sus în jos se mătură, iar nu de jos în sus. [Adică pilda de la cei mari de ia, nu de la cei mici.] [Zanne, 7772] A sui scările cuiva. [1. A se duce la cineva pentru a-i cere oarece. 2. A se umili.] [Zanne, 7780] Când te urci în sus pe scară, din treaptă în treaptă să pășești, ca să nu te poticnești. [Zanne, 7773] Pe scară streină să nu te urci, că numai îndată te încurci. [Zanne, 7774] Nu-l țin bine scările. [1. Nu are o poziție stabilită, sigură, e amenințat de a-și pierde slujba. 2. Se zice de omul neputincios, gârbovit de ani, de griji și de nevoi.] [Zanne, 2475] I s-a luat (tăiat) scara. [A pierdut putința de a ajunge undeva, de a dobândi oarece.] [Zanne, 7778] I s-a pus o scară bună. [A dobândit un ajutor însemnat, a fost bine susținut.] [Zanne, 7777] Dumnezeu are două scări, cu care suie și coboară. [Candrea, 244] Cine vrea să steie (șadă) între două scaune pică între ele. [Pentru cei care nu se hotărăsc, vreau să cruțe interese opuse. Are un înțeles defavorabil.] [Zanne, 7790] Pe două scaune nu se poate sta. [AFC 1439, p. 16] Scaunul tot din picioare își are perire. [Zanne, 7785] Scaunul cu un picior numai nu poate sta drept. [Candrea, 244] Să nu te razimi în scaun cu trei picere. [Adică în om ce-i lipsește o doagă.] [Zanne, 7788] Scaunul nalt în picioare curând se răstoarnă. [Cine se înalță curând cade jos.] [Zanne, 7789] Cu scaun la cap. [AFC 204, p. 9] Parcă l-a ținut legat de scaun. [Pentru cel care tot stă pe capul nostru și nu mai pleacă.] [Zanne, 7792] După ce mănâncă bătaie, duce scaunul la locul lui. [Candrea, 244] De vorbă pune pe vodă în scaun. [Candrea, 244] Are unde să se scalde. [Candrea, 244] A fi scăldat în apă dulce. [1. Alb la față. 2. Plăcut, amabil.] [Zanne, 7760] L-a scăldat în lapte dulce. [AFC 204, p. 26] I-a pus sare în scăldătoare. [Om deștept, hazliu; nu e dintre acei oameni care sunt nesărați.] [Zanne, 7763] Vai de omul cu păcat, de păcat e alungat și nu poate fi scăpat. [Candrea, 244] A scăpa pe cineva în păpușoi. [A-l pierde din mână, a nu-l putea stăpâni.] [Zanne, 5877] A scăpa scurt. [Se zice de acel care a scăpat de o primejdie însă cu oarecare pagubă.] [Zanne, 1712] A scăpa cu fața curată. [Candrea, 244] A scăpa un lucru printre degete. [Candrea, 244] De aceea ce se teme, omul nu scapă. [Candrea, 244] A scăpa ca printre urechile acului. [Candrea, 244] Fugea de-i scăpărau picioarele. [Candrea, 244] Nici cât ai scăpăra. [Zanne, 12823] A scărpina pe cineva. [Candrea, 244] Vai de cel ce nu să scarpină cu mâinile sale. [Zanne, 5881] Așa e când te scarpini cu mâna altuia. [AFC 392, p. 62] Scândura crepată trebuie schimbată. [Un lucru rău început trebuie schimbat, o greșeală trebuie îndreptată.] [Zanne, 7764] A fi uscat ca scândura de brad. [AFC 649, p. 43] Toată averea, în patru scânduri. [AFC 204, p. 45] I s-a luat scândura de sub picere. [Candrea, 243] Este cu patru scânduri. [Om cu mintea sănătoasă, întreagă.] [Zanne, 7771] Este cu trei scânduri. [1. Ușurel la minte, cam țicnit. 2. Beat.] [Zanne, 7770] Văd eu pe ce scândură calcă. [Am înțeles vicleșugul, văd că umblă cu înșelăciune.] [Zanne, 7765] Scânteiele, pe paie, cum cade, le aprinde. [Ne învață a despărți acele lucruri sau acei oameni a căror împreunare poate fi primejdioasă.]\tab [Zanne, 1137] Scânteia mică aprinde focul mare. [AFC 662, p. 32] Scânteia mică aprinde olatul. [AFC 2018, p. 48] Adesea scânteia mică face flacăra mare. [Zanne, 1136] Scânteie nu sari diparti di țâgan.[AFC 812, p. 18] Scârba e boala cea mai grea de lecuit. [Candrea, 244] Omului, la scârbă, drăgaica îi lipsește. [Când omului necăjit i se propune o petrecere.] [Zanne, 16880] A se întâlni cu scârba-n drum. [Adică cu supărarea.] [Zanne, 16878] Schimbarea domnilor, bucuria nebunilor. [AFC 204, p. 12] A mâncat schimbeaua. [S-a pârlit într-o afacere.] [Zanne, 9249] Scoate apa, cât este găleata la puț. [Candrea, 245] Cui pe cui scoate. [Candrea, 245] A aștepta cu limba scoasă. [Candrea, 245] Obraz de scoarță. [Pentru omul făr de rușine.] [Zanne, 7795] Se-ndoaie ca scoarța. [Pentru omul nestatornic în faptele și ideile sale.] [Zanne, 7796] Îl arse cu zama de scoici. [Candrea, 245] Parcă mănânci numai scoici fripte. [AFC 662, p. 35] Mâna care nu știe să scrie dă vina pe condei. [Candrea, 245] A scrie pe apă. [Candrea, 245] Scrie cu cărbunele de pe horn. [Începător la scris, scrie prost.] [Zanne, 12848] Ce ți-e scris în frunte ți-e pus. [Candrea, 245] Ce e scris omului, trebuie să pătimească. [Zanne, 15751] Cum o fi scris. [Zanne, 15754] Așa i-a fost scris. [Zanne, 15755] Cui i-a fost scris să moară, a murit. [Zanne, 15753] Cine nu vrea să scrie cu condeiul, să scrie cu furcoiul. [Cine fuge de învățătură să lucreze cu palmele.] [Zanne, 12846] De ce e scris, are să moară omul. [Candrea, 245] Scriitorul, sub masă și iscălitorul, pe masă. [Adică cel ce poruncește, acela mai mare, iar nu acela ce urmează poruncii.] [Zanne, 12851] Parcă-i scripcă. [Zanne, 10673] Gâtul lui e scripcă. [Cântă frumos.] [Zanne, 10674] Scrisoarea rea arată lenea școlarului. [Candrea, 245] Cine scuipă în sus, îi cade pe obraz. [Zanne, 5901] A scuipa de sus. [Zanne, 5908] Unde scuipă un sat, merge o moară. [AFC, 204, p. 48] Nu linge unde ai scuipat. [Candrea, 245] Scuipă-n sân și fugi de el. [AFC, 204, p. 42] A nu mai avea scuipat în gură. [Despre cel ce vorbește mult.] [Zanne, 5912] Cine se scoală de dimineață departe ajunge. [AFC, 615, p. 7] A se scula cu noaptea în cap. [A se scula de cu noapte, foarte devreme.] [Zanne, 5917] S-a sculat pe piciorul stâng. [Se zice despre omul care e toată ziua posomorât, fără chef.] [Zanne, 5915] Scoală tu, să șed și eu. [Zanne, 5913] Se scoală singur de la pământ. [Zanne, 5918] Scumpul mai mult păgubește. [Zanne, 17855] Scumpul mai mult păgubește și leneșul mai mult aleargă. [AFC, 204, p. 42] Scumpul nu este stăpân pe banii lui. [Zanne, 17860] Scumpul, nici ce are, nu are. [Zanne, 17861] Scumpul nu se mai satură de bani. [Arată lăcomia lui de bani.] [Zanne, 17862] Scumpul, cu înșelătorul, lesne se învoiesc. [Căci și unul și altul caută să înșele.] [Zanne, 17868] Nu fi scump la tărâță și ieftin, la făină. [AFC, 691, p. 43] A ținea de scurt. [Candrea, 246] Lucrul lungește viața, iar lenea o scurtează. [Candrea, 246] A se scutura de un lucru. [A se lepăda de o răspundere, a se apăra de o învinuire.] [Zanne, 5921] La olari, oală sdravănă nu găsești. [Candrea, 246] Lucrul de seară nu-l lăsa pentru dimineață. [Zanne, 254] A înghiți în sec. [Candrea, 247] Seceră, unde n-a semănat ș-adună, unde n-a secerat. [Zanne, 1140] A fi secret ca mormântul. [Candrea, 247] La lemnul tare, trebuie secure ascuțită. [Candrea, 247] Cât ai arunca securea. [Candrea, 247] Securea rea nu piere. [Candrea, 247] Cât ai arunca cu securea. [La o mică depărtare.] [Zanne, 12865] Ce semeni, aceea seceri. [AFC, 418, p. 93] Ce semeni, aceea răsare. [AFC, 1369, p. 13] Cel ce seamănă puțin puțin și seceră. [Zanne, 1144] Cine seamănă culege. [Cine a muncit dobândește.] [Zanne, 1150] Șine de urât și de sete. [Candrea, 247] A da cu sete. [Adică cu putere.] [Zanne, 9257] Sfada grabnică aprinde foc și vrajba grabnică varsă sânge. [Zanne, 17871] Cine nu primește sfat/Nu e nici de ajutat. [Pentru cel care se crede mai cu cap decât alții.] [Zanne, 16387] Sfatul după faptă e manta după ploaie. [Zanne, 16390] Se sfădesc ca vrăbiile, pe mălaiul altora. [Zanne, 17875] A sta sfeșnic. [Drept, în picioare.] [Zanne, 7810] Sfințenia nu stă în port și haine lungi. [Ci în fapte bune și de cinste. Poți să fii preot și să nu fii om de treabă.] [Zanne, 15849] Cum e sfântul, și tămâia. [Zanne, 15787] Cum e sfântul, și colacul. [Zanne, 15789] A nu ști la care sfânt să se închine. [N-are nici un sprijin.] [Zanne, 15820] Nu te închina, până nu știi cine-i sfântul. [Cinstește pe om, dacă i se cuvine.] [Zanne, 15784] A fi țandără de lemn sfânt. [Zanne, 15802] A fi sfântul zilei. [Mare și tare, om cu trecere.] [Zanne, 15806] Fiecare sfânt trage cu mâna către el. [Candrea, 248] Mai știe sfântul și de frică. [Candrea, 248] Mănâncă sfinți și scuipă draci. [Zanne, 15778] Parcă i-a ieșit un sfânt din gură. [Candrea, 248] Ce spune e sfânt. [Zanne, 15804] Cine vrea să se roage sfântului duce lumânare și tămâie. [Zanne, 15791] Până l-a uitat sfântul. [Adică multă vreme și degeaba.] [Zanne, 15808] Parcă-i bătut de toți sfinții. [Adică plouat, supărat.] [Zanne, 15810] Nu te ruga de sfântul care nu-ți ajută. [Zanne, 15785] Cine este sfânt pe așternut moale nu doarme. [Zanne, 15767] Nu te atinge de cele sfinte. [Zanne, 15798] Pe lucruri sfinte nu pune mâna. [Zanne, 15799] A nu avea sfânt. [Zanne, 15819] În toate zilele sunt sfinți, dar nopțile sunt ale noastre. [Pentru cel sărac sau leneș.] [Zanne, 15768] Până la Dumnezeu, te fură sfinții. [Zanne, 15773] Când Dumnezeu nu-i acasă, sfinții își fac de cap. [Candrea, 248] Parcă-i Sfânta Vineri. [Se zice despre un om prăpădit de slab.] [Zanne, 15848] Iute ca o sfârlează. [AFC, 392, p. 6 A întinde sfoara. [Candrea, 248] A da sfoară în țară. [Candrea, 248] A învârti sforile. [Zanne, 10677] A-l juca pe sfoară. [Zanne, 10678] A-l trage pe sfoară. [Zanne, 10678] Sgârcitul numai stângă are. [Candrea, 248] Sgârcitul nici pe el nu se procopsește, nici pe altul nu folosește. [Candrea, 248] Omului, cu sila, poți să-i iei, dar să-i dai, nu poți. [Zanne, 16396] Îl tragi cu sila la bine, și el trage tot 'napoi. [Pentru cel care fuge de bine.] [Zanne, 16395] Sila dreptate n-are. [Adică siluitorul nu caută la dreptate.] [Zanne, 16400] Cine se silește are. [Candrea, 249] Când ești cu el, ca atunci când ești singur. [Zanne, 9599] Sita nouă se ține-n cui. [AFC, 615, p. 8] Sita, până-i nouă, stă în cui, dar, după ce se învechește, ajunge și sub laviță. [AFC, 649, p. 41] Sita, până-i nouă, cerne bine. [Zanne, 12882] Ce nu trece prin sită. [Adică ce-i rău.] [Zanne, 12886] A da cu sita. [A prezice viitorul, a da cu ghiocul.] [Zanne, 12887] A-l ridica în slava cerului. [Candrea, 249] A nu slăbi pe cineva din ochi. [Candrea, 249] Când pisica nu ajunge la slănină, zice că e Miercuri. [Candrea, 249] Varza unsă și slănina întreagă. [Zanne, 9266] Slove negre pe hârtie albă. [Zanne, 12892] A avea slovă frumoasă. [Zanne, 12894] Sluga vrednică păcat să fie stăpân. [Zanne, 10684] Decât stăpân calic, mai bine slugă bogată. [Candrea, 250] Decât slugă mare, mai bine stăpân mic. [Candrea, 249] Am plecat să mă bag slugă, dă, Doamne, să nu găsesc stăpân. [Candrea, 249] În nădejdea slugii,/Dai de fundul pungii. [Zanne, 10697] Să nu afle sluga unde este punga. [AFC, 877, p. 34] Stăpânu-nvață sluga hoață. [AFC, 204, p. 41] Câte slugi ai, atâția dușmani hrănești. [Rareori o slugă este credincioasă și devotată stăpânului ei.] [Zanne, 10699] Cum e sluga, și stăpânul. [Zanne, 10705] Sluga bună nu schimbă stăpânul. [Zanne, 10701] Sluga bună nu duce lipsă de stăpân. [1. Căci toți caută să aibă o asemenea slugă. 2. Cei buni au căutare și nu duc lipsă niciodată.] [Zanne, 10702] Slugile după stăpân, ca umbra după om. [Arată întâietatea stăpânilor.] [Zanne, 10706] Sluga nu te crește. [Folosul ce-l poți avea este când muncești singur.] [Zanne, 10698] Îi și slugă și stăpân. [1. Când un om harnic își face singur toate treburile. 2. Pentru cel sărac.] [Zanne, 10707] Sluga nu se îndreaptă numai cu povețe, fiindcă, deși pricepe, nu ascultă. [AFC, 1417, p. 18] Nu poți sluji la doi stăpâni deodată. [Candrea, 250] Cinstea mâței la oala cu smântână. [Candrea, 250] Când ți-e brânza mai proaspătă, n-ai smântână. [Candrera, 250] A se înfrupta în oala cu smântână. [Zanne, 9273] Smerește-te, că Dumnezeu te înalță. [Candrea, 250] Fii smerit cu cei sărmani și nu împărți prada cu cei trufași. [AFC 1417, p. 18] În cuibul smeritului, lăcuiește dracu. [Zanne,17405] În inima smeritului, șede dracul grecesc. [AFC 17406] Cine se înalță pe sine se va smeri. [Candrea, 250] Cine se smerește se înalță. [Candrea, 250] Vorbește soacrei, să priceapă și nora. [Candrea, 250] De ar muri soacra, ca să-i iau locul. [Candrea, 250] Soacra cu nora, ca pisica cu șoarecele. [Zanne, 10730] Ca soacra cu nora, petrece. [Zanne, 10732] Soacra n-așteaptă pe noră. [Zanne, 10733] Gura soacrii, moară stricată. [Zanne, 10734] Atâta rău în casa soacră-ta. [Zanne, 10739] Și-a căpătat soacră. [Zanne, 10736] I-a murit soacra. [1. În bătaie de joc, celui care stă posomorât fără nici o pricină. 2. Nu mai poate de bucurie.] [Zanne, 10741] Mânia să apună o dată cu soarele. [Candrea, 251] Soarele, cât de cald, tot nu încălzește lumea toată. [Zanne, 272] Soarele, de e soare, și nu-ncălzește peste tot. [AFC 204, p. 39] Luna mi s-a mâniat, soarele să-mi trăiască. [Arată nepăsarea noastră când suntem amenințați de o primjdie din partea unui om care se crede mai puternic decât este în realitate.] [Zanne, 274] A făgădui câte în lună și în soare. [Candrea, 251] Minte, de stă soarele-n loc. [Candrea, 251] Până se încalță,/ Soarele se înalță. [Candrea, 251] Soarele încălzește și pe buni, și pe răi. [Zanne, 270] Numai soarele poate să încălzească toată lumea. [Numai cei mari pot ajuta pe toți, deopotrivă.] [Zanne, 271] A trecut soarele de amiazăzi. [Zanne, 277] Nu e soare fără umbre. [Nu e bine fără rău.] [Zanne, 279] Nu e soare fără umbră. [AFC 418, p. 131] Când soarele se culcă, lumina casei pică. [Adică atunci când stăpânul cade, slava casei piere.] [Zanne, 281] Mai cald soarele când răsare, decât când apune. [Adică omul la tinerețe decât la bătrânețe.] [Zanne, 283] Ajunse soarele la dungă, băgarăm stăpânu-n pungă. [AFC 204, p. 2] Până soarele se-nalță, leneșul se încalță. [AFC 699, p. 40] Soarele încălzește și pe buni și pe răi. [AFC 1200, p. 1] Soarele încălzește pe toată lumea. [AFC 1439, p. 17] În casa în care intră soarele, nu intră doctorul. [AFC 1439, p. 36] A se uita ca la soare. [Cu mare plăcere sau dragoste.] [Zanne, 290] A fi ruptă din soare. [Adică foarte frumoasă.] [Zanne, 290] Soarele se înalță, leneșul nu se mai încalță. [AFC, 699, p. 40] Soarta e ca roata. [Candrea, 251] A pus piciorul în pragul soartei. [Zanne, 15861] Așa i-a fost soarta. [Zanne,15862] De la sobă pân-la foc, pentru leneș e mult loc. [AFC 1369, p. 9] Și nespălații se-ncălzesc la sobă. [De vrednicia unei fete.] [Zanne, 7816] A trăi cu capu-n sobă. [1. A nu ieși din casă. 2. A nu ști nimica.] [Zanne, 7817] Socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg. [AFC 610, p. 51] Cel ce știe socoteala nu se gândește la parale. [Adică cel dator.] [Zanne, 12897] Socoteala deasă,/ Frăție aleasă. [AFC, 204, p. 44] Socoteala, în târg/Și vulpea, în crâng. [Zanne, 12900] Socoată fără birtaș. [Zanne, 12902] Socoteală mică, bani puțini. [AFC 1439, p. 20] Socoteli bune, bani puțini. [AFC 1439, p. 18] A greși în socoteli. [A fi înșelat în așteptările sale.] [Zanne, 12906] S-a mântuit socoteala. [Scurtă vorbă, e ultimul meu cuvânt.] [Zanne, 12907] A făcut socoteala oltenește. [AFC 1439, p. 28] Capul solului nu se taie. [Zanne, 10746] Somnul, cu moartea, frați gemeni s-au născut. [Zanne, 5958] Somnul e oglinda morții. [Candrea, 252] Somnul, pilda morții. [Zanne, 5959] Somnul dulce nimic n-aduce. [Candrea, 252] Somnul mult nu e fără vise. [Acel care muncește ajunge la țintă, cel leneș numai cu visuri se alege.] [Zanne, 5957] Nu te prinde cu somnul. [AFC 615, p. 7] Cu somnul nu faci car și boi. [AFC 1310, p.41] Somnul e rupt din moarte. [Zanne, 5960] Doarme somnul cel de pe urmă. [Candrea, 252] Cu vinul și cu somnul,/ Uită grijile omul. [Candrea, 252] Cine mult iubește somnul, hainele după el curg ca aluatul. [Cine nu lucrează sărăcește.] [Zanne, 5964] A-l prinde somnul. [A adormi.] [Zanne, 5969] A i se speria somnul. [A nu mai putea dormi.] [Zanne, 5972] A da în somnul nebunesc. [Se zice celui ce doarme prea mult.] [Zanne, 5973] A sorbi cu ochii pe cineva. [Candrea, 252] S-o sorbi într-un pahar cu apă. [Zanne, 9283] Dacă nu-i sări, nu-i sorbi, dacă nu-i lucra, nu-i mânca. [Candrea, 252] Caută soție să-ți placă ție, iar nu altora. [Zanne, 10751] Omul fără soție,/Ca o casă pustie. [Zanne, 10752] Pânză și soție să nu-ți alegi noaptea. [Zanne, 10753] Gura omului sparge cetăți. [Candrea, 252] A-și sparge gura. [Candrea, 252] Gură spartă. [Candrea, 252] A ajuns la spartul oborului. [Candrea, 252] A avea mână spartă. [Candrea, 252] Spărtura, până e mică trebuie cârpită. [Candrea, 252] Cade pe spate și-și frânge nasul. [Se zice pentru cele nepotrivite, precum și despre omul cu totul lipsit de noroc.] [Zanne, 4601] Își aruncă țărna în spate, ca buhaiu'. [Se zice când unul se laudă singur.] [Zanne, 4602] Cu spatele nu poți îndrepta lumea. [1. Cu puterea și deodată nu se poate îndrepta lumea, cu resteu la brâu nu se poate face nimic. 2. Să nu încercăm lucruri care întrec puterile noastre.] [Zanne, 4603] A nu visa nici cu spatele. [A nu ști deloc, a fi cu totul străin de un lucru.] [Zanne, 4609] I-a trecut rece prin spate. [De frică.] [Zanne, 4613] A întoarce spatele cuiva. [1. A nu lua în seamă vorba ori rugăciunea altuia. 2. A fugi, a da dosul la față.] [Zanne, 4617] A fi spate cuiva. [A-l sprijini, a-l ajuta.] A avea spete (multe). [A avea sprijinul unor oameni puternici.] [Zanne, 4619] Vin spatele la măsură. [AFC 610, p. 50] A pune la spate. [A da uitării, a nesocoti o poruncă.] [Zanne, 4605] A fi lat în spete. [A fi gras, voinic.] [Zanne, 4607] A da latul pe spate. [A cădea, lungindu-se la pământ.] [Zanne, 4608] A nu ști nici cu spatele. [Zanne, 4609] Să nu-i fi auzit spatele! [Când auzi o vorbă ce-ți displace.] [Zanne, 4610] A fi rupt în spate. [A fi tare ostenit.] [Zanne, 4611] A fi cu gheața-n spate. [Adică speriat, îngrozit.] [Zanne, 4612] A strânge din spete. [În semn de dispreț, de nepăsare.] [Zanne, 4614] Îl strânge în spate. [De frig și, mai ales, de frică.] [Zanne, 4615] A-și arăta spatele cuiva. [Zanne, 4617] A sta în spatele cuiva. [1. A nu-l slăbi, a se ține de dânsul. 2. A fi silit să îngrijească de dânsul, de întreținerea lui.] [Zanne, 4620] A se pune cu spatele. [1. A întoarce spatele cuiva, din lipsă de atenție sau din dispreț. 2. A-și pune toate puterile.] [Zanne, 4621] Mână pe mână spală și amândouă, obrazul. [Candrea, 252] Rufele murdare se spală acasă. [Candrea, 252] Să te speli să pui mâna pe un lucru. [Candrea, 252] Câți se spală, toți la masă se vor așeza.[Zanne, 7828] Nu se spală nici cu apa Dunării. [Candrea, 252] A spăla putina. [Candrea, 252] Câți se spală, toți la masă vor să șadă. [Zanne, 7828] A se spăla de cineva. [1. A se elibera, a scăpa de cineva, a se lipsi de dânsul. 2. A se lepăda de cineva, a zice că nu-l cunoaște.] [Zanne, 7832] A se spăla de ceva. [1. A pierde ceva. 2. A se lepăda, a se dezvinovăți de o învinuire ce i se aduce.] [Zanne, 7833] Ceea ce e curat n-are trebuință de spălat. [Adică sufletul.] [Zanne, 7822] Rău a intrat la spălat. [Rău te necăjește, în mare belea ai intrat.] [Zanne, 7823] A-i spăla capul. [A-l dojeni, a-l mustra rău.] [Zanne, 7824] L-a spălat cum se cade. [1. L-a ocărât bine. 2. L-a bătut.] [Zanne, 7825] A spăla pe cineva cu ou și cu oțet. [Zanne, 7826] A spăla multe. [A vorbi multe, mai ales verzi și uscate.] [Zanne, 7827] Cum e spălătoarea, așa-i ștergătoarea. [Zanne, 7835] Spărtura cât e mică trebuie cârpită. [AFC 1200, 2] Moare de foame cine se nutrește cu speranță. [Zanne, 16881] Omul trăiește cu speranța. [Candrea, 253] Să te ferească Dumnezeu de omul spân și roșu. [Zanne, 5985] Trage nădejdea, ca spânul de barbă. [AFC 725, p. 29] Pe sprânceană și pe porunceală. [Candrea, 253] Vrând să-și facă sprâncenele, și-a scos ochii. [Zanne, 4639] Ales pe sprânceană. [Zanne, 4642] A pune căciula pe o sprânceană. [Candrea, 253] De n-ar fi ochi și sprâncene,/N-ar mai fi păcate grele,/Nici dragoste tinerele. [Candrea, 253] A avea sprâncene posomorâte. [A fi negru la suflet, a fi hain.] [Zanne, 4641] A se uita pe sub sprânceană. [A se uita crunt. Se zice despre cei care au vreun gând rău, sau sunt tâlhari.] [Zanne, 4644] Mai rău se sperie cineva din auzit decât din văzut. [AFC 1310, p. 50] Se sperie și de umbra lui. [Zanne, 16889] Se sperie ca și calul, de tropotul său. [Își face nălucă.] [Zanne, 16887] Spinii carnea ne-o sfâșie. [Adică cei răi rău te vatămă.] [Zanne, 1160] A ședea ca pe spini. [Adică a fi grăbit de a pleca.] [Zanne, 1162] A aduce cuiva spin în coastă. [Adică o vecinătate neplăcută.] [Zanne, 1163] A-și arunca țărână pe spinare. [Candrea, 253] A fi cu gheața în spinare. [A fi speriat, îngrozit.] [Zanne, 4626] A face cuiva foc în spinare. [A-l supăra, a-i face neajunsuri.] [Zanne, 4627] A face spinarea tobă. [Zanne, 4628] A se sui pe spinarea cuiva. [Candrea, 253] A trăi pe spinarea cuiva. [Candrea, 253] Pesemne că te mănâncă spinarea. [Se zice pentru cei care dau pricină ca să-i bată la spinare, cărora li se face de bătaie.] [Zanne, 4623] A avea multe pe spinarea sa. [1. A avea multe sarcini. 2. A fi răspunzător de multe rele pe care le-a făcut.] [Zanne, 4629] A arunca în spinarea cuiva. [1. A lăsa în sarcina cuiva. 2. A arunca cuiva învinuiri.] [Zanne, 4630] Te mănâncă spinarea. [AFC, 836, p. 6] Multe spune omul la mânie, dar, de la spus până la făcut, e mult. [AFC 1439, p. 10] Cine spune multe, face puține. [Candrea, 254] A spune verde (în ochi). [Zanne, 5997] Și-aș spune ceva, dar e prea strâmt în casă. [AFC 664, p. 35] Va mai veni oala la spuză. [Candrea, 254] Fiecare își trage spuza pe turta lui. [Candrea, 254] Ai dat spuza și ai luat cenușa. [Zanne, 1164] A da cu mâna prin spuză. [1. A se îmbogăți deodată, fără muncă. 2. A se păcăli.] Nu mai spune nimănui. [Candrea, 253] Să nu spui nimănu ce ai la inimă. [Candrea, 253] Spune vrute și nevrute. [Zanne, 5991] Spune de pe cealaltă lume. [Lucruri de necrezut, povești.] [Zanne, 5992] Le spune tot cu coarne. [Adică exagerate și cam mincinoase.] [Zanne, 5994] A spune prăpăstii. [Adică lucruri grozave, înfiorătoare.] [Zanne, 5995] Știe să le spună calde. [Știe să potrivească îndată minciuna.] [Zanne, 5996] A spune dezghețat. [Zanne, 5998] Stă ca curca în lemne. [Zanne, 6003] Unde-l legi, acolo stă. [Se zice despre cei ce se arată cu plecăciune.] [Zanne, 6010] I-a stat alba în ham. [Adică a sărăcit.] [Zanne, 6004] Să stăm strâmb și să grăim (vorbim) drept. [Zanne, 6005] Să stăm strâmb și să judeăm drept. [AFC 617, p. 57] A sta pe vatră. [Candrea, 254] A-i sta în gât. [Candrea, 254] A sta pe ghimpi. [Candrea, 254] A sta cu mâinile în sân. [Candrea, 254] A sta pe capul cuiva. [Candrea, 254] A sta drept și a vorbi strâmb. [Se zice pentru cei care nu spun adevărul.] [Zanne, 6007] Unde-l legi, acolo stă. [Se zice pentru cei care se arată cu plecăciune.] [Zanne, 6010] E de pe vremea lui Stan Pățitul. [Candrea, 254] A nimerit-o, ca neica Stan, cu oiștea-n gard. [Candrea, 254] Ori Stan, ori căpitan. [AFC 662, p. 32] Caută Stan iapa și Stan, călare pe ea. [Zanne, 14068] Șine-te, Stane, că noaptea-i mare. [Se zice, spre îndemn, ca să luptăm.] [Zanne, 14072] Nu te prinde, Stane, că noaptea-i mare. [Când se prinde cineva la un rămășag.] [Zanne, 14073] Toți banii,/În punga Stanii. [Zanne, 14081] Baba Stane,/Sor cu mama. [Zanne, 14082] După Stanca, și un colac. [1.După ce am pățit un necaz, un rău și mai vine îndată altul, tot asupra noastră. 2. Făcând unul un bine, mai poftește și altele.] Fiecare e stăpân în casa sa. [Candrea, 255] Cine își caută stăpân slugă va muri. [Candrea, 255] Cine schimbă stăpânul slugă îmbătrânește. [Candrea, 255] Îi și slugă, și stăpân. [Candrea, 255] Stăpânul bun face sluga bună. [Zanne, 10782] La stăpânul scump, sluga hoață. [Candrea, 255] Stăpânul scump face sluga hoață. [Zanne, 10796] Cum e stăpânul, așa și sluga. [AFC 1200, p. 3] Cum e stăpânul, așa și cânele. [AFC 308, p. 64] Vai de casa cu mulți stăpâni. [Candrea, 255] Decât stăpân calic, mai bine slugă bogată. [Zanne, 10756] Mai bine e să fii stăpân mic, decât slugă mare. [Zanne, 10757] Ce-i trece printre degete, dă și stăpânului. [Zanne, 10758] Stăpânul, sluga casei. [Zanne, 10759] Nu căta la câne, uită-te la stăpân. [Zanne, 10764] Ochii stăpânului îngrașă calul. [Zanne, 10766] Ochiul stăpânului îngrașă vita. [Zanne, 10767] Ochiul stăpânului îngrașă turma. [Zanne, 10770] Urmele stăpânului, iconomia casei. [Zanne, 10774] Dacă toți vom fi stăpâni, cizmele cine să le mai tragă? [Zanne, 10783] Stăpân nu poți ajunge, dar slugă, când îi (vei) vrea. [Zanne, 10788] \tab Vai de stăpânul care lasă laptele pe seama vițelului.\tab [Zanne, 10791] Nu poți sluji la doi stăpâni deodată. [Zanne, 10792]\tab Unde nu e stăpân, nu e nici Dumnezeu. [Zanne, 10796] Omului cu stăruință,/Toate îi sunt cu putință. [Zanne, 1748] Stăruința-nfrânge suferința. [AFC 204, p.39] Nu te răzima de stâlp putred. [Zanne, 255] Nu te rezema nici de umbră, nici de stâlp putred. [Zanne, 7851] El e stâlpu' casei. [AFC 204, p. 15] A fi stâlp. [Candrea, 254] A rămâne stâlp. [1. De mirare. 2. De frică.] [Zanne, 7855] S-a dus și el la stână și a ajuns vinerea. [Pentru omul fără noroc care nu o nimerește niciodată.] [Zanne,7847] Potriviși ca țiganul la stână. [Candrea, 255] La începutul stânii, se mănâncă cânii,/La spartul stânii, se bat stăpânii. [Zanne, 7842] A închide pe lupul în stână. [A pune păzitor tocmai pe dușman.] [Zanne, 7843] Lângă stână, la un loc cu cânii. [Pentru cei care nu sunt primiți la o adunare.] [Zanne, 7846] Zgârcitul numai stângă are. [Candrea, 255] Ce face mâna dreaptă, să nu știe mâna stângă. [Candrea, 255] A călca cu (piciorul) stâng. [Candrea, 255] A pornit cu stângul. [AFC 812, p. 18] La stârvul mare, se adună câini mulți. [AFC 1439, p. 37] Omul învățat are stea în frunte. [Candrea, 255]\tab Ca steaua la cer, pe mare, se arată. [Drept semn de scăpare.] [Zanne, 292] A nu avea stea în cer. [Nu mai are ce aștepta pe pământ, i s-a curmat tot binele și fericirea.] [Zanne, 15867] I s-a întunecat steaua. [1. Îl amenință o nenorocire mare. 2. Îi merge rău; a pierdut vaza și cinstea ce a avut-o până aci.] [Zanne, 15868] I-a căzut steaua. [Zanne, 15866] A vedea stele verzi. [Candrea, 255] Ca stelele cerului și ca nisipul mării. [Zanne, 294] A sta cu dinții la stele. [Zanne, 296] A fi vai de steaua cuiva. [Adică vai de viața lui. Se zice despre omul necăjit sau care se află într-un mare pericol.] [Zanne, 15869] S-a născut cu stea în frunte. [E om cu noroc, o să ajungă departe.] [Zanne, 15871] A lua steagul. [A face un lucru pe față, dar și cu îndrăzneală și cam cu moț.] [Zanne, 10804] A închina steagul. [A se supune.] [Zanne, 10805] Dese lovituri de baltag răstoarnă stejarii urieși. [Și cel mai puternic se poate doborî la pământ.] [Zanne, 1169]\tab Și cel mai mare stejar la pământ se pleacă. [Zanne, 1170] Și stejarul e mare, dar ghindă pentru porci ne dă. [Zanne, 1171] Stejarul bun și trainic dă trainică mlădiță. [Zanne, 1168] Stomacul este acela care duce picioarele. [AFC 1387, p. 9] A-l lua ca din strachină. [Candrea, 256] A mânca dintr-o strachină. [Candrea, 256] A călca în străchini. [Candrea, 256] Tot prin străchini calcă. [Zanne, 9291] Parcă calcă-n străchini, așa-i de fudul. [AFC 921, p. 25] A fi un calcă-n străchini. [Candrea, 256] Toate străchinile nu sunt pentru ciorbă. [Zanne, 9290] Umblă după străchini verzi. [A avea o purtare rea.] [Zanne, 9294] Nici n-a văzut bine alb în strachină. [AFC 877, p.34] Parcă am mâncat dintr-o strachină cu el. [Se zice despre cei obraznici.] [Zanne, 9297] A vedea alb în strachină. [Zanne, 9298] Straie noi, în borta veche. [AFC 1439, p. 20] Straiele împodobesc pe om. [Zanne, 7865] Au tras straiul de sub el. [Adică a murit.] [Zanne, 7866] Decât unealta străinului, mai bine robul turcului. [Zanne, 14104] Urma străinului s-o arzi cu nouă care de lemne. [Zanne, 14105] Cine caută spre străin înstrăinat rămâne. [Zanne, 14106] Străinul nu te încălzește. [Zanne, 14107] Lucrul străin nu ține de cald. [Zanne, 14111] Străinul cu nume nu-i numai puiul cucului. [AFC 1439, p. 20] Mila de la străin e ca umbra de la spin. [Candrea, 256] Mila de la străini e ca gardul de mărăcini. [Candrea, 256] Străinul totdeauna te lovește și te chinuiește. [Zanne, 14103] Strâmbii mănâncă țara, că drepții nu mai apucă. [Zanne, 17896] Strâmbii mănâncă lumea. [AFC 707, p. 15] Stai strâmb și vorbește drept. [AFC 707, p. 15] Cine strânge nu mănâncă. [Candrea, 257] Cine nu strânge la tinerețe nu va avea ce mânca la bătrânețe. [Candrea, 257] Cel cuminte strânge bani albi pentru zile negre. [Candrea, 257] Ce-a strâns într-o vară, a cheltuit într-o seară. [Zanne, 12928] Cu acu' le strânge și cu lopata le risipește. [Zanne, 12829] Cel ce nu strânge pierde și ceea ce are. [Zanne, 12830] A se strânge inima cuiva. [Candrea, 257] Strângeți voi,/ C-om mânca noi. [Zanne, 12925] Cine strânge/ Să mănânce. [Se zice omului nedarnic.] [Zanne, 12926] De nu poate strica altuia, își strică lui. [Zanne, 12922] Cu o stropitură de apă, pământul nu se moaie. [AFC 1201 VI, p. 1] Poate să fie strugur, dar nu-i poamă. [Candrea, 257] Vulpea, când n-ajunge la strugure, zice că sunt acri. [Candrea, 257] I-a pus strună la gură. [Adică l-a stăpânit.] [Zanne, 10811] Merge strună. [AFC, 403, p. 5] A-i cânta în strună. [Zanne, 10807] A întoarce pe altă strună. [A-și schimba părerile.] [Zanne, 10808] Treaba merge strună. [Zanne, 10809] Ușor se astupă strunga mică. [Omul cu puține datorii le poate ușor plăti.] [Zanne, 12933] E ca un stup neretezat. [Se zice de omul bogat, care are de toate cu belșug.] [Zanne, 1174] La stup de miere, roiul de muște. [La lucrul bun și plăcut, mulți se grămădesc.] [Zanne, 2542] A fi stup de bogat. [Zanne, 1174] A se face stup de bani. [Adică cu avere.] [Zanne, 2542] Obrazul subțire cu mare cheltuială se ține. [Candrea, 257] A fi om subțire. [Candrea, 257] Cum îi sucala. [Adică ușor și repede.] [Zanne, 12934] A sufla în buze. [Candrea, 257] A sufla cuiva în borș. [Candrea, 257] A nu sufla. [1. A nu zice nimic, a tăcea. 2. A sta bine și în pace.] [Zanne, 6026] Să-l sufli și să cadă. [Așa e de slăbănog și tot bolnav, gata să se piardă dintr-un ceas într-altul, mai mult mort.] [Zanne, 6027] A o sufla. [A fura.] [Zanne, 6029] Să sufli până ți-or ieși ochii. [AFC, 204, p. 43] A suflat în foc. [AFC, 1439, p. 14] Îi cu sufletul pe sobă. [E rău de tot, ca mâne, poimâne moare.] [Zanne, 4671] La unul fără suflet, trebuie unul fără-de-lege.[Zanne, 4666] Cu sufletul în palmă. [Candrea, 258] Are nouă suflete, ca pisica. [Are mare vitalitate, nu se pierde, nu moare cu una cu două.] [Zanne, 4667] Celui cu suflet mare, și de la prieteni îi este drag adevărul, iar cel cu mintea slabă nici de la prieteni nu vrea să-l primească. [AFC 1201 VIII, p. 4] Sufletul bucuros este să intre în rai, numai păcatele nu-l lasă. [Când unul este bucuros să facă oarece, dar nu-i stă în putință.] [Zanne, 4661] Sufletul e bucuros în rai, dar păcatele nu-l lasă.[AFC 664, p. 34] Nu-i fi (vrei să fii) și cu sufletul în rai, și cu pielea în pod. [Se zice celui lacom, care voiește două lucruri deodată.] [Zanne, 4664] Sufletul se trage în rai și tocmai păcatele nu-l lasă. [AFC 1010, p. 24] A-l lăsa numai cu o mână de suflet. [Când unul suferă o bătaie de moarte.] [Zanne, 4687]\tab Cu suflet viteaz și cu trup leneș. [Se zice despre omul bun de gură și rău de lucru.] [Zanne, 4663] A i se bate sufletul în tindă. [Zanne, 4670] A-și ține sufletul în buze. [Zanne, 467 2b] Cu sufletul la gură. [Zanne, 4673] A avea sufletul în oase. [Se zice despre un om foarte slab la trup.] [Zanne, 4674] A fi fără de suflet. [Zanne, 4680] A fi mare la suflet. [A avea porniri generoase.] [Zanne, 4682] A fi mic la suflet. [Lipsit de simțiri generoase.] Zanne, 4681] A se băga în sufletul cuiva. [Zanne, 4684] A fi trup și suflet cu cineva. [Candrea, 258] A nu avea pe cineva la suflet. [A nu iubi pe cineva, a nu-l putea suferi, a-l urî.] [Zanne, 4683] Mi-am sărat sufletul. [Zanne, 4678] A-i înăcri sufletul. [A-l amărî, a-l supăra.] [Zanne, 467 8] A avea suflet negru. [Zanne, 4679] A scoate sufletul cuiva. [A-l necăji rău, a-i cere un lucru cu mare insistență.] [Zanne, 4676] A alerga tot într-un suflet. [Zanne, 4691] A-și vedea de suflet. [1. A se feri de rele. 2. A-și căuta interesele.] [Zanne, 4692] A lua pe sufletul său. [A-și lua răspunderea.] [Zanne, 4677] A se umple de suflet. [1. A osteni. 2. A se mai ridica, a mai însufleți, după o cădere fizică sau materială.] [Zanne, 4685] A fi plin de suflet. [1. A fi inimos. 2. A fi evlavios.] [Zanne, 4686] A-și încărca sufletul cu păcatele altuia. [Candrea, 258] Eu nu-mi bag sufletul în foc. [AFC, 204, p. 15] Te-aș strânge, să-ți iasă sufletul. [AFC, 282, p. 3] Puțini suie, mulți coboară. [Mai multor oameni le merge rău decât bine; mulți sărăcesc și puțini strâng avere.][Zanne, 6031] Nu-i greu să te sui sus, îi greu să te ții acolo. [Zanne, 6032] Cu cât mai mult vrei să te sui, cu atât mai multe furtuni vei găsi acolo. [AFC 1201 VII, p. 5] Suișul are și coborâș. [Zanne, 1175] Nu-i suiș fără coborâș. [AFC 662, p. 37] A ieșit cu sula (gol). [AFC 664, p. 34] Sula de aur zidul pătrunde și lăcomia își vinde neamul și soția. [Zanne, 10813] Sula și căciula. [Pantru omul sărac; a nu avea decât meritul său personal.] [Zanne, 10814] Parcă-i pune sula-n coastă. [Când îl zorește, îl silește de a face ceva.] [Zanne, 10815] Cine este învățat la sapă să nu s-apuce de suliță. [Fiecare să rămână ce l-a făcut Dumnezeu; mojicul nu va râvni la boierie.] [Zanne, 10817] Suliță fără bold nicicum vei găsi. [Adică cumplit fără cruzime.] [Zanne, 10818] Sulița orișiunde nu se poate ascunde. [Zanne, 10819] A pune cuiva sulița în coaste. [Zanne, 10823] Sulița cu bold tâmp. [Zanne, 10821] Bate-te cu suliți de argint. [Zanne, 10816] După hărțag, cu sulița în spini. [Zanne, 10822] Cât ajungi cu sulița. [Adică foarte aproape] [Zanne, 10825] Sumanul alb se poate înnegri,/ Iar cel negru nu se poate albi. [Zanne, 7871] Nu după suman trebuie judecat omul. [Zanne, 7872] Să-ți tai poalele sumanului și să fugi. [Zanne, 7874] \f1 Suman de gh\'e9 am, cojoc, nici deloc. [AFC 798, p.3] Cine s-o fript cu supă suflă și-n iaurt. [AFC 1439, p. 32] Întrebarea n-are supărare. [Candrea, 258] Supărarea aduce boli rele ce numai Dumnezeu vindecă. [Zanne, 16895] Nici un om fără supărări. [Zanne, 16896] Surceaua nu sare departe de butuc. [Zanne, 1176] Surcica nu sare departe de trunchi. [AFC 1439, p. 17] Nu cade surceaua departe de tăietor. [AFC 797, p. 25] Tu unde aduni surcele, eu am tăiat nuiele. [Arată bogăția trecutului și sărăcia vremurilor de față.] [Zanne, 1176] Tu-l trimiți la surcele/Și el ți-aduce floricele. [Zanne, 1177] Bate toba surdului. [Zanne, 6043] Bate toba surdului, dă oglinda orbului. [Candrea, 258] Bate toba în urechea surdului. [Zanne, 6043] Nu bate toba la urechile surdului. [Zanne, 6044] La urechea surdului, poți da și cu tunu'. [Celui ce nu vrea să înțeleagă, oricât de mult ai vorbi, e în zadar.] [Zanne, 6045] Vai de cel ce strigă la urechea celui surd. [Zanne, 6048] Surdului degeaba îi cânți de jele. [Degeaba vrei să faci să înțeleagă pe omul nesimțitor și prost.] [Zanne, 6050] Surdului să-i scoți bumbacul din urechi. [Cine nu vrea să înțeleagă, deslușeșete-i lucrul; dacă tot se face că nu înțelege, bate-l.] [Zanne, 6038] Nu e mai surd ca surdul ce se face că nu aude. [Candrea, 258] După ce că e surd, nici n-aude. [După ce că are un cusur, mai e și prost.] [Zanne, 6051] Surdul n-aude, dar le potrivește. [AFC 617, p. 59] Surdul povățuiește acul unde sună. [Despre acei care nu se pricep la o treabă și dau altora povețe.] [Zanne, 6034] Ca surdu-n oaste. [AFC 204, p. 8] Suspinul săracilor nu rămâne în deșert, macar cât de târziu. [Ne învață a nu asupri norodul.] [Zanne, 6059] Suspinele drepte cerurile pătrund. [Și faptele rele primesc răsplata ce li se cuvine] [Zanne, 6058] Sutele mărită slutele. [Candrea, 258] Sutele mărită slutele și miile, urgiile. [AFC 617, p. 57] Bate șaua, să priceapă iapa. [AFC 646, p. 46] Bate șeaua, să priceapă calul. [AFC 836, p. 1] Fiecare pune bucuros șeaua pe iapa vecinului. [Ne slujim degrabă și cu plăcere cu lucru străin.] [Zanne, 2481] A plecat călare și se întoarce cu șeaua în spinare. [I-a mers rău, nu a izbutit în întreprinderile sale.] [Zanne, 2489] Șaga să-ți fie măsurată, ca sarea în bucate. [AFC 524, p. 17] Cârnatul lung e bun, dar șaga lungă nu. [Gluma să nu ție prea mult, că devine supărătoare.] [Zanne, 17398] S-a trecut de șagă. [Nu mai e de glumit.] [Zanne, 17399] Nu umbla de șaher-maher. [De alandala] [AFC 664, p. 33] Șerpele, până nu-l calci pe coadă, nu se-ntoarce să te muște. [AFC 278, p. 75] Nu călca șarpele pe coadă, dacă nu vrei să te muiște. [Candrea, 242] Nu călca șarpele care doarme. [Zanne, 2492] Cine e mușcat de șarpe și de șopârlă se ferește. [Zanne, 2502] Cel mușcat de șarpe și de șopârlă se ferește. [Candrea, 242] Când te-a mușcat șarpele, fugi și de șopârlă. [AFC 662, p. 31] Să nu te muște șarpele de limbă (inimă). [Candrea, 248] Crește pui de șarpe, (ca) să te muște. [Candrea, 242] Cine crește șarpe întâi pe el îl mușcă. [Zanne, 2505] Șarpele, cât de mult îl vei mângâia, el tot te va mușca. [Zanne, 2495] Intră și în gaură de șarpe. [Zanne, 2512] În orice gaură poți găsi un șarpe, cât de mic. [Zanne, 2497] Prinde șarpele cu mâna altuia. [Zanne, 1509] Șarpele, când îl doare capul, iese la drum. [AFC 204, 44] Când șarpele iese la drum , îl doare capul. [AFC 2439, p. 32] Șarpele, când vrea să moară, scoate capul la drum. [AFC 245, p. 1] Șarpelui când i se face de cap, iese la drum. [AFC 1283, p. 17] \tab Șerpele de casă/Venin mult lasă. [1. Ferește-te mult de prietenii de casă că aceia mult rău îți fac. 2. Adeseori prietenul îți necinstește casa; când ieși pe ușă, el iese pe fereastră. [Zanne, 15766] Șarpele nu-și arată niciodată coada înainte. [Candrea, 242] Îi trece un șarpe rece prin sân. [Zanne, 1507] Tot la noi în șatră/Bate vânt și piatră. [Zanne, 7755] Aruncă cu piatra în șatră. [Zanne, 7756] De o șchioapă. [Foarte puțin] [Zanne, 12827] Școala face pe om om, iar altoiul, pe pom, pom. [AFC 480, p. 1] Să ședem strâmb și să judecăm drept. [Zanne, 5927] Nu ședea, că-ți șede norocul. [Candrea, 247] Cine șade își leagă norocul cu tei. [AFC 1200, p. 1] Șade și norocu-i crește. [ Se zice de omul norocos.] [Zanne, 5929] Șade-n deal și prăvale caru-n vale. [Arată culmea răutății la un om. [Zanne, 5922] Cine șade/ Coada-i cade. [Zanne, 5933] Șezi, voinice, pân-a ninge. [Se zice pentru cel leneș.] [Zanne, 5935] Șezi, că ți se răcește locul. [Zanne, 5932] A ședea grecește. [Candrea, 247] N-are nici ce să îmbrace,/ Și șade, sărbători face. [Despre cel sărac și leneș.] [Zanne, 5928] Șade, parcă e plouat. [Adică supărat, posomorât.] [Zanne, 5936] Șade, parcă i-a căzut iapa din ham. [Zanne, 5937] Ajungi în casa altuia, nu poți ședea cum îți place. [Candrea, 247] Șchiopul mai bine te învață să umbli. [Adică pătimașul și de nu e învățat.] [Zanne, 5886] Cu șchiopul împreună de vei lăcui, te-nveți și tu a șchiopăta. [Zanne, 5887] Își nemeri (nimeri) șchiopul coborâșul. [Se zice: 1. Celor asemănați în calități și în viața de toate zilele. 2. Celor ce cad sub înrâurirea altora.] [Zanne, 5888] Șchioapa te scutește de horă. [Relele au și foloasele lor.] [Zanne, 5889] Decât orb și călare, mai bine șchiop și pe jos. [Candrea, 244] Până a nu râde de cel ce șchiopătează, bagă de seamă bine dacă tu umbli cu mult mai bine. [Zanne, 5892] Șiret pe șiret cunoaște (se cunoaște). [Zanne, 17891] E șiret, ca oaia (cea) cu jug. [Zanne, 17893] Nu umbla cu șoalda. [AFC 662, p. 34] Șoapta, cât ciubota, ca s-audă și cumătra. [AFC1439, p. 41] În șoaptă trebuie să fie o drăcie. [Candrea, 250] Dă foc casei, ca să arză șoarecii. [Candrea, 251] Ca să ardă șoarecii, nu da foc morii. [Candrea, 251] Șoarecele nu încape pe gaură și și-a legat și-o tigvă (tivgă) de coadă. [Zanne, 2522] Să nu treacă o dată șoarece prin barbă. [Zanne, 2521] Pentru un șoarece se înnoadă/ Și zice că șoarecii n-au coadă. [Zanne, 2527] Totdeauna șoarecele se întoarce la borta lui. [Zanne, 2525] Trage ca șoarecele la borta lui. [Zanne, 2526] Ca șoarecii cu pisica se iubesc. [Candrea, 251] Șoarecii când au pace cu pisica, se primejduiesc bucatele. [Zanne, 2519] Când mâța nu-i acasă, șoarecii se suie pe masă. [Candrea, 251] La șoarece mare, pisică și mai mare. [Zanne, 2524] Șoarece sub îngrijirea pisicii. [Zanne, 2520] La Ilie-n prăvălie, joacă șoarecii-n călcâie. [AFC 278, p. 47] Plâng și șoarecii când moare pisica. [Zanne, 2528] Sătul ca șoarecele în biserică. [Candrea, 251] Hambarul gol nu are șoareci. [Candrea, 251] Șoarecii și fierul îl roade. [Adică cei colțați, cei cumpliți pe oricine căznește.] [Zanne, 2531] Cu muncă și îngăduială, dinții șoricuțului taie odgonul de la corabie. [Candrea, 251] Șofran nu poți găsi la orice băcănie. [Candrea, 251] Șăranul nu știe ce e șofranul. [Candrea, 251] A mâncat șofranul. [A greșit, a făcut o nerozie.] [Zanne, 9280] Cine șovăiește rău lui își pricinuiește. [Candrea, 252] Încotro șovai,/Tot de belea dai. [Se zice când un om aleargă în toate părțile după muncă și nu se procopsește, fiind cu totul lipsit de noroc.] [Zanne, 5981] Cine știe toate moare. [Zanne, 12828] Dacă vei ști de toate îmbătrânești fără vreme. [Zanne, 12828] Cine știe are patru ochi. [Zanne, 12831] Știe ce-o uitat alții. [AFC 1439, p. 20] A nu (prea) ști multe. [1. E supărăcios, năbădăios, nu i-e frică de nimeni. 2. Spune pe șleau ce are de spus.] [Zanne, 12839] Trece nu știu ce, pe nu știu unde. [Știu, dar nu pot să-ți spun. [Zanne, 12837] Nu știe să încarce două paie. [Candrea, 256] A lua pe nu știu în brațe. [Adică a tăgădui.] [Zanne, 12838] Știi când pleci, dar nu știi când ajungi. [Candrea, 256] Nebunului poți să-i îndrugi cât îți place, că ce știe el tot face.] [Candrea, 256] Parcă nu-l știu al cui e! [AFC 392, p. 60] Științele sunt uși, iar cheile lor sunt cercetările. [Învățătura cere muncă multă.] [Zanne, 12840] Știința făclia adevărului este. [Cu ajutorul științei cunoaștem adevărul.] [Zanne, 12841] Omul cu știință/ Are pocăință. [Zanne, 12842] E mai aproape cămașa decât șuba. [Candrea, 257] Își întoarce șuba după cum suflă vântul. [Se dă după vremuri, nu se împotrivește.] [Zanne, 7870] Dacă arde șura, unde au să doarmă vrăghiile? [AFC 1439, p. 4] Șura, dacă trece o sută de ani, tot e bună, dar \rdblquoteîmblăciul\rdblquote , de la 50, nu-i nimic. [AFC 537, p. 34] Șurub. [Neastâmpărat, care nu stă locului.] [Zanne, 12938] A întoarce șurubul. [Zanne, 12939] A umbla cu șuruburi. [Adică cu înșelătorii.] [Zanne, 12941] Taina să n-o spui nevestii. [Candrea, 259] Își păzește taina de joi până mai de apoi, întocmai ca o muiere. [Zanne, 17413] Lumea prin târg o vorbește/Și el taină o gândește. [Zanne, 17410] Tainele voastre în urechile noastre. [Când unul nu mai e stăpân pe tainele lui.] [Zanne, 17414] Are gura-mpiedicată,/ Dar taina o spune-ndată. [1. Pentru cel leneș. 2. Pentru cel care nu știe păstra o taină.] [Zanne, 17411] Taina lui Dumnezeu nimeni nu o știe. [Candrea, 259] Rabdă, suflete, cât poți,/ Nu-ți da taina către toți. [Candrea, 259] A fi taler cu două fețe. [Candrea, 259] Linge-taler. [Zanne, 9306] A mânca dintr-un taler cu cineva. [Zanne, 9304] A cere (umbla) cu talerul. [A fi sărac. A cerși.] [Zanne, 9305] Talmeș-balmeș. [Zanne, 9307] Talmeș-balmeș de la cumătra. [Candrea, 259] A-l face talmeș-balmeș. [Adică a-l bate rău.] [Zanne, 9310] Opinca e talpa țării. [Candrea, 259] Din talpa casei, cerc de bute nu se poate face. [Zanne, 7850] Nici talpa căsii, cerc de bute, nici mojicul, om de frunte. [Candrea, 259] Din talpa de casă, nu se face obadă de roată. [Zanne, 7881] A pune sub talpă. [Candrea, 259] Își mănâncă de sub tălpi. [Se zice despre cel zgârcit.] [Zanne, 4693] A călca pe talpă putredă. [A se înșela, a face un pas greșit.] [Zanne, 7883] Talpa casei. [1. Bărbatul. 2. Șărănimea.] [Zanne, 7884] Baba e talpa iadului. [Candrea, 259] A cunoaște ceva din talpă. [Adică foarte bine.] [Zanne, 7882] Îi ard tălpile. [Zanne, 4698] Parcă îi arde jăratec (foc) sub tălpi. [Fuge repede.] [Zanne, 4699] A o apuca la talpă. [A pleca, a fugi.] [Zanne, 4697] A fi în tălpi. [A fi gata la poruncă.] [Zanne, 4702] A bate la talpă. [1. A bate crunt. 2. A cheltui bani cu risipă și mai ales în petreceri, prin beții și jocuri.] [Zanne, 4703] A ieși cu tălpile înainte.[A muri.] [Zanne, 4695] S-a-ntâlnit Tanda cu Manda. [Când doi inși sunt deopotrivă de proști.] [Zanne, 14125] Ce mi-e Tanda, ce mi-e Manda. [Candrea, 260] Cum îi Tanda, și Manda. [AFC 604, p. 13] Râde Tanda de Manda. [Zanne, 14123] Cel mai tare e și mai mare. [Candrea, 262] Nu-i tare care dă, ci care ține. [Zanne, 6100] Cel mai tare roade osul cel mai mare. [Zanne, 10837] Trage targa pe uscat. [AFC 1439, p. 24] Bucățică ruptă din tată-său. [Zanne, 10865] E tată-său în picioare. [Zanne, 10867] Samănă cu tată-su, numai potcapu' îi lipsește. [Când mumă-sa nu l-a făcut cu tată-său. [Zanne, 19868] Ce feliu e tata, e și fiul. [Zanne, 10851] Ce folos că tată-său a fost om, dacă tu ești neom. [Zanne, 10864] Adu-ți aminte de tată-tău și de mumă-ta, când șezi în mijlocul celor mari. [Candrea, 263] Se leapădă și de tată-său. [Zanne, 10975] Numai tata și mama sunt aici, încolo… [AFC 836, p. 4] Să înveți pe tată-tău să facă copii. [Când vrei să înveți pe unul lucruri pe care le știe mai bine decât tine.] [Zanne, 10864] Calcă în urmele lui tată-său. [Candrea, 262] Unde dă tata, crește carnea. [Zanne, 10846] În nădejdea tatii, moare mama. [Nu-ți lăsa afacerile la seama altora.] [Zanne, 10858] În nădejdea tatii, rămâne mama stearpă. [Zanne, 10859] În nădejdea tatei, rămâne mama fată mare. [Zanne, 10860] Făcut de nouă tați și isprăvit de un călugăr beat. [Zanne, 10870] Tatăl aduce paiele ca aurul, feciorul risipește aurul ca paiele. [Zanne, 10854] Ce i-o fi tatii, i-o fi și mamii. [Zanne, 10862] Am scăpat de dracul și am dat peste tată-său. [Candrea, 262] A cere pe un lucru cât dracu' pe tată-său. [Zanne, 10872] A-i trage și-n numele tatălui. [A-i da o lovitură.] [Zanne, 15886] A pica în numele tatălui. [Zanne, 15887] Tace și face. [AFC, 664, p. 36] Înțeleptul tace și face. [Candrea, 258] Să-ți fie frică de cel ce tace și face. [Zanne, 6080] Cine tace mai multă treabă face. [Candrea, 259] Cine tace nu se căiește. [Zanne, 6074] Mai bine taci, decât să spui drept. [Candrea, 259] Cine tace merge-n pace. [Candrea, 259] Când nu tace o gură, nu tace o lume întreagă. [Candrea, 259] A tăcea ca peștele în borș la foc. [Zanne, 6086] A tăcea mâlc. [Zanne, 6087] Tace ca un mut. [Zanne, 6083] A tăcea ca munții. [Zanne, 6084] A tăcea ca zidul. [Zanne, 6085] E mai bine să taci decât să spui rău. [Zanne, 6062] Cine tace primește. [Zanne, 6067] Taci, să tac, să ne fie casa casă. [Zanne, 6068] Tăcerea e ca mierea. [Candrea, 259] Tăcerea e de aur. [Zanne, 6093] De multe ori tăcerea este răspuns. [Zanne, 6089] De multe ori tăcerea e mai bună decât răspunsul. [Zanne, 6089] Cu tăcerea îi rupi pielea. [AFC 1200, p. 9] Tăcerea e pe jumătate consimțit. [Zanne, 613, p. 47] Numai într-un tăciune,/Nu se face mămăligă,/Nici poate ceva să frigă. [Se zice despre cei săraci.] [Zanne, 1181] A fi tăciune acoperit. [Zanne, 1183] Mi-e drag, ca tăciunele în nas. [Candrea, 259] Nici apa lină, nici omul tăcut nu-mi place. [Zanne, 6095] În inima tăcutului locuiește dracul. [Zanne, 6096] Poți tăia lemne pe capul lui. [Zanne, 12945] Taie paie. [Om care nu face nici o treabă sau nimic mai de seamă.] [Zanne, 12947] Taie și spânzură. [El e stăpânul.] [Zanne, 12946] Taie și de hai, și de cea. [AFC 204, p.45] Cine taie rășchitoare baba-i moare.[AFC 1422, p. 19] A arde tămâie cuiva. [A-l lăuda peste măsură.] [Zanne, 15876] Cum e sfântul, și tămâia. [Candrea, 260] Scumpul cumpără tămâie și cere să-i adauge piper. [Candrea, 260] Cine se amestecă în tărâțe, îl mănâncă porcii. [Zanne, 9311] Ieftin la făină și scump la tărâțe. [Zanne, 9313] Ce mai atâta vorbă pentru un căuș de tărâțe. [Vorbă multă pentru un lucru de nimic.] [Zanne, 9317] A-l face tărâțe. [A îmbucătăți, a nimici, a omorî pe cineva.] [Zanne, 9321] A avea pe cineva în tășcuță.[Zanne, 12950] Tâlharul, c-un păcat, păgubașul, cu zece. [Zanne, 17901] Tâlharul cel mic se spânzură și cel mare se scapă. [Zanne, 17902] Tâlhar la tâlhar trage. [Rău cu rău se adună.] [Zanne, 17909] Tâlharul neprins este negustor cinstit. [Zanne, 17900] Tâlhar pe tâlhar nu fură. [Zanne, 17910] Tâlharul fură, dar nu aduce. [Pentru cei care tot iau, fără să mai dea.] [Zanne, 17907] Bețivul se învață la beție, ca și tâlharul cu hoția. [Zanne, 17903] Tâlharul niciodată nu se pricopsește. [Tot e mai bine să fii cinstit.] [Zanne, 17905] E tâlhar : ia de la el și duce la altul. [Zanne, 17908] Pe tâlharul de casă nu-l poți prinde. [Zanne, 17898] Tânăr la față, dar bătrân la minte. [AFC, 204, p. 45] Tinerii cu tinerii și bătrânii, cu bătrânii. [Fiecare e bine să trăiască cu semenii lui.] [Zanne, 6109] Nu se poate omul să fie cu două : și tânăr, și cu minte. [Cei tineri sunt lipsiți de judecată și de experiență.] [Zanne, 6103] Cât ești tânăr, muncește, ca să ai la bătrânețe. [Candrea, 260] Este tânăr între tineri și bătrân între bătrâni. [Zanne, 6111] A se lăsa pe tânjală. [A nu se grăbi, a se lăsa moale ; a sta cu mâinile în sân, a nu lucra, a fi leneș.] [Zanne, 12976] A spune în târg și la moară. [A spune ceva într-un loc unde se aud mai multe.] [Zanne, 14319] Târgul mânie n-are. [Candrea, 262] De credeai că s-a aprins târgul. [Arată un zgomot mare, țipete mari.] [Zanne, 14329] Târgu-i dă de cap. [Adică el biruie.] [Zanne, 12996] Câți merg la târg, nu toți cumpără. [Candrea, 262] Am văzut în târg de vânzare. [Când cineva nu are un lucru sau e prea sărac ca să și-l cumpere.] [Zanne, 12990] Strigare-ai prin târg. [Să ajungi rău de tot.] [Zanne, 14328] Nu-i de târg, ca de adălmaș. [Candrea, 262] A cunoaște unde-i târg și unde-i sat. [Pentru omul cu dreaptă chibzuință și iute la minte ; care cunoaște pe cel subțire de cel gros la obraz.] [Zanne, 14315] A o duce târâș. [A merge mai mult rău, decât bine.] [Zanne, 6133] Decât niciodată, mai bine târziu. [Candrea, 262] De ce te temi, nu te trece. [Zanne, 16898] Cine mai mult se teme, acela uită ușa deschisă. [Adică cine mai mult se păzește, acela mai mult greșește.] [Zanne, 16899] Nu te teme de toată tufa. [Pentru cel care se sperie de cel mai neînsemnat lucru.] [Zanne, 16900] Se teme și de umbra lui. [Zanne, 16901] Cine se teme de apă nu mănâncă pește. [AFC, 244, p. 109] Ziua se teme de bivol, și noaptea-i călare pe el. [AFC, 308, p. 65] Vai de cel ce se deșteaptă când temnița îl așteaptă. [Adică de cel ce nu se căiește până îl bagă în temniță.] [Zanne, 12966] A se face terci. [1. A se amesteca cu totul, fărâmându-se în mici părticele. 2. Se zice mai ales pentru mâncăruri.] [Zanne, 9327] Nu te juca cu tichia chelului. [Zanne, 7905] S-o născut cu tichie. [AFC, 204, p. 41] Din tigaie, pe foc. [Adică dintr-un rău, la mai rău.] [Zanne, 9329] Timpul toate le coace. [Candrea, 264] Timpul are dinți de oțel, roade voinic și mișel. [AFC, 1201, VII, p. 3] Timpul pierdut nu se mai întoarce. [Candrea, 264] Timpul descoperă toate. [Candrea, 264] Și tina lucește, când soarele o izbește. [Se zice pentru cele urâte, când înoată în briliante, și pentru cei proști, când se ocrotesc de către cei mai mari.] [Zanne, 1191] A se duce până-n tindă. [Zanne, 7914] Făcuși treaba până-n tindă. [1. A începe un lucru, fără a-l sfârși. 2. Când un om este trimis să facă ceva și vine foarte repede și cu lucrul nefăcut.] [Zanne, 7914] A sluji până-n tindă. [Se zice despre sluga leneșă și proastă.] [Zanne, 7915] Cine adună la tinerețe are la bătrânețe. [Zanne, 6121] Deprinderea din tinerețe rămăne și la bătrânețe. [Candrea, 264] Tinerețea, vremea nebuniilor. [Tinerețea și cumințenia rareori se împreunează.] [Zanne, 6125] Dragostea la bătrânețe e mai rea ca la tinerețe. [Candrea, 264] Cine n-aleargă la tinerețe nu odihnește la bătrânețe. [Cine nu muncește la vreme rabdă mai în urmă.] [Zanne, 6123] Tinerețile se trec ca florile de pe câmp. [Se zice celui care se mândrește cu tinerețile lui.] [Zanne, 6128] Și-a găsit tingirea capacul. [Zanne, 9330] După tipic. [După o regulă fixă, hotărâtă.] [Zanne, 15889] Tipicul se învață călcând des pragul bisericii. [Pentru cele care nu se învață cu una, cu două.] [Zanne, 15888] A umbla ca titirezul. [Zanne, 7925] A fi toacă de flămând. [Adică cu stomacul gol.] [Zanne, 15898] Muierea limbută, la bărbat limbut, ca toaca la biserică. [Candrea, 264] Uscată ca toaca. [Adică foarte slabă, numai pielea și oasele.] [Zanne, 15899] Aude toaca-n cer. [1. E cam nebun. 2. E beat.] [Zanne, 15891] Știe și toaca-n cer. [AFC, 1439, p. 41 (953)] Toamna se numără bobocii. [Candrea, 264] Parcă mi-a tors și nu i-am plătit. [Candrea, 265] A toarce cu cineva. [A fi ascultător.] [Zanne, 13035] I-a tors mumă-sa pe limbă. [Pentru omul nevorbăreț.] [Zanne, 13036] N-am tors pe el. [Poate să se ducă, nu-mi pasă.] [Zanne, 13039] Prieteni la toartă. [Candrea, 265] A bate toba în târg și la moară. [A da de știre la toți, a da sfoară în țară.] [Zanne, 10898] Făcut tobă de bătăi. [1. Bătut de toată lumea. 2. Bătut într-un mod înfricoșător.] [Zanne, 10904] A-i face spinarea tobă. [Zanne, 10906] Bate toba la urechea surdului. [Candrea, 265] A-i face pielea tobă. [Zanne, 10907] A bate toba-n țară. [Zanne, 10902] A toca verzi și uscate. [Candrea, 265] A-i toca gura. [Candrea, 265] A toca capul cuiva. [Candrea, 265] Popa, pentru o babă surdă, nu toacă de două ori. [Candrea, 265] A toca frunze. [A spune verzi și uscate.] [Zanne, 9342] Mai bine tocmeală țigănească și plată negustorească. [Candrea, 265] Tocmeala face târgul (negustorul). [Zanne, 13009] Tocmeala n-are mânie. [Zanne, 13000] Cască ochii la tocmeală,/ Iar nu după ce te înșală. [Zanne, 13008] Vinul e toiagul bătrânețelor și nebunia tinerețelor. [Candrea, 265] A fi cu tolba în spinare. [Adică cocoșat.] [Zanne, 13014] A fi (se face) coadă de topor. [Zanne, 13026] Pădurea, de coada toporului piere. [Zanne, 13016] A spune ca din topor. [Pe șleau, fără ocol, așa cum este.] [Zanne, 13029] A fi ca toporul fără coadă. [Adică fără ajutor de la nimeni.] [Zanne, 13023] Toporul rău, nimeni nu-l fură. [Zanne, 13017] A sta cu toporul la brâu. [Totdeauna gata de carte.] [Zanne, 13024] A spune ca din topor. [Pe șleau, fără ocol, așa cum este.] [Zanne, 13029] A-i face un topor. [A-i juca festa.] [Zanne, 13022] Înoată ca toporul. [AFC, 1439, p. 8 (289)] Toporul rău nimeni nu-l fură. [Zanne, 13017] A fi cu gâtul ca tortul. [Adică slab, subțire.] [Zanne, 13041] Fiecare pentru sine, și Dumnezeu, pentru toți. [Candrea, 266] Lucrul de tovărășie/ Miroase a sărăcie. [Omul bogat face singur ce are de făcut și nu mai aleargă după tovarăși.] [Zanne, 9607] Tovărășia e bună numai cu punga ta. [Deci să nu te întovărășești cu nimeni, căci te vei căi întotdeauna.] [Zanne, 9608] Capul le face, inima le trage. [Candrea, 266] Mai trage-l de mânecă. [AFC, 392, p. 61] Cum tragi, așa ajungi. [AFC, 392, p. 60] Trag, nu vine, o-mping, nu merge. [Zanne, 6138] Faci tu, și le trag eu. [Când unul înfăptuiește rele, și altul trage ponosul.] [Zanne, 6139] Parcă-l tragi la urs. [1. Face un lucru în silă, fără tragere de inimă. 2. Când unuia îi vrei binele, dar el se ferește sau cu greu îl faci să primească.] [Zanne, 6140] A tras clopotul. [AFC, 836, p. 4] Și-a trăit traiul. [A îmbătrânit, nu mai e de nici o treabă.] [Zanne, 6172] Și-a trăit traiul, și-a mâncat mălaiul. [AFC, 1008, p. 10] A trăi un trai și jumătate. [A trăi bine.][Zanne, 6175] M-am învățat cu traiul rău și trăiesc bine. [Zice omul care s-a învățat să trăiască în nevoi.] [Zanne, 6171] A fi traistă (goală). [Adică sărac, calic.] [Zanne, 7958] Îi bate vântul în traistă. [E sărac lipit.] [Zanne, 7956] Cu traista în băț. [1. Sărac, cerșetor. 2. Călător.] [Zanne, 7959] Traista goală te omoară. [1. Grea e viața celui sărac. 2. Când un om de nimic se crede deopotrivă cu cei buni.] [Zanne, 7938] A pierde traista cu grăunțe. [Slujba pe care o avea, foloasele ce-i veneau de undeva.] [Zanne, 7957] Umblă cu capu-n traistă. [Arată o stare de rușine.] [Zanne, 7949] A-și băga mințile în traistă. [A se liniști, a se mulțumi.] [Zanne, 7948] A prinde cu mâna în traistă. [A fost prins asupra faptului, furând, sau cu de furat.] [Zanne, 7950] A scoate vorbe din traistă. [1. A spune palavre multe, a minți. 2. A spune vorba de la el, pe cuvânt că e zisă de un altul.] [Zanne, 7963] Se învârtește ca funia în traistă. [Candrea, 266] Rău te hrănești cu mâncarea în traista altuia. [Candrea, 266] Decât două traiste goale, mai bine una. [Decât să iei o fată săracă, mai bine rămâi ne-nsurat.] [Zanne, 7940] Două trăisti goale nu pot să trăiască. [Nu e bine ca bărbatul și femeia să fie amândoi săraci.] [Zanne, 7939] A-și lua traista și ciubucul. [Zanne, 7942] A trage la traistă. [Unde sunt foloase, slujbă etc.] [Zanne, 7953] Și-a luat-o în traistă. [A pățit-o, a făcut o faptă rea, a fost surprins și bătut.] [Zanne, 7962] A se duce cu nepus în traistă. [Adică pe neașteptate, repede ; fără a avea vreme să strângă ce-i trebuie de drum.] [Zanne, 7946] A-și lua lumea în traistă. [A se duce de răul cuiva, a pleca supărat de undeva.] [Zanne, 7947] A pune pe cineva în traistă. [1. A se face stăpân pe el. 2. A-l înșela.] [Zanne, 7960] S-a băgat murga-n traistă. [Când se împarte ceva și se isprăvește.] [Zanne, 7955] Numai traistă-i trebuie. [Toate le are și numai traista-i lipsește.] [Zanne, 7944] A cerut traista, să golească desagii. [Pentru cel prost.] [Zanne, 7937] Îi mănâncă rațele din traistă. [Zanne, 7952] Cel cu gâsca-n traistă. [Cel vinovat.] [Zanne, 7951] La culesul viei, nu merge cu struguri în traistă. [Zanne, 7943] Ca-n traista țiganului. [AFC, 836, p. 2] Nici un trandafir fără ghimpi. [Zanne, 1197] Trandafirul, cu cât mai frumos, cu atât mai puțin ține. [Adică frumusețea.] [Zanne, 1204] Fiecare trandafir cu ghimpele lui. [Zanne, 1198] Din cauza trandafirului, sunt udați și spinii. [AFC, 1387, p. 9] Din trandafir, răsar flori de cucută. [Din părinți buni, răi copii se pot naște.] [Zanne, 1203] Trandafirul scoate ghimpi și ghimpele, trandafir. [Adică din cei buni ies răi, iar din cei răi, buni.] [Zanne, 1205] Nu miroase a trandafir. [Se zice când miroase urât.] [Zanne, 1208] A trăi ca cucu-n frunze. [A trăi fericit, fără nici o grijă; a nimerit-o bine.] [Zanne, 6161] A trăi ca în flori de măr. [A duce o viață fericită.] [Zanne, 6170] Trăiește ca viermele în rădăcina hreanului. [Zanne, 6162] A trăi ca gâsca cu porcul. [A trăi rău de tot cu cineva.] [Zanne, 6168] Cine va să trăiască în pace/ Aude, vede și tace. [Să ne cumpănim bine cuvintele.][Zanne, 6153] Mai bine trăiești puțin și bine, decât mult și prost.] [Zanne, 6157] Tot omul trăiește pentru sine. [Zanne, 6145] A nu trăi cât lumea. [Candrea, 266] Să trăiești, pân' ți-o albi căciula. [AFC, 204, p. 43] Trăiește cum poate, nu cum vrea. [AFC, 204, p. 45] Cine doarme mult trăiește puțin. [Candrea, 266] A trăi lumea albă. [A duce viața în petreceri.] [Zanne, 6167] A trăit și a vecuit. [Pentru cei care au trăit bine în viață.] [Zanne, 6160] Când gândești să trăiești bine, atuncea e vai de tine. [Candrea, 266] Știe ca lumea să trăiască. [Pentru omul vrednic.] [Zanne, 6166] Trăiesc împreună/ Ca pâinea cea bună. [Arată bunul trai între oameni.] [Zanne, 6159] Multe trăiești, multe pătimești; multe greșești, multe înveți. [Zanne, 6149] Multe trăiești, multe auzi, multe vezi. [Zanne, 6150] Decât să trăiești murind, mai bine să mori trăind. [Mai bine o viață scurtă și bună, decât lungă și proastă.] [Zanne, 6154] Nici n-ai cu cine trăi, nici cu cine muri. [Când n-ai pentru cine să te pui, mai bine să-ți cauți de treabă.] [Zanne, 6163] Până nu trăiești cu om, nu-l cunoști cine e. [Arată cât de greu poți cunoaște bunul și, mai ales, răul unui om.] [Zanne, 6144] Pe cine nu-l lași să moară, nu te lasă să trăiești. [Candrea, 266] În casa trândavului e sărăcie lucie. [Zanne, 17912] Trândavul ajunge la straiță. [Zanne, 17911] Nici lapte de la vacă stearpă, dar nici ajutor de la trândav. [Nici unul, nici altul nu e de nici un ajutor.] [Zanne, 17913] Lucrul face sănătate, trândăvia, tot păcate. [Candrea, 266] Trândăvia e mama tuturor răutăților. [Zanne, 17914] Trântorul de-a gata mănâncă. [AFC, 1200, p. 3] A trăi ca un trântor. [Se zice de omul leneș, care se folosește de munca altora.] [Zanne, 2565] A fi de treabă. [Adică om bun, cinstit, cumsecade.] [Zanne, 17423] La treabă se vede omul ce poate. [Căci mulți se laudă, și când sunt puși la încercare, dau chix.] [Zanne, 17416] Decât zece trebi rele, mai bine una și bună. [Să nu te apuci de multe odată.] [Zanne, 17419] Gânduri multe, fără treabă, dovedesc o minte slabă. [Candrea, 266] Cine sare multe trepte deodată, i se frânge piciorul. [Zanne, 7967] Vorba, vorbă, treaba-i treabă. [Candrea, 266] De făcut treabă, nu mai cade coada nimănui. [Îndemn la muncă.] [Zanne, 17417] Ai făcut treabă până-n pod. [Nu a făcut nici o treabă, nu a învățat nimic, nu s-a pricopsit.] [Zanne, 17421] Face treabă de mântuială. [AFC, 1439, p. 6] Treaba făcută de mântuială, de mântuială iese. [AFC, 1439, p. 23] Cine lucrează și tace mai multă treabă face. [Candrea, 266] Când doi se ceartă, al treilea câștigă. [Candrea, 267] A se trezi vorbind. [Zanne, 6186] De-i trosnesc măselele. [Candrea, 267] Trufia e trâmbița căderii. [Zanne, 17915] A fi trup și suflet cu cineva. [Candrea, 267] Ca un trup fără suflet. [Candrea, 267] Orice trup, cu umbra sa. [Zanne, 4711] Mic de trup, dar tare de vână. [Se zice pentru cei scurți, dar voinici.] [Zanne, 4710] Om în trup destul de mare/ Și minte de copil are. [Se zice despre omul lipsit de minte și de judecată.] [Zanne, 4712] Nici un trup fără de osândă. [Dumnezeu nu lasă pe nimeni nepedepsit, căci fiecare își are păcatele lui.] [Zanne, 4716] A fi un suflet în două trupuri. [A gândi și a simți la fel.] [Zanne, 4718] Cu trupul în biserică și cu capul la dracu'. [Candrea, 125] Ce-i căciulă nu-i tulpan. [Candrea, 267] Tare ca tunul. [Zanne, 10916] Doarme tun. [AFC, 204, p. 12] Tare ca tunul. [Zanne, 10916] Îi cum îi tunul. [Despre omul sănătos.] [Zanne, 10916] Poți să dai cu tunul. [Zanne, 10918] A tunat și ne-a adunat.[Zanne, 300] Tună și fulgeră de mânie. [Se zice despre acei care își arată supărarea într-un mod zgomotos.] [Zanne, 301] Ori tuns, ori ras. [Candrea, 267] A scăpa tuns. [Adică bătut.] [Zanne, 7982] Tunsul lesne se piaptănă. [Adică săracul lesne se gătește, că n-are ce îmbrăca.] [Zanne, 7985] L-a tuns bine. [Zanne, 7981] Unul te tunde și altul te rade. [Arată supărarea ce suferă omul când îl trage din toate părțile și când îl despoaie până la piele.] [Zanne, 7972] A fi la tureac. [Deznădăjduit, gata să pună mâna la tureac, să scoată cuțitul.] [Zanne, 7987] Vai de turma fără păstor. [Candrea, 267] De ai turme mari de oi, ai și turme de nevoi. [Candrea, 267] Turmă fără câini. [Adică un norod pe care n-are cine să-l ocrotească.] [Zanne, 2568] Turmă și un păstor. [Arată unirea tuturor sub o singură stăpânire.] [Zanne, 2569] A turna (ploua) cu găleata. [Candrea, 267] A fi turtă. [Zanne, 9355] A-i frânge turta. [A-l bate.] [Zanne, 9354] A-i coace turta. [A-i întinde o cursă, a-i pune gând rău.] [Zanne, 9353] Turta coaptă, norocu-și așteaptă. [Candrea, 268] A băga în tuse pe cineva. [A-l speria, a vârî frica într-însul.] [Zanne, 6190] A sări țandăra cuiva. [A se supăra deodată și cam fără pricină.] [Zanne, 1186] Decât în țară străină,/ Cu pită și cu slănină,/ Mai bine în satul tău,/Cu mălaiul cât de rău. [Zanne, 14166] Bună țară, rea tocmeală. [Zanne, 14162] Cum este țara, așa și obiceiurile. [Zanne, 14157] A pune țara la cale. [Candrea, 261] Cine umblă din țară în țară nu e om. [Omul are o patrie, un neam, de care e dator să se țină nedeslipit.] [Zanne, 14159] A afla târgul și țara. [Candrea, 260] Vorba de rău se duce peste nouă mări și nouă țări. [Candrea, 261] Șara arde de nevoi și baba se piaptănă. [AFC, 204, p. 46] Fură ouăle de sub țarcă. [Candrea, 261] Șărână ești, în țărână te vei întoarce. [Candrea, 261] A-și arunca țărână pe spinare. [Candrea, 261] Să-i fie țărâna ușoară, ca piatra de moară. [AFC, 204, p. 42] Dintr-un țânțar, face armăsar. [AFC, 316, p. 27] A fi ca un țânțar. [Zanne, 2561] Sărutarea de om viclean e tocmai ca de un țânțar. [Candrea, 260] A fi sărit din țâțâni. [A fi nebun.] [Zanne, 7924] Nu știi țese, nu știi coase, iar la joc, des te îndeși. [Candrea, 263] Și-a găsit vremea a țese pânza. [Candrea, 263] Unii țes la pânză și alții o poartă. [Adică unii muncesc și alții se bucură de munca acelora.] [Zanne, 12971] Șiganul nu e ca omul. [Zanne, 14191] Șiganul numai din depărtare e om. [Zanne, 14192] Toți țiganii nu plătesc cât un creștin. [Ca să areți neînsemnătatea țiganului.] [Zanne, 14194] Șiganul, tot țigan, și-n ziua de Paști. [Zanne, 14222] Șiganul, când s-a văzut împărat, întâi pe tată-său l-a spânzurat. [AFC, 615, p. 7] Ca țiganul, miercurea, la stână. [AFC, 615, p. 6] Se îndeasă ca țiganul la praznic. [Candrea, 264] Tot țiganu-și laudă calul. [AFC, 707, p. 14] S-a înecat, ca țiganul la mal. [AFC, 1201, IV, p. 10] Șiganul și-a mâncat norocul. [Arată traiul lor necăjit și face aluzie la biserica lor de caș, din poveste, pe care și-au mâncat-o.] [Zanne, 14238] Pe țigan, de-l vei spăla,/ Tot negru va rămânea. [Zanne, 14197] A cere ca un țigan. [Când unul cere cu mare stăruință.] [Zanne, 14294] A se certa ca țiganii. [A se certa rău ; pentru oamenii proști și lipsiți de creștere.] [Zanne, 14295] A se muta, ca țiganul cu cortul. [Zanne, 14271] Traista săracului e traista țiganului. [Zanne, 14227] Șiganul cântă de foame. [Zanne, 14215] A merge ca țiganul prin rai. [AFC, 649, p. 43] A arunca moartea în țigani. [A tăgădui, aruncând vina pe un altul; a arunca vina pe cel nevinovat și care nu e în stare să se apere.] Lasă țiganul la ușă, că se duce el și la masă. [AFC, 649, p. 41] A se țigăni. [A cere cu stăruință.] [Zanne, 14312] A bate țol pe cineva. [A snopi în bătăi.] [Zanne, 7929] Ucenicul vrea să învețe pe dascăl. [Zanne, 13050] A-ți uita zilele sau a uita ce-ai mâncat ieri. [AFC, 610, p. 50] Este lesne a ierta, dar este greu a uita. [Candrea, 268] A uita de la mână până la gură. [Candrea, 268] Se uită la dânsa ca la o cireașă coaptă. [Zanne, 6195] A se uita în pământ. [De rușine, de sfială.] [Zanne, 6193] A se uita cam acru la cineva. [Cu neplăcere, urât.] [Zanne, 6194] A se uita ca o găină. [A se uita șasiu.] [Zanne, 6196] Ulciorul nu merge de multe ori la apă. [Zanne, 9361] Ulciorul merge la fântână până se sparge. [Zanne, 9378] S-a spart ulciorul. [AFC, 855, p. 23] S-a băgat cu ochiul în ulcior, săracul. [AFC, 921, p. 25] A ieși deasupra, ca uleiul. [Zanne, 9363] A pune ulei pe foc. [1. A atâța mânia unui om deja supărat. 2. Leac care strică mai rău.] Unge-l cu oloi/ Și dă-l la gunoi. [AFC, 1439, p. 21] A bate ulițele. [A nu avea nici un rost; om fără nici o ispravă.] [Zanne, 14405] A dat în ulița țigănească. [AFC, 664, p. 33] Ulița te face fără casă. [Când omul trăiește mai mult pentru lume, decât pentru familie, pe de-o parte se învață cheltuitor și mai ales ia rele deprinderi.] [Zanne, 14403] A fi pe ulițe. [Adică fără nici un căpătâi, nici un rost, cu desăvârșire sărac.] [Zanne, 14407] A rămâne pe ulițe. [A rămâne sărac, fără sprijin.] [Zanne, 14406] Se repede ca uliul. [AFC, 278, p. 72] Uliul nu ține seama de număr. [AFC, 204, p. 48] A pune umărul. [Zanne, 4735] Umăr la umăr. [Ajutându-se, sprijinindu-se unul pe altul.] [Zanne, 4734] A se ridica pe umărul cuiva. [Adică prin ajutorul lui.] [Zanne, 4736] Doar n-am să îndrept eu lumea cu umărul. [Candrea, 268] A umbla creanga. [A umbla fără rost, de colo până colo.] [Zanne, 6213] Omul e născut ca să umble și pasărea, ca să zboare. [Zanne, 6201] Cine umblă încet merge departe. [Candrea, 268] Umblă ca o găină care nu-și găsește cuibarul. [Adică de colo până colo, zăpăcit.] [Zanne, 6211] A umbla mânz după iapă. [Zanne, 6216] Umblă ca și câinele surd la vânat. [Zanne, 6212] Mult umbli, multe pătimești, multe înveți. [Arată foloasele experienței.] [Zanne, 6199] Cine umblă încet merge departe. [Zanne, 268] Umblă cu ciolane legate la gât. [A înnebunit de tot.] [Zanne, 6207] A umblat, pân-a aflat. [AFC, 204, p. 2] Omul se cunoaște după umblet, ca și după vorbă. [Mișcările trupului arată vioiciunea sau lenea omului.] [Zanne, 6223] A se teme și de o umbră. [Zanne, 4724] Îi e frică și de umbra lui. [AFC, 1406, p. 28] A fi umbra cuiva. [A nu slăbi pe cineva, a se ține mereu de dânsul.] [Zanne, 4726] Ca umbra după om se ține. [Zanne, 4726] Cine se reazimă pe umbră greșește. [Candrea, 269] A fi ca o umbră. [Zanne, 4723] Umbra niciodată nu moare. [Adică urmele faptelor niciodată nu se sting.] [Zanne, 4719] Umbra omului după moarte. [Adică sufletul.] [Zanne, 4729] Nu-l ajunge nici umbra lui. [Așa de tare fuge.] [Zanne, 4725] A-l băga la umbră. [Adică la temniță.] [Zanne, 7992] A face cuiva umbră. [A-i întuneca vaza, renumele, gloria.] [Zanne, 4728] Te slujește norocul, cât umbra acului pe croitor. [Candrea, 269] Mila de la străin e ca umbra de la spin. [Candrea, 268] Una e una, două sunt mai multe. [Candrea, 269] A ține una și bună. [A avea o părere hotărâtă, pe care nimic și nimeni nu poate să o zdruncine.] [Zanne, 13057] Tot unul ca unul. [Adică aleși pe sprânceană.] [Zanne, 9615] Nu se face cu una, cu două. [Zanne, 13063] A face una pentru alta. [A întoarce neajunsul, răul, lovitura ce ni se aduce, ce ni se dă de oarecine.] [Zanne, 13068] A fi una și jumătate. [Adică om șiret, deștept.] [Zanne, 13065] În loc să-l scoată din undă,/ În vultoare îl afundă. [Zanne, 1214] Cuvântul, la cel viclean, ca undița la pescar. [Candrea, 269] Undița fără momeală nimic nu-ți dobândește. [Adică fățarnicul și vicleanul fără minciuni nimic nu folosește.] [Zanne, 10924] S-a prins în undiță. [Zanne, 10927] A fi (se face) unealta cuiva. [Zanne, 13070] Dacă o ungi, merge mai bine. [Zanne, 13072] A fi unghie și carne cu cineva. [Zanne, 4740] A-și pune unghia în carne pentru cineva. [A fi gata să facă orice pentru cineva.] [Zanne, 4745] A-și mânca negrul de sub unghie. [Zanne, 4741] Își mănâncă de sub unghii. [Candrea, 269] A avea unghiile cam lungi. [A nu fi cinstit, a fura.] [Zanne, 4742] Nu ascunde mâța, că i se văd unghiile. [Candrea, 269] Numai cu unghia ta proprie te poți scărpina bine. [AFC, 1387, p. 9] A-și pune unghia în gât. [A sili mult să facă ceva.] [Zanne, 4746] A lua în unghii pe cineva. [A-l prinde cu putere.] [Zanne, 4746 ] A prinde la unghii. [A prinde la putere.] [Zanne, 4750] Nici cât unghia. [Adică de fel, nici cât de puțin.] [Zanne, 4747] Nici cât e negru sub unghie. [Candrea, 269] A nu-și tăia nici unghiile pentru cineva. [A fi egoist și zgârcit, a nu fi în stare să facă cea mai mică mișcare, cel mai mic sacrificiu pentru altul.] [Zanne, 4744] A umbla prin unghiuri. [De colo până colo, într-o parte și în alta.] [Zanne, 7994] De vrei să ai nume bun, nu te uni cu cei răi. [Zanne, 9616] Spune-mi cu cine te unești, ca să-ți spun cine ești. [AFC, 617, p. 55] În unire stă tăria. [Zanne, 9617] Unirea biruiește pe cel mai tare vrăjmaș. [Zanne, 9618] Unirea face puterea. [AFC, 617, p. 59] E uns cu toate unsorile. [Se zice despre unul care a pățit multe, și bune și rele, și știe multe.] [Zanne, 13073] A merge din unt în unt. [Adică din bine, în bine.] [Zanne, 9371] Decât să înting în unt și să mă uit în pământ, mai bine să înting în sare și să mă uit la soare.] [AFC, 1439, p. 4] A scoate cuiva untul. [A-l necăji, a-l pisa, a-l bate.] [Zanne, 9369] Bate apa, să iasă unt. [Zanne, 9365] A fi cum e untul. [Adică plăcut, gras și bun.] [Zanne, 9372] Ce mai bați apa, că unt nu se mai face. [Zanne, 9366] Dreptatea iese, ca untdelemnul, deasupra. [Candrea, 269] Ura naște ură. [Să nu urâm pe nimeni.] [Zanne, 16905] Gura aduce ura. [Candrea, 269] Își face ură capului. [Își face vrăjmași, vrând să spună drept.] [Zanne, 16907] Ura, zavistia și frica nasc vicleșugul. [Să împiedicăm nașterea unor asemenea simțiri.] [Zanne, 16904] Gura/Aduce ura. [Zanne, 16906] Urât, de mama focului. [Candrea, 271] Urât, de mănâncă omul. [Adică foarte urât.] [Zanne, 6232] A cunoaște pe cineva, de urât și de frumos. [A-i cunoaște și bunele și relele.] [Zanne, 6235] Și urâtul șede unora frumos. [Se zice despre un om urât, ca chip, dar bun ca minte sau plăcut.] [Zanne, 6227] Vai de mine, de urât/ Sunt sătul până-n gât. [Când un soț nu-l iubește pe celălalt.] Argintu' șede-n ladă/ Și urâtu' jos, pe vatră. [Zanne, 16911] E mai urâtă ca moartea. [AFC, 204, p. 16] Eu mă căznesc să fac bine,/ Și urâtul calea-mi ține. [Candrea, 271] De ce ți-e urât, nu scapi. [Se zice mai ales pentru oameni.] [Zanne, 16914] Decât cu urâtul pe vatră și cu banii în ladă, mai bine lipsă. [Zanne, 16910] Cu urâtul stau în casă, iar averea stă pe coastă. [AFC, 204, p. 8] S-alege urda din zăr. [S-alege binele din rău, se va găsi cel vinovat și cel nevinovat.] [Zanne, 9381] Cine are urechi de auzit să audă. [Zanne, 4752] Este tare de urechi. [Zanne, 4769] Este fudul de urechi. [Zanne, 4769] A sufla vântul în urechile cuiva. [A nu auzi.] [Zanne, 4795] A avea bumbac în urechi. [Zanne, 4785] A avea apă în ureche. [Se zice de omul care nu prea aude și e cam lovit cu leuca.] [Zanne, 4798] A se face într-o ureche. [A se face că nu aude, că nu înțelege.] [Zanne, 4766] Are urechi de cârpă. [Zanne, 4784] A face urechea toacă. [Se zice celui care nu face ce i se poruncește, făcându-se că nu aude.] [Zanne, 4802] A-și pleca urechea. [A asculta cu bunăvoință, cu atenție.] [Zanne, 4814] A-și deschide urechile în patru. [A asculta cu băgare de seamă.] [Zanne, 4800] A trage cu urechea. [A asculta, căutând să afle ceva.] [Zanne, 4815] A-și plimba urechea. [A trage cu urechea, a asculta căutând să afle orice.] [Zanne, 4776] A băga pe urechi. [A înțelege.] [Zanne, 4770] A face (prinde) urechi. [A auzi, a pricepe.] [Zanne, 4774] A se face numai urechi. [Zanne, 4796] A asculta cu toate urechile. [Cu mare atenție.] [Zanne, 4811] A asculta cu o ureche. [Cu puțină atenție.] [Zanne, 4812] La urechea surdului, poți da și cu tunul. [Candrea, 270] A nu-i suna bine la ureche. [A nu-i plăcea vorbele pe care le aude.] [Zanne, 4799] A toca la urechea cuiva. [Zanne, 4801] A se pune pe o ureche. [A repeta un lucru de mai multe ori.] [Zanne, 4790b] A mânca urechile cuiva. [Candrea, 270] A-i desfunda urechile. [A-l lovi cu palma peste urechi.] [Zanne, 4773] A-i da peste urechi. [A mustra, a pedepsi rău; a mărgini și a pune la locul său.] [Zanne, 4809] Pare că i-a sunat la ureche. [Zanne, 4803] A fi urechea satului. [A ști tot ce se petrece în sat.] [Zanne, 4777] A fi urechea tărgului. [Zanne, 4778] A fi urechea lui Dumnezeu. [Om bun, om care dă sfaturi bune.] [Zanne, 4780] A fi urechea dracului. [Om rău, om care dă sfaturi rele.] [Zanne, 4781] A se lăsa pe o ureche. [Candrea, 270] A avea urechi lungi. [A fi prost sau neînvățat.] [Zanne, 4771] A pune la ureche. [A menaja pe cineva.] [Zanne, 4791] Mai credincioși ochii, decât urechile. [Candrea, 270] Cercelul a căzut, dar urechile au rămas. [Candrea, 270] Ai trecut ca prin urechile acului. [AFC, 812, p. 16] A se lua după urma cuiva. [Candrea, 271] Asta nu-i nici cea dintâi, nici cea din urmă. [Candrea, 271] Urma laudă începutul. [Candrea, 271] A călca urma (în urmele) cuiva. [Zanne, 6240] A-i fi luat cineva din urmă. [1. Despre cel care uită lesne. 2. Despre omul căruia îi merge rău.] [Zanne, 6241] Calcă de două ori într-o urmă. [Arată nespornicia cuiva la lucru. 2. Merge alene.] [Zanne, 6244] Sunt cald de pe urma lui. [AFC, 662, p. 34] Cel de la urmă, ori mai mult, ori mai puțin primește. [Candrea, 271] Iubirea peste măsură aduce în urmă ură. [Candrea, 271] Urma alege. [Candrea, 271] A-l ține din urmă. [A-l urmări, a-l supraveghea.] [Zanne, 6242] Nu te bucura când joacă ursul la vecin, căci se poate să joace și la tine. [AFC, 617, p. 54] Pentru bani, și ursul joacă. [AFC, 797, p. 25] Ursul nu joacă de bunăvoie. [AFC, 662, p. 32] Ursul nu joacă de drag. [AFC, 877, p. 36] D-aia n-are ursul coadă. [AFC, 204, p. 11] Nu vinde pielea ursului, înainte de a-l ucide. [Zanne, 2585] Trage nădejde, ca ursul de coadă. [Candrea, 271] A trăit ca în bârlogul ursului. [Zanne, 2598] Nu deștepta un urs, când doarme. [AFC 418, p. 131] Joacă ca ursul. [AFC, 278, p. 40] Ursul de nevoie joacă. [Zanne, 2580] Vinde pielea ursului în târg, și ursul, în pădure. [Zanne, 2584] Nu te juca cu coada ursului. [Să te ferești de lucrurile sau simțirile primejdioase cum sunt, de pildă, ura, pizma, vrășmășia etc.] [Zanne, 2581] Urs plouat. [Se zice de acel care stă umilit și plouat.] [Zanne, 2600] Se uită la noi ca la urs. [Zanne, 2592] Ursul de lătratul câinilor nu se sperie. [Cel mare și puternic disprețuiește bârfelile celor mici.] [Zanne, 2582] A fi urs. [Vânjos, putenic.] [Zanne, 2599] Mormăie ca ursul. [AFC, 278, p. 41] Așa i-a fost ursita. [Zanne, 15907] A usca pe cineva. [A-l stoarce de bani.] [Zanne, 6245] Nu e pădure fără uscătură. [Candrea, 272] A-i da cu ușa în nas. [Candrea, 271] A deschide ușa cuiva. [A-l cerceta, a intra în casa lui.] [Zanne, 8027] Ușa primește și pe bun, și pe rău.[AFC, 862, p. 10] Bate la ușă. [Zanne, 8021] E după ușă. [Se apropie, nu e departe.] [Zanne, 8021] Nu mai scârțâi ușa degeaba. [Candrea, 271] Cea mai bună ușă e aceea care nu scârțâie. [AFC, 613, p. 46] L-a prins cu coada între ușă. [L-a prins cu minciuna chiar din vorba lui, s-a trădat singur.] [Zanne, 8019] Parcă-i strâns cu ușa. [Pentru oamenii slabi.] [Zanne, 8015] Numai boierii mari și câinii nu închid ușile. [Zanne, 7998] Nepoftitul are scaun după ușă. [Candrea, 271] Bate ușile. [Umblă din casă în casă, fără căpătâi.] [Zanne, 8020] Câinele nu intră, dacă nu-i ușa deschisă. [Zanne, 8000] Parcă ești ușă de biserică. [Candrea, 271] Vorbim de lup și lupul, la ușă. [Candrea, 271] Cine în urmă vine, acela închide ușa. [Adică cine în urmă rămâne, acela slugă se-nțelege.] [Zanne, 7997] A scăpat prin ușa din dos. [Cu mare greutate, cu rușine.] [Zanne, 8026] A lua ușa-n spate. [Adică : ieși afară. Se zice, cam în bătaie de joc, când vrei să dai pe cineva afară din casă, cu nepusă masă.] [Zanne, 8009] Ușa e a mea și casa, a ta. [Dacă nu-ți place, eu plec din casa ta. Sunt slobod să ies, nu mă poate nimeni opri.] [Zanne, 8005] Mi-a pus foc la ușă. [Zanne, 8006] A-i cădea piatră la ușă. [A nu-l slăbi, a-l cerceta întruna.] [Zanne, 8012] A-i ține ușa. [A-l ajuta la rele. Se zice mai ales pentru femei.] [Zanne, 8016] Cu bătaia la ușă afli de este cineva în casă. [Adică cu cercetarea afli orice.] [Zanne, 7996] A nu nimeri ușa. [De frică.] [Zanne, 8023] Ca la ușa oborului. [Candrea, 271] Cu cheie de aur, orice ușă poți deschide. [Candrea, 271] Vaca rea dă cu piciorul când umple ciubărul. [Zanne, 2613] Vaci n-avem, brânză mâncăm. [Candrea, 272] Vaca bună se vinde din staul. [Lucrul bun e de toți cunoscut și nu are nevoie de a fi arătat și lăudat.] [Zanne, 2609] Mai bine vai de unu, decât de doi. [AFC, 204, p. 28] Nebunul n-asudă nici la deal și nici la vale. [Candrea, 272] La vale lesne aluneci, iar în sus anevoie te urci. [Zanne, 1223] Are să treacă până atunci multă apă pe vale. [Arată o îndelungă vreme.] [Zanne, 1224] A lua pe cineva la vale. [1. A lua repede, a goni. 2. A lua în râs, a lua peste picior.] A avea valuri cu cineva. [A fi în luptă, a avea greutăți cu cineva.] [Zanne, 1219] Pentru cugete nu ia nimeni vamă. [Candrea, 272] A trece prin vămile cucului. [A fugi fără a fi văzut.] [Zanne, 13080] A căuta vama cucului. [Adică un lucru care nu există.] [Zanne, 13081] A face vama cuiva. [Adică a-l omorî.] [Zanne, 15913] Te-o întreba vara, ce-ai lucrat iarna. [Candrea, 273] Să-ți faci vara sanie și iarna, car. [AFC, 1422, p. 1] A muncit o vară și a cheltuit într-o seară. [Candrea, 273] Cine vara petrece cântând/ Iarna rămâne flămând. [Zanne, 310] A-l face varză. [A-l bate măr, țeapăn.] [Zanne, 9397] A fi murat în varză acră. [Adică bătut.] [Zanne, 9394] Baba vrea și cu varza întreagă, și cu capra sătulă. [AFC, 664, p. 34] Ca o varză învelită. [Se zice de omul ascuns.] [Zanne, 1230] A-l face varză. [A-l bate măr, țeapăn.] [Zanne, 9397] A fi murat în varză acră. [Adică bătut.] [Zanne, 9394] Vasul gol cântă a foame. [Arată lipsa.] [Zanne, 9403] Vasului gol toți îi dau cu piciorul. [Adică omului sărac.] [Zanne, 9405] Cu vasul gol, nu pofti oaspeți. [Candrea, 273] Vasul curat spune în ce mâini a picat. [Arată hărnicia omului.] [Zanne, 9401] Oțetul tare vasul și-l strică. [Candrea, 273] Vasul plin se cearcă des. [Omul bogat de toți e căutat.] [Zanne, 9406]. In vasul mare intră și mult, și puținel. [Mai bine să prisosească decât să fie lipsă.] [Zanne, 9412] Toarnă ca-ntr-un vas spart. [Pentru bețivul de frunte.] [Zanne, 9415] Vasul cu doi cârmaci se îneacă. [Zanne, 13086] N-are nici cenușă în vatră. [Candrea, 274] A sta pe vatră. [Adică în casă; se zice mai ales pentru femeile lăuze.] [Zanne, 8037] A îmbătrâni în vatră. [În casa părintească.] [Zanne, 8038] E un om purtat de pe vatră pe cuptor. [Se zice, în derâdere, celui care pretinde că a umblat mult prin lume.] [Zanne, 8033] A toca pe vatră. [Candrea, 274] A lua cuiva și cenușa din vatră. [Candrea, 274] Vânatul când se vede, urma lui nu se mai caută. [Adică cele adevărate nu mai au trebuință de cercetare.] [Zanne, 10955] Cine aleargă după vânat își pierde locul său. [Adică cine aleargă după nădejdi pierde ce are-n mână.] [Zanne, 10956] Cel mai bun vânător, cel ce vine cu vânat. [Adică cel ce sporește, acela e mai destoinic.] [Zanne, 10960] Cine seamănă vânt culege furtună. [Zanne, 320] Vântul aduce, vântul duce. [Zanne, 327] Vântul adună norii și tot vântul îi risipește. [Pentru cei ce pierd speranța.] [Zanne, 325] Cu vânturi nu se vopsesc ouăle roșii. [Zanne, 6301] Își întoarce șuba, după cum suflă vântul. [Candrea, 273] A se bate cu mori de vânt. [Candrea, 273] Gândul zboară ca vântul. [Candrea, 273] A-i fluiera vântul prin oase. [Candrea, 273] A merge cu nasul în vânt. [Candrea, 273] Vântul ațâță focul și vorba, vrajba. [Candrea, 273] Vântul nu fluieră a veselie. [AFC, 204, p. 50] Vântul adună norii și tot el îi risipește. [AFC, 418, p. 131] Mai bun este vecinul și prietenul de aproape, decât fratele de departe. [Zanne, 9624] Vecin bun ai nimerit, mare bine ai dobândit. [Căci ești sigur că vei trăi în liniște.] [Zanne, 9628] Atâta ține pacea, până vrea vecinul. [Candrea, 274] Cine are vecini răi se laudă singur. [Zanne, 9630] Timpul trece, iar vecinul rău rămâne. [Zanne, 9632] Găina vecinului nu piere. [Se înțelege omul rău, vecinul rău.] [Zanne, 9623] De nu l-aș vedea, parc-aș mai trăi. [Zanne, 6252] Ce vezi, să nu vezi și ce auzi, să nu auzi. [AFC, 1008, p. 10] Are ochi, să vadă, și urechi, să audă. [Candrea, 274] Cum mă vezi, așa te văd. [Zanne, 6259] Mulți văd, dar puțini înțeleg. [Zanne, 6256] Să te mai văd când mi-oi vedea ceafa. [AFC, 204, p. 39] Abia îl văd. [Mi-e foarte drag.] [Zanne, 6269] A vedea stele verzi. [Candrea, 274] A i se fura vederile. [De o prea mare lumină.] [Zanne, 6273] Rara vedere, mai cu păcere. [AFC, 204, p. 38] Cum a venit, așa s-a dus. [Zanne, 6274] Dacă vin de-a dreptul, ajung mai târziu, dacă ocolesc, ajung mai curând. [AFC, 1422, p. 9] A-și vărsa veninul. [A-și arăta supărarea, ura către cineva.] [Zanne, 6278] A-i pune venin la inimă. [A-l necăji, a-l supăra.] [Zanne, 6279] A spune verde (în ochi). [Candrea, 274] A vedea stele verzi (înaintea ochilor). [Candrea, 275] Ochii verzi să nu-i crezi. [Candrea, 275] Pe lângă cele uscate, ard și cele verzi. [Zanne, 1231] A vorbi la verzi și uscate. [Zanne, 1232] Veșmintele luate împrumut nu țin de cald. [Zanne, 8042] Veșmintele nu fac pe om. [Zanne, 8044] Când se rupe o verigă, tot lanțul se deșiră. [AFC, 1353, p. 44] Cui îi place veselia, dorește sărăcia. [Candrea, 275] E ca o veveriță. [AFC, 264, p. 17] Omul are și viață, și moarte. [Zanne, 6290] Ce înghite pământul, viață nu mai are. [Cine a murit e bun dus.] [Zanne, 6282] Viața urăște, iar moartea împacă. [Zanne, 6298] Viața-i viață, legată c-un fir de ață. [AFC, 403, p.5] Viață cârpită cu ață. [Candrea, 275] Viața omului, ca oul în mâna copilului. [Zanne, 6294] Dulce e viața, dar scump o plătim. [Căci e plină de rele și de necazuri.] [Zanne, 6291] Viața este o luptă. [AFC, 1439, p. 25] Lucrul lungește viața, iar lenea o scurtează. [Candrea, 275] Omul viclean se îmbracă când în piele de oaie, când în piele de vulpe. [Adică cel viclean se arată când oaie, când vulpe.] [Zanne, 17919] Vulpea e vicleană, dar mai viclean e cel ce o prinde. [Candrea, 275] Vicleanul făgăduiește, nebunul trage nădejde. [Zanne, 17917] E viclean ca oaia. [Zanne, 17922] Frica păzește via. [Candrea, 275] Cine sădește vie din rodul ei mănâncă. [Adică fiecare din munca sa.] [Zanne, 1237] A avea un vierme la inimă. [Zanne, 2625] Viermii te mănâncă de viu. [Zanne, 2619] Fie omul cât de bun,/ Vinul îl face nebun. [Zanne, 9447] Toarnă vin, peste pelin.[Pentru cel bețiv.] [Zanne, 9474] Să bei vinul, dar să nu te bea. [Candrea, 275] Toată lumea bea vinul, dar nu-și bea mintea. [Zanne, 9418] Cine bea vin mult își bea și mințile. [Zanne, 9453] Bun îi vinul, nu-i ca apa, nici friptura nu-i ca ceapa. [Candrea, 275] Vinul, cârja bătrânețelor. [Zanne, 9442] Din picătură se face vinul. [Din mici economii se adună averile cele mari.] [Zanne, 9433] Cât cioara-n par și vinu-n pahar. [Candrea, 275] Vinul nu se face apă. [Omul mai mult ține cu ruda sa, decât cu străinul.] [Zanne, 9423] Nu e vin fără drojdie. [Adică bine fără rău, plăcere fără supărare.] [Zanne, 9429] Vinul este făcut pentru oameni voinici. [AFC, 1439, p. 25] E lesne de vândut și anevoie de cumpărat. [AFC, 418, p. 131] Te vinde fără bani. [Zanne, 13098] De la cine nu te aștepți, acela te vinde. [Candrea, 276] E ușor a vinde, dar greu a cumpăra. [AFC, 1200, p. 2] Și-a vândut până și cenușa din vatră. [AFC, 662, p. 33] Nu-i vinovat câinele, el intră unde vede ușa deschisă. [Candrea, 276] Vinovat de moarte, dar vrednic de milă. [Ne îndeamnă la îndurare, fie vina cât de mare.] [Zanne, 17930] Vinovatul negonit fuge. [Zanne, 17933] Vioara cu o coardă numai n-are nici o dulceață. [Zanne, 10962] Ești ca o viperă. [AFC, 278, p. 75] Întreabă-mă care sunt virtuțile mele și nu culoarea pielii. [AFC, 1387, p. 9] A-și vedea visul cu ochii. [Candrea, 276] Vis de babă bătrână. [Candrea, 276] A visa cu ochii deschiși. [Candrea, 276] Leneșul, când îi este lene, visează că s-a înțepat. [Candrea, 276] Ochiul stăpânului îngrașă vita. [Candrea, 276] Numai cu vitele se scoate sărăcia din casă. [Candrea, 276] După război, mulți viteji s-arată. [Candrea, 276] Taie mămăliga-n două, de viteaz ce e. [Adică e fricos.] [Zanne, 16924] Vitejia cu fuga. [Pentru cel fricos.] [Zanne, 16918] A rămânea ca vițelul la poarta nouă. [Candrea, 276] Morții, cu morții, și viii, cu viii. [Candrea, 277] Ia de pe vii și de pe morți. [Candrea, 277] L-a pus viu, și l-a sculat mort. [I-a tras o bătaie, soră cu moartea.] [Zanne, 6318] Vizitele cele mai plăcute/ Sunt cele mai rar făcute. [Zanne, 9647] Vizitiul cel prost bate calul cel bun. [Când stăpânul e mai prost decât sluga sau supusul său.] [Zanne, 13104] De la Vlădică până la opincă. [Candrea, 277] Ca vodă prin lobodă. [Candrea, 277] Nici de Vodă nu-i pasă. [Candrea, 277] Cine nu voiește când poate nu va putea când va voi. [AFC, 1201, VII, p. 5] A-și face voie bună. [Candrea, 277] A-i ști voia și nevoia. De voie, de nevoie. [Adică vrând, nevrând.] [Zanne, 16409] A-i ști voia și nevoia. [Adică tot ce voiește, tot ce gândește.] [Zanne, 16412] A fi cu voie bună. [Adică mulțumit, bine dispus.] [Zanne, 16413] A-și face voie bună. [A se bucura singur.] [Zanne, 16415] A-și face voie rea. [Zanne, 16416] Cruce de voinic. [AFC, 204, p. 8] Cu voinicul, treci prin foc. [E de mare ajutor la orice întâmplare.] [Zanne, 16940] Mai bine cu cel voinic la pagubă, decât cu cel mișel la câștig. [Zanne, 16926] Toată lumea e voinică, când dușmanul fuge. [Când unul se arată voinic la lucru ușor.] [Zanne, 16935] Voinic ca oaia, când dă din picior. [Zanne, 16945] Omul voinic nu se sperie de toate muștele. [Pentru cel care se sperie de nimicuri.] [Zanne, 16937] Voinicul fără cal e ca peștele pe mal. [Candrea, 277] Dacă nu știi cum să vopsești, nu te apuca să mânjești. [Candrea, 277] Vorba dulce mult aduce. [AFC, 204, p. 49] Faguri de miere sunt vorbele plăcute. [Zanne, 6335] Vorbele cele dulci deschid ușa cea de fier. [Zanne, 6331] Cu vorbe dulci, mai multă pâine mănânci. [Zanne, 6332] Vorbele plăcute înmulțesc învățătura. [Arată foloasele blândeții.] [Zanne, 6366] De vorba bună nu te doare gura. [Candrea, 278] Vorba de rău, omul prea lesne o crede. [Zanne, 6337] Vorba de rău se duce peste nouă țări și nouă mări. [Zanne, 6338] Vorba rea se duce ca glonțul. [Zanne, 6340] Vorba rea fuge mai tare ca cea bună. [Zanne, 6343] Vorbă rea rănește mai tare ca o sabie ascuțită. [Zanne, 6344] Vorba rea se duce mai iute ca vântul. [AFC, 204, p. 50] Vorba rea, dac-ai scăpat-o, n-o mai poți ajunge. [AFC, 204,p. 50] Dintr-o vorbă îți aprinzi paie în cap. [Zanne, 6402] Prostul se cunoaște după vorbă și șiretul, după ochi. [Candrea, 278] Vorba își are și ea vremea ei. [Zanne, 6350] Nu te amesteca, nepoftit, în vorba altora. [Candrea, 278] Vorba e bună, când e spusă la locul ei. [AFC, 510, p. 7] Din vorbă în vorbă, vorbă se deschide. [Zanne, 6355] Din vorbă în vorbă iese adevărul. [Când din vorbă în vorbă, se află ceva ce nu se știa bine.] [Zanne, 6356] Numai cu vorba, nu se face ciorba. [AFC, 1201, VII, p. 2] Vorbă multă și treabă puțină. [Zanne, 6364] Vorba multă-i sărăcia omului. [AFC, 707, p. 14] Vorba-i vorbă, treaba-i treabă. [Zanne, 6369] Vorba să rămână vorbă. [Candrea, 278] Vorbă, ca o sută. [Zanne, 6380] A-și întoarce vorba. [A nu se ține de cuvântul dat.] [Zanne, 6413] Vorbă să fie, că târg se face. [Zanne, 6395] A-și rumega vorba. [A se gândi bine înainte de a vorbi.] [Zanne, 6362] A purta cu vorba. [A făgădui un lucru și a nu se ține de cuvânt.] [Zanne, 6422] Vorba ce zboară odată nu se mai întoarce. [Zanne, 6348] Vorbă mare să nu zici. [Zanne, 6319] Vorba e de argint și tăcerea, de aur. [AFC, 204, p. 50] A-i rămâne vorba în vânt. [A vorbi fără rost, fără a fi înțeles, sau ascultat.] [Zanne, 6444] Parcă a luat în arendă vorba. [Pentru cel vorbăreț.] [Zanne, 6404] De vorba lui nu te saturi. [Despre omul plăcut la vorbă.] [Zanne, 6408] Vorba fără glume pare ca bucate fără sare. [Arată prețul și farmecul glumelor în convorbire.] [Zanne, 6389] A lua cu vorba. [A zăpăci pe cineva cu vorbă multă.] [Zanne, 6419] A fi scump la vorbă. [Candrea, 278] A prinde la vorbă. [Pentru care începe să vorbească după ce a păstrat multă vreme tăcerea.] [Zanne, 6448] A lungi vorba. [Candrea, 278] A schimba vorba. [Candrea, 278] A căuta sămânță de vorbă. [A căuta ceartă.] [Zanne, 6458] A-i lua vorba din gură. [A-l împiedica de a vorbi, tăindu-i cuvântul.] [Zanne, 6416] Doi oameni o vorbă au. [Arată taina vorbei.] [Zanne, 6381] Vorbă de clacă. [Vorbă fără temei, seacă, deșartă, precum se vorbește la clacă.] [Zanne, 6428] Vorbe piperate. [Adică înțepătoare, răutăcioase.] [Zanne, 6431] A nu se potrivi la vorbă. [A nu se înțelege în vorbă.] [Zanne, 6447] Cu vorba nu ne săturăm. [Zanne, 6387] Vorba vine. [AFC, 204, p. 49] Vorba cântecului. [AFC, 204, p. 49] Vorba zboară, scrisul rămâne. [AFC, 204, p. 50] Vorba de acasă nu se potrivește cu cea din târg. [AFC, 204, p. 49] Vorba taie mai rău ca sabia. [AFC, 204, p. 49] Cine vorbește mult face puțin. [Zanne, 6466] Care tot mereu vorbește,/ El treaba ș-o zăbovește. [Zanne, 6463] Cine tot vorbește/Lucrul nu-i sporește.[Zanne, 6464] Cine vorbește mult vorbește și prostii. [AFC, 1439, p. 32] A vorbi de sus. [Cu ifos, cu obrăznicie.] [Zanne, 6526] A vorbi de pe cal. [Zanne, 6497] Cel ce vorbește mult ascultă puțin. [Arată slăbiciunea minții și încrederea în sine.] [Zanne, 6468] La timp a vorbi și a tăcea e arta cea mai grea. [Pentru cei care vorbesc fără rost și în afară de vreme.] [Zanne, 6493] A se trezi vorbind. [Candrea, 278] A vorbi alături cu drumul. [A spune fleacuri și lucruri care nu sunt.] [Zanne, 6509] A vorbi curate și spurcate. [Adică multe și de toate și ce e și ce nu e.] [Zanne, 6517] A vorbi de un lucru, ca orbul de lumină. [Când unul vorbește de lucruri pe care nu le cunoaște.] [Zanne,6499] Vorbesc ca să nu tac. [Zanne, 6480] A vorbi fără miez. [A spune cuvinte deșerte sau cu greutate.][Zanne, 6523] Cine vorbește seamănă, cine ascultă culege. [AFC, 418, p. 131] A vorbi în dodii. [Adică pe dibuite, fără să știi ce spui; a spune nerozii.] [Zanne, 6521] A vorbi în vânt. [A flecări, a vorbi fără rost.] [Zanne, 6504] Ai vorbit de te-ai prăpădit. [Candrea, 278] A vorbi în pustiu. [A vorbi fără a fi ascultat.] [Zanne, 6525] Nu vorbi unde nu sunt urechi. [Zanne, 6483] Vorbește de toarce. [Adică vorbește bine, curgător și frumos.] [Zanne, 6501] Una gândește și alta vorbește. [Candrea, 278] A da vrabia din palmă. [Adică ceea ce ținem cu siguranță.] [Zanne, 2649] Mai bine o vrabie în mână, decât o mie pe gard. [Zanne, 2649] Nu da vrabia din mână, pe cioara din par. [Zanne, 2649] Mai bine o vrabie în mână, decât cinci pe gard. [AFC, 204, p. 27] Vrabia mălai visează. [AFC, 204, p. 50] Se sfădesc vrăbiile de la mălaiul altora. [Zanne, 2650] Decât zece vrăbii pe gard, mai bine una și-n mână. [Zanne, 2649] Cine se teme de vrăbii nu seamănă mălaiu (meiu). [Candrea, 279] Vântul ațâță focul și vorba, vrajba. [Prin urmare, să ne cântărim bine vorbele.] [Zanne, 17936] Cu vrajba și cu urgia raiul n-o să dobândești. [Prin urmare, să fugim de aceste două rele.] [Zanne, 17937] Face vrajbă. [AFC, 1439, p. 35] Om mare, fără vrăjmași, nu este. [Zanne, 16949] Între o mie de prieteni, un vrăjmaș de vei avea, e destul ca să ți-i facă pe toți vrăjmași. [Zanne, 16950] Vrăjmașul, când ș-arată spatele, bate-l cu aur în spate. [Adică când fuge, dă-i ajutor să fugă.] [Zanne, 16951] Pe câți îi numim cunoscuți,/ Ne pot fi vrăjmași nevăzuți. [Să ne ferim de prietenii de căciulă.] [Zanne, 16952] Nu e după cum vrea omul, ci după cum poate. [Candrea, 279] Spune vrute și nevrute. [Candrea, 279] Mai bine cu un vrednic la pagubă, decât cu un nevoiaș la câștig. [Zanne, 17425] Omul vrednic se face luntre și punte și trebuie să iasă la liman. [Zanne, 17426] Nimeni nu întreabă de casa frumosului, ci de casa vrednicului. [Candrea, 279] Cine e vrednic scoate și îmbucătura din gura omului. [Pentru omul vrednic.] [Zanne, 17424] Toate sunt până la o vreme. [Candrea, 279] Toate își au vremea lor. [Candrea, 279] Vremea vindecă toate. [Candrea, 279] Vremea frumoasă nu ține multă vreme. [Adică norocirea la om.] [Zanne, 344] Tot lucrul, la vremea lui. [Candrea, 279] Vremea ce a trecut nu se mai întoarce. [Candrea, 279] Nevoia vinde lemne și vremea le cumpără. [Candrea, 279] Pe așa vreme, să nu scoți câine din casă. [Adică vreme foarte rea.] [Zanne, 345] A fi ca vremea. [AFC, 610, p. 52] A avea ochi de vulpe. [A avea o căutătură vicleană.] [Zanne, 2686] A fi îmbrăcat cu piele de vulpe. [A umbla cu vicleșuguri.] [Zanne, 2683] Șiret ca o vulpe. [AFC, 1375, p. 28] A intrat vulpea în sac. [Zanne, 2677] A rămas vulpea fără coadă. [Candrea, 279] Vulpea, când n-ajunge la struguri, zice că sunt acri. [Zanne, 2662] Nu vinde pielea, înainte de a prinde vulpea. [Zanne, 2658] Aude ca o vulpe. [Zanne, 2680] Ca vulpea care și-a ros coada. [Zanne, 2675] Ca vulpea în pustie petrece. [Adică rău.] [Zanne, 2678] Vulpea bătrână nu se sperie de cursă. [Adică vicleanul nu se sperie de nici o împiedicare.] [Zanne, 2654] Vulpea, în pădure, și pielea, în pod. [Candrea, 279] Vulpea, păzitor găinilor. [Adică cel cumplit ocrotitor celor blânzi.] [Zanne, 2669] A avea ochișori de vulpe. [Adică parale de aur, galbeni; a fi bogat.] [Zanne, 2686] Omul leneș e bou la mâncare și vulpe la treabă. [Candrea, 279] Are ochi de vultur. [Zanne, 2693] Cine n-a gustat amarul nu știe ce e zaharul. [Candrea, 280] Nici zahăr nu-i mai trebuie. [Despre cel care a făcut o faptă rea și a fost prins sau chiar bătut. Arată, îndeobște, batjocura ce a primit cineva de la altul.] [Zanne, 9477] A fi (om) de zahăr. [1. Adică om bun. 2. Arată frumusețea omului.] [Zanne, 9480] M-am dus cu graba și m-am întâlnit cu zăbava. [Candrea, 279] Zăpada, cât de mult se grămădește,/ Până-n vară se topește. [Adică orice întâmplare multă vreme nu ține.] [Zanne, 346] Hoțul zice am glumit, când vede că l-a zărit. [Candrea, 280] Nu tot ce zboară se mănâncă. [Candrea, 243] Nu se mănâncă tot ce zboară. [Zanne, 2467] Muierea mi-e urâtă, dar zestrea ei mi-e dragă. [Se zice pentru cei ce privesc numai la interes.] [Zanne, 10989] Zestrea femeii nu se pierde nici în apă. [Candrea, 280] Se scaldă în zestrea muierii. [Se zice celui care a luat o femeie numai pentru zestrea ei.] [Zanne, 10994] Zgârcitul nici pe el nu se procopsește, nici pe altul nu folosește. [Zanne, 17882] Zgârcitul se bucură luând, iar darnicul se mângâie dând. [Zanne, 17879] Zgârcitul e totdeauna sărac. [Căci, dacă are avere, nu știe să se folosească de dânsa.] [Zanne, 17885] Averea zgârcitului se duce de mâna risipitorului. [Zanne, 17876] Zgârcitul nici el nu mănâncă, nici pe altul nu va să vadă mâncând. [Zanne, 17883] Zgârcitul numai stângă are,/ Dreapta îi e uscată. [Zanne, 17886] Zgârcitul are două mâini: una lungă, cu care vrea să ia, și alta scurtă, cu care ar vrea să dea. [Zanne, 17888] În casa zgârcitului nici șoarecii nu se duc, căci el dacă nu mănâncă, nici ei nimic n-apucă. [În casa zgârcitului nimic nu găsești.] [Zanne, 17889] Zidul are urechi și gardul, proptele. [Candrea, 280] Zilele omului sunt ca floarea câmpului. [Candrea, 281] Zilele omului sunt numărate. [Zanne, 5123] I s-a mai pus ziua de mâine. [Când unul, ca prin minune, a scăpat de o primejdie, de o nenorocire.] [Zanne, 5125] A avea zile cu carul. [Zanne, 96] Zile înșirate cu ața. [Zanne, 94] A trăi tot zile negre. [AFC, 610, p. 51] Ziua bună de dimineață se vede. [Zanne, 103] A-i sorbi (mânca) zilele. [A prăpădi pe cineva.] [Zanne, 5130] Nu te lăuda cu ziua de mâine, că nu știi ce poate aduce. [AFC, 1417, p. 18] Orbului, degeaba îi spui că s-a făcut ziuă. [Candrea, 281] Ziua bună se cunoaște de dimineață. [AFC, 615, p. 7] Zmeu fără coadă. [Om zăpăcit, fără nici un șir în ideile sale.] [Zanne, 10998] Revărsatul zorilor nu ține doară toată ziua. [Tinerețea trece repede.] [Zanne, 351] Parcă e zugrăvit. [1. Când unul rămâne încremenit, înlemnit de frică, de mirare. 2. Arată frumusețea unui om.] [Zanne, 13110]