Institutul Arhiva de Folclor a Academiei Române

Fondat în 1930.

Istoria institutului

1930

Înființarea Arhivei de Folklor

Cu denumirea Arhiva de Folklor a Academiei Române, institutul a fost înfiinţat – în urma memoriilor alcătuite de Ion Muşlea – pe lângă Muzeul Limbii Române al Universităţii „Regele Ferdinand I” din Cluj în Sesiunea anuală a Academiei Române din mai 1930.

După ce lui Ion Mușlea i-a fost retras titlul de membru corespondent al Academiei Române, prin epurarea din vara anului 1948,  Arhiva de Folklor n-a mai fost finanțată și nu s-a mai editat  Anuarul Arhivei de Folklor. Arhiva exista însă fizic prin cele aproximativ 1200 de răspunsuri la chestionarele Mușlea, prin biblioteca agonisită de-a lungul celor aproape două decenii de existență, și prin însuși fondatorul ei. Materialele folclorice ale Arhivei erau păstrate în clădirea Bibliotecii Centrale Universitare (cu Lucian Blaga ca director adjunct).

 

1949

Perioada postbelică

Începând cu 1949-1950 la Cluj existau trei colective al căror obiect de cercetare era cultura populară a românilor, maghiarilor și sașilor. Unul ființa pe lângă Institutul de Lingvistică al Academiei, inițial cu un singur cercetător în domeniu: după ce a fost înlăturat și din postul de director al BCU, Ion Mușlea a fost angajat cercetător principal la Secția de istorie literară și folclor a Institutului de Lingvistică (alături de Lucian Blaga, Liviu Rusu și alții).

Pe lângă Ion Mușlea a fost angajat, în 1957, un cercetător-ajutor, Ion Taloș. Deși nu exista ca instituție, cercetările în Arhiva de Folklor au continuat. Chiar dacă nu se mai făceau culegeri cu ajutorul chestionarelor, materialele adunate de cei doi angajați erau introduse în registrele-inventar ale Arhivei. Al doilea colectiv se afla în cadrul Secției de Istoria Artei a Institutului de Istorie și Arheologie (Nicolae Dunăre și Petru Idu). Al treilea colectiv îl constituia, din 1949, Secția Cluj a Institutului de Folclor din București, care aparținea de Ministerul Culturii

1964

Transformări instituționale

Acad. Raluca Ripan, președintele Filialei Cluj a Academiei și acad. Constantin Daicoviciu, directorul Institutului de Istorie și Arheologie al Academiei, au inițiativa unirii celor trei colective sub numele de Secția de Etnografie și Folclor a Filialei Cluj a Academiei. Șefia Secției a fost deținută de Ion Mușlea (1964-1966), Dumitru Pop (1966-1969), Ion Taloș (1969-1971). Secția de Etnografie și Folclor a devenit continuatoarea firească a Arhivei, atât datorită bogăției de material adunat începând din 1930, cât și datorită faptului că lui Ion Mușlea i-a fost încredințată organizarea și conducerea noii secții. Tribulațiile prin care a trecut Arhiva nu au modificat prin nimic scopul pentru care a fost creată, iar atașamentul lucrătorilor ei, ca și metodologia cercetării, au rămas în mare măsură neschimbate. Secţia de Etnografie şi Folclor avea 22 de angajați, din care șapte cercetători alcătuiau colectivul de folclor literar românesc, maghiar și săsesc din Transilvania, cinci cercetători se ocupau de etnografie, trei cercetători formau colectivul de folclor muzical românesc și maghiar, un cercetător coregraf etc.

 

1971

Centrul de Ştiinţe Sociale

Ca urmare a înființării Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice (AȘSP), în 1971, a luat ființă Centrul de Ştiinţe Sociale, tot în cadrul Filialei Cluj a Academiei. Centrul depindea administrativ de Filială, iar științific de AȘSP București. Centrul de Ştiinţe Sociale avea următoarele secții: secția de etnografie și folclor, secția de științe juridice și secția de filozofie, psihologie și sociologie. În fruntea secției de etnografie și folclor s-a aflat Ion Taloș (1971-1974).

1974

Universitatea Babeș-Bolyai

AȘSP renunță la institutele de cercetare din subordinea sa, care sunt transferate în cadrul universităților. Centrul de Științe Sociale de la Cluj a fost administrat, prin urmare, în perioada 1974-1990, de Universitatea Babeș-Bolyai și condus în mod tradițional de decanul Facultății de Drept. Conducerea secției de etnologie și sociologie i-a aparținut lui Ion Taloș (1974-1985) și lui Ion Cuceu (1985-1990). Din păcate, cu ocazia restructurărilor din 1974, colectivul de etnografie a fost transferat la Muzeul Etnografic al Transilvaniei.

 

1990

Înapoi la Academia Română

Prin HG. 209/3 martie, se reînfiinţează, în urma unui memoriu înaintat de Ion Cuceu, Institutul „Arhiva de Folclor a Academiei Române, drept continuator al celei mai vechi structuri de cercetare a culturii populare din subordinea Academiei Române. Directori au fost Ion Cuceu (1990-2011) și Maria Paulina Cuceu (2011-2020).

(Istoricul Institutului „Arhiva de Folclor a Academiei Române” a fost redactat cu sprijinul prof. dr. Ion Taloș).

Regulamente

Programul I. MONOGRAFIILE ARHIVEI DE FOLCLOR A ACADEMIEI ROMÂNE. ELABORAREA ŞI PUBLICAREA LUCRĂRILOR DE SINTEZĂ:

Proiectul I.1. Repertoriul general al Arhivei de Folklor a Academiei Române 1930-1948. Editarea, repertorizarea și tipologizarea informației din Răspunsurile la Chestionarele şi Circularele folclorice ale lui Ion Muşlea (14 chestionare şi 5 circulare) Coordonatori: Acad. Sabina Ispas și  Prof. univ. dr. Ion Cuceu. Colectivul de cercetare: Sabina Ispas, Ion Cuceu, Maria Cuceu, Elena Bărbulescu, Ileana Benga, Anamaria Lisovschi.

Proiectul I.1.1. Repertoriul general al Arhivei de Folklor a Academiei Române 1930-1948. Corpusul răspunsurilor la Chestionarele Ion Mușlea. Chestionarul neînseriat din 13 decembrie 1930, Chestionarul I și Chestionarul XIV) Basarabia și Bucovina. Ediție critică de documente inedite. Introducere, repertorizare, corpus de texte, note și indici de Sabina Ispas și Ion Cuceu. 

Proiectul I.1.2. Corpusul răspunsurilor la Chestionarele Ion Mușlea. Tom IV. Oltenia, Muntenia, Dobrogea. Chestionarele II, IV, VII și Șezătoarea. Ediţie critică de documente etnologice inedite. Studiu introductiv şi indici: tematico-tipologic, de corespondenţi, de localităţi, de informatori şi glosar de Ion Cuceu, Maria Cuceu.

Proiectul I.1.3.  Corpusul răspunsurilor la Chestionarele Ion Mușlea. Editarea răspunsurilor la Chestionarul X: Casa, gospodăria și viața de toate zilele (credințe, obiceiuri și povestiri) – Anamaria Lisovschi.

Proiectul I.1.4. Magia de mană în fondurile documentare Mușlea. Chestionarele I, II, III. Pregătirea materialului excerptat pentru publicare în seria Monografiile Arhivei de Folclor a Academiei Române – Ileana Benga.

Proiectul I.1.5. Practici medicale empirice în lumea rurală românească. Gen și folclor medical –  Elena Bărbulescu.

Proiectul I.1.6. Evoluţia cercetărilor de folclor maghiar în cadrul Institutului de  Folclor Bucureşti-Secţia Cluj – (1949-1964) – Salat-Zakariás Erzsébet.

Proiectul I.1.7. Stadiul actual al cercetărilor asupra folclorului săsesc și șvăbesc din Transilvania, Satu Mare și Banat – Sanda Ignat. 

Proiectul I.1.8. Materiale folclorice inedite din colecţii transilvane. Cercetare şi clasificare de materiale folclorice inedite din colecţii transilvănene – Gergely Zoltán.

Proiectul I.1.9.  Colecția  integrală de melodii și texte folclorice  Ioan R. Nicola (1913- 1981).  Folclor muzical din Mărginimea Sibiului – Theodor Constantiniu, Liviu Pop.

Proiectul I.1.10. Principii și metode în cercetarea dansului folcloric (documentare bibliografică, transcriei de dans, activități de  culegere, prelucrare, arhivare, indexare documente) – Paul-Alexandru Remeș

Programul II: PATRIMONIUL INFORMAŢIONAL AL INSTITUTULUI „ARHIVA DE FOLCLOR A ACADEMIEI ROMÂNE”  

Proiectul II.1.  Analiza muzicii tradiționale românești cu ajutorul inteligenței artificiale – Theodor Constantiniu, Liviu Pop, Gergely Zoltan.

Proiectul II.2.  Digitizarea fondurilor IAFAR (Arhivă și Bibliotecă) – Liviu Pop, Annamria Martin 

Proiecte fundamentale / prioritare ale Academiei Române.

Program prioritar  interacademic Musical Researches in Hungarian and Romanian Folk Archives –  Gergely Zoltán.

Programul I: MONOGRAFIILE ARHIVEI DE FOLCLOR A ACADEMIEI ROMÂNE. ELABORAREA ŞI PUBLICAREA LUCRĂRILOR DE SINTEZĂ:

Proiectul I.1 Repertoriul general al Arhivei de Folklor a Academiei Române 1930-1948. Editarea, repertorizarea și tipologizarea informației din Răspunsurile la Chestionarele şi Circularele folclorice ale lui Ion Muşlea (14 chestionare şi 5 circulare) Coordonatori: Acad. Sabina Ispas și  Prof. univ. dr. Ion Cuceu. Colectivul de cercetare: Sabina Ispas, Ion Cuceu, Maria Cuceu, Elena Bărbulescu, Ileana Benga, Anamaria Lisovschi.

Proiectul I.1.1  Repertoriul general al Arhivei de Folklor a Academiei Române 1930-1948. Corpusul răspunsurilor la Chestionarele Ion Mușlea. Chestionarul neînseriat din 13 decembrie 1930, Chestionarul I și Chestionarul XIV) Basarabia și Bucovina. Ediție critică de documente inedite. Introducere, repertorizare, note și indici de Sabina Ispas și Ion Cuceu. 

Proiectul I.1.2 Corpusul răspunsurilor la Chestionarele Ion Mușlea. Tom IV. Oltenia, Muntenia, Dobrogea. Chestionarele II, IV, VII și Șezătoarea. Ediţie critică de documente etnologice inedite. Studiu introductiv şi indici: tematico-tipologic, de corespondenţi, de localităţi, de informatori şi glosar de Ion Cuceu, Maria Cuceu.

Proiectul I.1.3 Repertoriul general al Arhivei de Folklor a Academiei Române 1930-1948. Corpusul răspunsurilor la Chestionarul XII. Obiceiuri juridice. Vol. VI. Ediție critică de documente inedite – Anamaria Lisovschi.

Proiectul I.1.4 Magia de mană în fondurile Arhivei de Folklor a Academiei Române. Tipologizarea şi pregătirea materialului excerptat pentru publicare în seria Monografiile Arhivei de Folclor a Academiei Române – Ileana Benga.

Proiectul I.1.5  Practici medicale empirice în lumea rurală românească. Gen și folclor medical –  Elena Bărbulescu.

Proiectul I.1.6 Evoluţia cercetărilor de folclor maghiar în cadrul Institutului de  Folclor Bucureşti-Secţia Cluj – (1949-1964) Studiu de istorie a cercetărilor clujene de teren: Monografia etnologică a satului cu populaţie mixtă, Braniște-Bistrița-Năsăud. Proza populară maghiară – Salat-Zakariás Erzsébet. 

Proiectul I.1.7 Stadiul actual al cercetărilor asupra folclorului săsesc și șvăbesc din Transilvania, Satu Mare și Banat – Sanda Ignat. 

Proiectul I.1.8 Materiale folclorice inedite din colecţii transilvane. Cercetare şi clasificare de materiale folclorice inedite din colecţii transilvănene – Gergely Zoltán.

Proiectul I.1.9 Indexarea computerizată a dansurilor tradiționale din România. Studiu comparat al motivelor reprezentative pentru dansurile etniilor conlocuitoare – Zamfir Dejeu.

Proiectul I.1.10 Colecția  integrală de melodii și texte folclorice  Ioan R. Nicola (1913- 1981)- Monografia Folclor muzical din Mărginimea Sibiului – Theodor Constantiniu.

Programul II: PATRIMONIUL INFORMAŢIONAL AL INSTITUTULUI „ARHIVA DE FOLCLOR A ACADEMIEI ROMÂNE” 

Proiectul Analiza muzicii tradiționale românești cu ajutorul inteligenței artificiale – Theodor Constantiniu, Liviu Pop.

Anunțuri

 

În cadrul manifestărilor prilejuite de aniversarea a 90 de ani de activitate a   

Arhivei de Folclor a Academiei Române

 SIMPOZION  

Marți, 3 noiembrie 2020, orele 10, on-line 

Moderator: Dr. Marian Lupașcu  

Dr. Marian LupașcuTrecut și prezent în proiectele Arhivei de Folclor a Academiei Române  

Prof. dr. Ion Cuceu, Contribuții la cunoașterea istoriei Arhivei de Folclor a Academiei Române. Perioada 1948-1966 

Dr. Sanda IgnatStrategii arhivistice și proceduri de consultare a arhivelor din institutele științifice europene. Câteva posibile sugestii pentru activitatea IAFAR   

Dr. Elena BărbulescuTerenuri – o poveste încâlcită  

Dr. Salat-Zakarias Erzsebet, Lista de zestre – sursă secundară în cercetarea de teren  

Dr. Liviu Pop, Terenul digital: de unde adunăm și cum

Dr. Maria Cuceu, Corpusul răspunsurilor la chestionarele Ion Mușlea. Stadiul de realizare și problema continuării lucrării 

Dr. Anamaria LisovschiMetode de cercetare aplicate la manuscrisele de drept cutumiar ale Fondului Mușlea, IAFAR (Răspunsurile la Chestionarul al XII-lea) 

Prof. dr. Zamfir DejeuPreliminarii la cercetarea dansului tradițional  

Dr. Ileana BengaAnteparta patria. Fapte vii de cultură populară și urmele lor in mâinile noastre  

Prof. dr. Ion TaloșDe la romani la români. Note pe marginea unei cărți-eveniment a Acad. Ioan-Aurel Pop 

—————————————————————————— 

Academia Română Filiala Cluj-Napoca anunță amânarea concursul pentru ocuparea unui post de asistent cercetare, normă întreagă, perioadă nedeterminată, la Arhiva de Folclor a Academiei Române Filiala Cluj-Napoca, specialitatea Etnocoreologie. 

 

 

Anuarul Arhivei de Folclor

Anuarul Arhivei de Folclor a Academiei Române (descarcă indicațiile în format Word)

Format document: Microsoft Word (format .doc .docx sau alte formate compatibile). Nu se trimit doar în format PDF. Se poate folosi acest format pentru a indica așezarea în pagină dorită, dar nu va fi trimis doar în acest format.

Formatarea paginii: Format A4, margini sus, jos, stânga, dreapta 2,5 cm, stilul „No spacing”, aliniere text „Justify”.

Fonturi: Times New Roman 12; folosirea semnelor diacritice ale limbii române este obligatorie; de asemenea, se impune folosirea semnelor diacritice și accentelor specifice limbilor străine utilizate.

Distanța între rânduri: 1,5

Număr de pagini recomandat: 10–12 (inclusiv anexele) 

Titlul articolului: în limba română centrat, corp 14, bold 

Numele autorului:  va fi precedat de funcţia academică sau universitară deţinută și va avea forma Nume, Prenume: aliniere dreapta, corp 12, fără bold, la două rânduri după titlu, iar un rând mai jos, afilierea instituţională 

Exemplu:
Prof. univ. dr. Prenume Nume
Facultatea… , Universitatea… / Institutul/Muzeul 

Titlul articolului: într-o limbă de circulaţie internaţională (engleză, franceză, germană, italiană) 

Rezumatul articolului: fiecare articol va fi precedat de un rezumat în aceeaşi limbă străină de circulaţie internaţională a titlului tradus, font Times New Roman corp 10, maximum 200 cuvinte 

Cuvinte-cheie: imediat după rezumat; o serie de cinci termeni reprezentativi (alcătuiți din unul sau mai multe cuvinte fiecare) care să reflecte conţinutul articolului (în limba română şi în limba de circulaţie internaţională a titlului şi rezumatului) 

Subtitlurile: centrat, bold, corp 12

Note de subsol: Times New Roman, corp 10, spaţiat la 1 rând. Se aliniază, ca şi textul propriu-zis, la stânga şi la dreapta (Justify). Fiecare notă de subsol se termină printr-un punct. 

Fotografiile sau alte forme grafice vor fi trimise separat, la o bună rezoluție, cu precizarea locului în care urmează să fie inserate în text sau prin indicarea într-un fișier PDF atașat a felului preferat de aranjare pe pagina a elementelor grafice.

Citatele: citatele în limba română se marchează prin ghilimele rotunde de tipul „ ”; citatele în limba engleză “ ”; citatele în limba franceză « » etc. 

Pentru citatele în cadrul citatelor se folosesc ghilimele franţuzeşti « ».
În cadrul unui citat omisiunile se marchează prin semnul […] 

Referinţele bibliografice: vor fi cuprinse în notele de subsol 

Sistem de citare: 

Prenume Nume, Titlu, Localitate, Editură, an, p. 1–100.
-în situația în care lipseşte unul dintre aceşti indicatori se va trece între paranteze drepte [f.a.]., respectiv [f.edit.]
-în situația citării unei lucrări apărute într-o limbă străină, dar tradusă în limba română, se notează şi numele traducătorului
Exemplu: Prenume Nume, Titlu, traducere din limba x de…, Localitate, Editură, an, p. 1–100.
-la citarea unei lucrări apărute într-o limbă străină, titlul cărţii sau al articolului va fi tradus în limba română, între paranteze drepte
Exemplu: Prenume Nume, La Tradition Populaire [Tradiţia populară], Localitate, Editură, an, p. 1– 100.
-dacă se citează un articol apărut într-o revistă, titlul articolului va fi scris cu italice, iar numele revistei între ghilimeme „ ”
Exemplu: Prenume Nume, Titlu în „Titlu”, tomul, an, p.
-dacă se citează un volum colectiv, se va/vor menționa numele coordonatorului/coordonatorilor
Exemplu: ***, Titlu, ediţie îngrijită, studiu introductiv şi notă asupra ediţiei de Prenume Nume, Prenume Nume, Oraș, Editura, an, p.
-dacă se citează o lucrare publicată în versiune electronică:
ex : Prenume, Nume, Titlu, în „Titlu”, articol disponibil pe internet: http://www. (accesat în: ziua, luna anul); practic se face copy-paste de pe adresa site-ului citat 

Prescurtări folosite în notele de subsol: atunci când în seria notelor de subsol se face de mai multe ori trimitere la aceeaşi lucrare sau la acelaşi autor, se folosesc următoare abrevieri:

  • op. cit. – se foloseşte întotdeauna scris cu litere mici, prescurtat şi subliniat cu italice atunci când o anume operă a unui autor este citată de mai multe ori pe parcursul lucrării, dar nu succesiv, ci la distanţă. Când opera se citează prima oară, trimiterea se face în întregime, urmând ca la trimiterile următoare să se folosească op. cit. sau art. cit., când e vorba despre un articol citat
  • Ibidem – se foloseşte atunci când avem de-a face cu citarea succesivă a aceluiaşi autor şi a aceleiaşi lucrări. Dacă, în plus, trimiterea se face şi la aceeaşi pagină, atunci nota de subsol va conţine doar indicaţia Ibidem. Dacă numărul paginii diferă, atunci acesta va fi precizat astfel: Ibidem, p. 
  • Eadem, se foloseşte atunci când avem de-a face cu citarea succesivă a aceleiași autoare şi a aceleiaşi lucrări. Dacă, în plus, trimiterea se face şi la aceeaşi pagină, atunci nota de subsol va conţine doar indicaţia Eadem. Dacă numărul paginii diferă, atunci acesta va fi precizat astfel: Eadem, p. 
  • Idem – se foloseşte pentru a evita repetarea numelui autorului atunci când avem de-a face cu citarea succesivă a aceluiaşi autor, dar operele din care se citează sunt diferite
  • apud – se foloseşte atunci când în text se face trimitere la o sursă din care nu se citează direct, dar care apare citată în lucrarea din care este preluată. Astfel, în nota de subsol se va cita sursa primară şi se menţionează apud 
  • cf. – se foloseşte atunci când se indică o comparaţie între puncte de vedere diferite sau asemănătoare 

Notă importantă:
În afara prescurtărilor acceptate în limbajul ştiinţific, precum cele menţionate mai sus, nu se folosesc alte prescurtări în textul lucrării.

 

Primele 7 numere ale anuarului (cele publicate între 1932 și 1945 au fost digitizate și făcute publice de Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca. Fiecare număr în parte poate fi accesat prin intermediul depozitului digital al BCU Cluj sau direct prin linkurile de pe imaginile de mai jos.

 

       

     

Arhiva Anuarului Arhivei de Folclor din perioada 1980-1996.

Cataloage bibliotecă

Membrii IAFAR

Prof. Dr. Mihai Bărbulescu, membru corespondent al Academiei Române

Director

Născut 1947, Oradea. Studii liceale la Oradea, universitare la Cluj. Doctor în istorie (1986). Cercetător științific la Institutul de Istorie și Arheologie / Institutul de Arheologie și Istoria Artei al Academiei, Cluj-Napoca (1970-1992). Conferențiar universitar (1992-1994), profesor universitar (1994-2020) la Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca. Decanul Facultății de Istorie și Filosofie (1996-2000), Șeful Catedrei de Istorie Antică și Arheologie (1996-2007) la aceeași universitate. Directorul Institutului de Studii Clasice al Universității „Babeș-Bolyai” (1997-2017). Președintele Comisiei Naționale de Arheologie (2004-2008). Director la Accademia di Romania din Roma (2008-2016). Membru corespondent al Academiei Române (din 2010). Reprezentantul Academiei Române la Union Académique Internationale, Bruxelles (din 2010). Membru în colegii de redacție ale unor publicații de specialitate din România, Italia și Spania. Cavaler al Ordinului Național „Serviciul Credincios” (2003). Doctor Honoris Causa al Universității de Vest din Timișoara (2006) și al Universității „Petru Maior” din Târgu Mureș (2011). Premiul Academiei Române (1987), Premiul Ministerului Culturii (2004), Premiul „Annasilao per la ricerca” (Reggio Calabria, 2009) etc.

Cărţi

1. Interferenţe spirituale în Dacia romană, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1984 (Premiul “Vasile Pârvan” al Academiei Române); Ediţia a II-a, revăzută şi adăugită. Ed. Tribuna, Cluj- Napoca, 2003.
2. Din istoria militară a Daciei romane. Legiunea V Macedonica şi castrul de la Potaissa, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1987.
3. Potaissa. Studiu monografic (Dissertationes Musei Potaissensis, 1), Turda, 1994.
4. Das Legionslager von Potaissa (Turda). Castrul legionar de la Potaissa (Turda). (Führer zu den archäologischen Denkmälern aus Dacia Porolissensis, 7), Zalău, 1997.
5. Mormântul princiar germanic de la Turda. Das germanische Fürstengrab von Turda, Ed. Tribuna, Cluj-Napoca, 2008.
6. Signum originis. Religie, artă şi societate în Dacia romană, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2009.
7. Inscripţiile din castrul legionar de la Potaissa. The Inscriptions of the Legionary Fortress at Potaissa, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2012.
8. Arta romană la Potaissa, Editura Academiei Române, București – Editura Mega, Cluj- Napoca, 2015 (Premiul pentru incursiuni în istoria Transilvaniei, Anul editorial clujean, editia X, 2015).
9. Arheologia azi, în România, Ideea Design & Print, Cluj-Napoca, 2016.
10. Potaissa. L’arte romana in una citta della Dacia, L’Erma di Bretschneider, Roma, 2016
(Premiul pentru operă de sinteză al Facultăţii de Istorie şi Filozofie Cluj, 2016).
11. Bălţi. 1818-1944, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2017.
12. Și s-a dansat lambada, Editura Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2019.

Cărţi coordonate și scrise în colaborare (selectiv)

13. Civilizaţia romană în Dacia (Bibliotheca Rerum Transsilvaniae, XIX), Centrul de Studii Transilvane. Fundaţia Culturală Română, Cluj-Napoca, 1997.
14. Funeraria Dacoromana. Arheologia funerară a Daciei romane, Presa Universitară Clujeană, 2003.
15. Atlas-dicţionar al Daciei Romane, Ed. Tribuna, Cluj-Napoca, 2005.
16. La cittadinanza tra impero, stati nazionali ed Europa. Studi promossi per il MDCCC anniversario della constitutio Antoniniana, L’Erma di Bretschneider (Quaestio, 3), Roma, 2017.
17. Termele din castrul legionar de la Potaissa, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2019.

Cărţi scrise în colaborare (selectiv)

18. Monumente istorice şi de artă religioasă din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului, Cluj-Napoca, 1982.
19. Repertoriul arheologic al judeţului Cluj. (Bibliotheca Musei Napocensis, V). Cluj-Napoca, 1992.
20. Repertoriul arheologic al judeţului Alba (Bibliotheca Musei Apulensis, 2), Alba Iulia, 1995.
21. Istoria României. Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1998. (Premiul “Cartea Anului” (Istorie) la al VIII-lea Salon Naţional de Carte, Cluj-Napoca, 1998; Premiul Universităţii “Babeş-Bolyai”, 1999; Premiul Fondului Literar al Uniunii Scriitorilor, 2000); ediții succesive: Editura Corint, Bucureşti, 2002; Ediţie revăzută şi adăugită. Grupul editorial Corint, Bucureşti, 2003; Ediţie revăzută şi adăugită, Ed. Corint, Bucureşti, 2007 etc.
22. Repertoriul arheologic al judeţului Covasna, Sfântu Gheorghe, 1998.
23. Repertoriul arheologic al Mureşului Inferior. Judeţul Arad, Timişoara, 1999.
24. Repertoriul arheologic al judeţului Harghita, Sfântu Gheorghe, 2000.
25. Istoria Românilor, II. Daco-romani, romanici, alogeni (Academia Română. Secţia de Ştiinţe istorice şi arheologie), Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2001; Ediţia a II/a, revăzută şi adăugită, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2010.
26. Istoria Transilvaniei. I (până la 1541), Institutul Cultural Român, Cluj-Napoca, 2003; ediția în engleză: The Hystory of Transylvania, I (until 1541), Institutul Cultural Român, Cluj-Napoca, 2005.
27. Accademia di Romania din Roma. 1922-2012, Accademia di Romania, Roma, 2012; ediția în italiană: Accademia di Romania di Roma. 1922-2012, Accademia di Romania, Roma, 2013.
28. Istoria Românilor, I, Editura Academiei Române, București, 2018.
29. Arta din România din preistorie în contemporaneitate, I, Editura Academiei Române – Editura Mega, București – Cluj-Napoca, 2018.

*

Studii și articole în reviste de specialitate și volume colective publicate în România și în alte țări. A colaborat la Lexicon Iconographicum Mythologiae Classicae, V-VIII, Artemis Verlag, Zürich – München – Düsseldorf, 1990-2009; Künstlerlexikon der Antike, I, München – Leipzig, 2001; Thesaurus Cultus et Rituum Antiquorum, I, The J. Paul Getty Museum, Los Angeles, 2004 etc.

Selecție relevantă a lucrărilor

1. Benga, Ileana; Neagota, Bogdan (a cura di) 2002: Religiosità popolare tra antropologia e storia delle religioni. Atti del convegno. Accademia di Romania in Roma, 15-17 giugno 2000 Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană, 362 p.
2. Ileana Benga, Tradiţia folclorică şi transmiterea ei orală. Editura Ecco, Colecţia Ethnologia, Cluj-Napoca, 2005, 211 p.
3. Ileana Benga, Invoking narrative transmission in oral societies. Behavioral and Brain Sciences, no 29 (2006), p. 280, Cambridge University Press. [ISI – Thomson]
4, Ileana Benga, Flexiunea verbală a tradiţiei şi sarcinile de pierzanie ale etnologului. Anuarul Institutului de Etnografie şi Folclor “Constantin Brăiloiu, tom 21 (2010), Editura Academiei Române, Bucureşti, 2010, pp. 63-70.
5, Ileana Benga – Bogdan Neagota, Căluş and Căluşari. Ceremonial Syntax and Narrative Morphology in the Grammar of the Romanian Căluş [Căluş et Căluşari. Syntaxe cérémonielle et morphologie narrative dans la grammaire du Căluş Roumain]. Archaeus. Études d’histoire des religions / Studies in the History of Religions, no XIV (2010), Romanian Academy, Bucharest, pp. 197-227.
6. Ileana Benga, Vagari in silvis. Peregrinări în căutarea etnologiei. Editura Galaxia Gutenberg, Târgu Lăpuş, 2011, 369 p.
7. Ileana Benga, Bonfires for not just any dead: alms for the aborted children. Remembrance rites at Sâmedru and feminine coping to the rigors of tradition in rural Argeş, Romania. Ethnologia Balkanica, no 15, 2011, pp. 187-206.
8. Ileana Benga, Tales we tell are tales we dwell. The tale between belief-tale and fairytale. Journal of Ethnography and Folklore, New Series, no 1-2/2013, Romanian Academy Publishing House, Bucharest, 9 p. [ISI – Thomson]
9. Ileana Benga (coord.), Nașterea documentului de folk-lore. Răspântii metodologice. Cluj-Napoca: Risoprint, 2015, 416 p.
10. Oana Benga, Bogdan Neagota, Ileana Benga, The importance of the Rites of Passage in Assigning Semantic Structures to Autobiographical Memory. Behavioral and Brain Sciences 38/2015, pp. 20-21. Cambridge University Press. [ISI – Thomson] Journal Impact Factor 20.415 /2015 (corresponding author)

Dr. Ileana Benga

Cercetător științific II

Intrată în Institutul ”Arhiva de Folclor a Academiei Române” din Cluj-Napoca în martie 1997, Ileana Benga a parcurs cursus honorum potrivit cu structura departamentală a IAFAR de-a lungul deceniilor parcurse: asistent de cercetare stagiar pentru specialitatea de cercetare Etnologie, din martie 1997; asistent de cercetare în domeniul etnologiei, din martie 1998; cercetător științific în cadrul Colectivului de folclor literar românesc și de studierea obiceiurilor tradiționale, specializarea etnologie, mitologie și ritologie populară, din septembrie 1999; cercetător principal III în specializarea etnologie, din octombrie 2001; cercetător științific II (COR 263216) în Etnologie și folclor românesc, din iunie 2006; până în 2020 a făcut parte din Colectivul de folclor literar românesc și de studiere a ritualurilor tradiționale. Doctorat la UBB Cluj în specialitatea Folclor (1998-2005). Masterat la UBB în Antropologia Culturală Europeană (1997-1998). Licențiată a Facultății de Istorie și Filosofie a Universității ”Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, specializarea Istorie veche și arheologie (1992-1997) și Etnologie (1992-1996), precum și a Facultății de Litere a UBB, specializarea Limbi și literaturi antice. Latină – Greacă veche (2014-2017).
De-a lungul anilor, Ileana Benga a participat și, ulterior, a coordonat, activități de cercetare de arhivă, de teren și de cercetare fundamentală în domeniul etno-antropologiei și în folk-lore, coordonând trei granturi colective CNCSIS în IAFAR și coordonând echipe de cercetare de profil în alte patru granturi în parteneriat cu UBB CLUJ (în cadrul colaborărilor MacDonnell, EPACTE, Leonardo da Vinci și HESP). Cercetările sale de teren și publicațiile derivate din aceste cercetări au început încă din anii studenției, aprofundându-se și amplificându-se, domenial și zonal, mereu. Temele predilecte dezvoltate de cercetătoare în terenul românesc și românofon sunt: comportamentul funerar, magia de mană, structurile narative ale imaginarului folcloric, ceremonialitatea și patrimonialitatea, procesualitatea culturală populară, transmiterea de tradiție orală, expresiile ceremoniale ale tradițiilor narative orale, obiceiuri populare, identitate și specificitate culturală. Publicațiile delinează viziunea asupra culturii orale, în special cea românească, rezultată din aceste cercetări: transmiterea culturală în scurtă și lungă diacronie, ritologia de fertilitate, naratologia, ceremonialitatea calendaristică, taxonomiile etnologice și riturile de trecere.

Dr. Anamaria Lisovschi

Cercetător științific II

Anul angajării – 1996.
Susținerea tezei de doctorat cu titlul Studii etnobotanice în Munții Apuseni, 2001, la Institutul de Biologie al Academiei Române din București, coordonator dl. Acad. Nicolae Boșcaiu, cu aprobarea Președintelui Academiei Române, de atunci, dl. Acad. Eugen Simion, pt interdisciplinaritatea tezei de doctorat în etnobotanica.
Custodele Arhivei de Folclor la IAFAR din 2001 până în 2019.
Gestionar al mijloacelor fixe si obiectelor de inventar din 2001, până în prezent. 
Membră a Asociatiei Culturale Internaționale “Soraimarc”, Asolo, Italia, din 2002.

 

Cărţi

“Studii etnobotanice în Munții Apuseni”, 2001 

“Etnoiatria, magia și descântecul terapeutic”, 2004

CĂRȚI DE COAUTOR

“Un cântec ritual de nuntă din Bihor”, 2004
“Practici ritual-magice și descântece de dragoste”, 2005.

Publicarea a peste 100 studii și articole în reviste de specialitate, participarea la simpozioane naționale și internaționale, din 1996 până în prezent.

VOLUM ÎN CURS DE FINALIZARE

“Dreptul cutumiar în fondurile Arhivei de Folclor a Academiei Române”, Cluj-Napoca.

Books
  1. Képek könyve. Táj- és kultúrtörténet képekben / Cartea imaginilor. Istoria peisajului și a culturii în imagini / The Book of Pictures. History of landscape and culture in images (440 p.) Ed.: Hagyományok háza, Budapest – Exit, Cluj-Napoca – Asociația Clu- jul Comoară, 2019
  2. Janovics, creatorul Hollywood-ului Transilvănean / az erdélyi Hollywood megteremtője / the creator of the Transylvanian Hollywood (150 p.) Ed.: Tracus Arte, București, 2011
  3. Miesnapok képei – Imagini cotidiene – Everyday pictures. Moldvai csángó hétköz- napok – Viaţa de zi cu zi a ceangăilor din Moldova – Daily life of the Moldavian Csángós, 1991-1993, (200 p.) Ed.: Koinonia, Cluj Napoca, 2006
  4. Édesanyám kicsi korban megtanított…(M-a învăţat mama când am fost mică…) (150 p.) Ed.: Triade, Cluj-Napoca, 2006
  5. Lányok, asszonyok Erdővidék hagyományos társadalmában (Fete şi femei în viaţa tradiţională din Bazinul Baraolt) (410 p.) Ed.: Mentor, Tg. Mureş, 2000
Edited Volumes
  1. Pontosan, szépen… Almási István 80. születésnapjára (Frumos şi exact… La aniversa- rea a 80 de ani de la naştere a lui István Almási) Ed. Mega, Cluj-Napoca, 2014
  2. Vót, hol nem vót. Moldvai csángó népmesék (A fost, unde n-a fost. Poveşti populare ceangăieşti din Moldova) Ed.: Koinonia, Cluj-Napoca: 2009
  3. Kriza János Néprajzi Társaság Évkönyve (Anuarul Asociaţiei Kriza János), Cluj-Na- poca, 1995
Co-Edited Volumes & Translations
  1. Colecţia etnomuzicologică a lui János Jagamas în Institutul „Arhiva de Folclor a Academiei Române” / Jagamas János népzenei gyűjteménye a Román Akadémia Folklór Achívumában / The Ethnomuzicological Collection of János Jagamas at the Folklore Archive of the Romanian Academy Ed.: Hagyományok Háza, Budapest, 2014
  2. Teofil Bugnariu: Bibliografia materialelor etnografico-folclorice din publicaţii maghiare Ed. Mega, Cluj-Napoca, 2013
  3. Vót, hol nem vót. Moldvai csángó népmesék (A fost, unde n-a fost. Poveşti populare ceangăieşti din Moldova) Ed.: Koinonia, Cluj-Napoca: 2009
  4. Kriza János Néprajzi Társaság Évkönyve (Anuarul Asociaţiei Kriza János), Cluj- Napoca, 1997
  5. Erdélyi és párciumi farsangok, Kriza János Néprajzi Társaság Évkönyve (Anuarul Asociaţiei Kriza János), Cluj-Napoca, 1996
  6. Kriza János Néprajzi Társaság Évkönyve (Anuarul Asociaţiei Kriza János), Cluj- Napoca, 1994

Translation:

  1. Teofil Bugnariu: Magyar kiadványokban megjelent román néprajzi és folklór- témájú cikkek és adatok bibliográfiája (1800-1944) (Teofil Bugnariu: Bibliografia materialelor etnografico-folclorice din publicaţii maghiare 1800-1944) Ed. Mega, Cluj- Napoca, 2016.
Articles & Studies
  1. Közelítések a hiedelem fogalmának körvonalazásához (Despre noțiunea credinței populare) In. Ember és Világ, Századunk sorozat, Kriterion, București 1986

  2. Az erdővidéki terhes asszony tabui a múltban (Taboo-uri legate de femeia gravidă în cultura tradițională secuiască) In. Korunk Évkönyv 1986/87, Cluj-Napoca

  3. Divatjamúlt udvarlási szokások Erdővidéken (Obiceiurile cutitului în Bazinu Bazinu- lui) In. A Hét Évkönyve, 1989, București
    Boszorkányok Erdőfülében (Vrăjitorie la Filia, Bazinul Baraot) In. Kriza János Néprajzi Társaság Évkönyve, 1992, Cluj-Napoca
    Népélet és szexualitás (Sexualitate și viața tradițională) In. Korunk, 1992/3

  4. A közvélemény, mint hatalom (Opinia publică, ca autoritate) In. Korunk, 1992/10

  5. Mit ér az ember, ha néprajzos? (Ce valoare are un etnograf?) In. Korunk, 1993/8

  6. A születés körüli néphagyományok Erdővidéken (Tradițiile nașterii în Bazinul Baraolt) In. Népismereti Dolgozatok, 1994, București

  7. Útmenti keresztek Baróton (Cruci la răscruci în Baraolt) In. Kriza János Néprajzi Tár- saság Évkönyve, 1994, Cluj-Napoca

  8. Nemi szerepek a növénytermesztésben Erdővidéken (Gender roles în agricultura tradițonală în Bazinul Baraolt) In. Kriza János Néprajzi Társaság Évkönyve, 1995, Cluj- Napoca

  9. Asszonymunkák Erdőfülében (Muncile femeii în Filia) In. Néprajzi Tanulmányok Ikvai Nándor emlékére II. 1994, Szentendre (Ungaria)

  10. Vallásosság az emberélet fordulóihoz fűződő szokásokban Erdőfülében (Religia în obiceiurile riturilor de trecere în Filia) In. Népi vallásosság a Kárpát-medencében, 1997, Debrecen-Veszprém (Ungaria)

  11. Vázlat a moldvai csángók táplálkozáskultúrájáról (Schiță despre cultura nutriției la ceangăii din Moldova) In. A táplálkozáskultúra változásai a 18-20. században 1997, Kalocsa (Ungaria)

  12. Asszonyok Erdővidék változó társadalmában (Femei în societate azi și în trecut, Baz- inul Baraolt) In. Látó 1997-1, Tg. Mureș

  13. Az erdővidéki család néprajzi vizsgálata, különös tekintettel az asszonyok helyzetére, (Situația femeilor în familia secuiască. Cercerări antropologice) In. Három- székiek háromszékről, 2007, Sf. Gheorghe

  14. A női testnedvek a hagyományos magyar népi hiedelemvilágban, különös trekintet- tel Erdővidékre, (Secreţii feminine în mitologia populară secuiască) In. Korunk 2007, 33-40, Cluj-Napoca

  15. An Ethnographic Study of the Family in the Baraolt Basin (Erdõvidék) with special Regard to the Situation of Women In. Romania Occidentalis, Romania Orientalis. Volum omagial dedicat Prof. univ. Dr. Ion Taloş, 2009, Cluj-Napoca

  16. Tánc és szerelem Székelyföldön és a moldvai csángóknál (Joc şi iubire în Secuime şi la ceangăii din Moldova) In. Látó, 2010.11. Tg. Mureș

  17. Nyelvi és tematikus interferenciák egy erdélyi román és egy moldvai csángó mes- egyűjteményben (Interferenţe lingvistice şi tematice într-un volum de basme populare românesc din Transilvania şi unul ceangăiesc din Moldova) In. A népköltészet terített asz- talánál. Tanulmánygyűjtemény. Szerkesztette Benedek Katalin, MTA Néprajzi Kutatóin- tézete, Budapest, p. 2011, 52-72.

  18. Cercetări asupra relaţiei dintre tipul de familie şi viaţa economică într-un sat secui- esc In. Metode şi instrumente de cercetare etnologică. Stadiul actual şi perspective de valorificare. Studii închinate memoriei savanţilor Ion Muşlea şi Ovidiu Bârlea Ed. Ion Cuceu şi Maria Cuceu, Cluj-Napoca, Editura Fundaţiei pentru Studii Europene, 2011. p. 435-449.

  19. A fiatal Janovics és a Mozgó fényképek (Tânărul Janovics şi Tablourile mişcătoare) In. Korunk, 2011.12. p. 80-87.
    Tinereţea şi obiceiurile ei. Date din Secuime din prima jumătate a secolului trecut In. Mentori şi discipoli. 85 de ani de la naşterea prof. Dumitru Pop (1927-2006). Ed. Ion Cuceu şi Maria Cuceu, Editura Mega, 2012, Cluj-Napoca. p. 655-669.

  20. Dans şi dragoste In. 90 de ani de cercetări etnologice la Cluj. Ed. Ion Cuceu şi Maria Cuceu, Editura Mega, 2012, Cluj-Napoca

  21. Készül a kolozsvári színház teljesnek tekinthető játékrendje In. Játéktér, 2013, anul 2, nr.2, p. 35-44.

  22. Emlékeim az erdélyi táncházmozgalom kezdeteiről. A Vasas táncház Kolozsváron In. Az erdélyi magyar táncművészet és tánctudomány az ezredfordulón II. Ed.: ISPMN- Kriterion Cluj-Napoca, 2014. p. 159-169.

  23. Fonó, tánc, szerelem Székelyföldön és a moldvai csángók körében In. Pontosan, szépen… Almási István 80. születésnapjára (Frumos și exact… La aniversarea a 80 de ani de la naștere al lui István Almási) Ed. Mega, Cluj-Napoca, 2014

  24. Janovics és a kolozsvári magyar színház In. Janovics Jenő 1872-1945. Ed. Prietenii Operei Maghiare, Cluj-Napoca, 2015

  25. Pontosan, szépen. Ünnepi kötet Almási István népzenekutató nyolcvanadik születésnapja alkalmából (Frumos și exact… Aniversarea lui István Almási la 80 de ani) In. FolkMAGazin, Budapest, 2015/1/1. p. 6.

  26. Amintiri despre începuturile mişcării „Case de dans” (táncház) din Transilvania. Casa de dansuri tradiţionale din Clubul CFR, Cluj-Napoca In. Etnocoreologia şi arta dansului popular la cumpăna mileniului din Ardeal II., ISPMN-Kriterion Cluj-Napoca, 2016. p. 159-169.

  27. Etnograful şi folcloristul Grigore Moldovan – Moldován Gergely In: Studii și comu- nicări de etnologie, Academia Română, Institultul de cercerări socio-unmane Sibiu, Tom XXXI. 2017, p. 203-215

Dr. Salat-Zakariás Erzsébet

Cercetător științific III

Education:
Didactic degree I (2003);
PhD in philology with ethnographic topic (1999);
MA in alternative pedagogy (1996-1998);
BA degree in philology (1980-1984).

Research interest:
Romanian-Hungarian confluences in ethnography; topics in ethnomusicology (the work of Jagamas János and Almási István); folklore and ethnography of Csángós in Moldova; the status and role of women in the traditional Szekler society; history of the Hungarian theatre in Cluj.

Professional recognition:
Member of the Hungarian Academy of Sciences’ public body (2007); Distinction of the Hungarian Academy of Sciences for research carried out by teachers (2006); founding member of the Kriza János Ethnographic Association, Cluj-Napoca (1990).

Dr. Elena Barbulescu

Cercetător științific III

Ph.D. Philology, with a topic regarding the construction of gender in a rural community in Transylvania;

M.A. Oral History, with a topic regarding abortion during the communist period in Romania;

B.A. Letters, with a topic regarding the traditional rural house and its connection with rites of passage, calendaristic holidays and symbolism.

Research
Main interest in folklore, ethnology, gender studies, family, marriage, children games, medical folklore and anthropology. Leader of a project team working on the perception of the medical system in rural Transylvania during communist regime(2009-2011). At present working on a broad image of medical pluralism in rural Transylvania.
My scientific research combined so far few main coordinates: bibliographical research; archive research; field research and recently online research, brought either to the forefront or the background of a specific topic.

Relevant Works

People and the State. Medical Divergent Discourses, Editura Mega, 2011 – editor

The Nurse and the Rural World. A Succesful Relation for Biomedicine în „Transylvanian Review”, vol. XXVII, no. 2(Summer 2018), pp. 122-136

„You are so chaaaarmed!”: Charms and Illness in Rural Transylvania at the End of the 20th Century, in „Journal of Ethnography and Folklore”, new series, 1-2, 2018, pp. 263-277

Books

Sanda Ignat, Influențe germane în etnologia românească interbelică, Cluj-Napoca: Casa Cărții de Știință 2015.

Relevant Papers

Sanda Ignat, Corespondența lui Ion Mușlea cu folcloriști străini. Privire de sinteză [The Correspondence of Ion Mușlea with Foreign Folklore Researchers. Synthetic Approach], in: Anuarul Muzeului Etnografic al Moldovei (Iași), nr. XX (2020), pp. 365-420.

Sanda Ignat, Un motiv din folclorul religios al Occidentului: diavolul pictând Răstignirea [A Motiv in Western religious Folklore: The Devil Paints the Crucifixion], in: Tabor (Cluj-Napoca), nr. 11 (2020), pp. 51-57.

Sanda Ignat, „Gib mir dein gurița…”. Gemischtsprachige Liebeslieder der Siebenbürger Sachsen [Give me a kiss… Mixed Language Love Songs of the Transylvanian Saxons], in: Klausenburger Beiträge zur Germanistik (Cluj-Napoca), VIII (2019).

Sanda Ignat, Cântece de dragoste bilingve ale sașilor transilvăneni [Bilingual Love Songs of the Transylvanian Saxons], in: Studii și Comunicări de Etnologie (Sibiu), XXXIII (2019), pp. 211-238.

Sanda Ignat, Un fond de carte etnologică redescoperit: Biblioteca Seminarului de Etnografie de la Universitatea din Cluj [A Rediscovered Ethnological Book Fund: The Library of the Ethnography Seminar at the University of Cluj], in: Studii şi Comunicări de Etnologie, XXVI (2012), pp. 150-175, Sibiu.

Sanda Ignat, Deutsche Einflüsse in der wissenschaftlichen Auffassung und der Tätigkeit von Ion Mușlea, [German Influences on the Scientific Work and Activity of Ion Muşlea], in: Journal of Ethnography and Folklore (Bucharest), 1-2 (2012), pp. 35-52.

Sanda Ignat, Deutsche Rassenlehre – raseologia germană în perioada interbelică [The German Raciology in the Interwar Period], in: Etnologia românească astăzi. Studii și comunicări, edited by Ion Cuceu, Cluj-Napoca: EFES 2009, pp. 399-430.

Sanda Ignat, Unedierte rumänische Volkslieder aus Siebenbürgen in der Acta Comparationis Litterarum Universarum [Unedited Roumanian Folk Songs from Transylvania in the Magazine Acta Comparationis Litterarum Universarum], in: Caietele Echinox (Cluj-Napoca), 6 (2004), pp. 44-51.

Translations

Johann Plattner, Călușarul (1930), translation, preface and biography of the writer by Sanda Ignat, in: Miorița (Deva), XXVI (2020), pp. 29-32.

August R. von Spiess, Gurghiu – Görgeny-Szent-Imre: Domeniul regal de vânătoare în trecut și astăzi. Edited by Helga Stein. Translated from German by Sanda Ignat. Sibiu: Honterus 2017. Second edition Sibiu: Honterus 2018.

Julius Petersen, Generațiile literare, translation and preface by Sanda Ignat in: Gheorghe Perian, Ideea de generație în teoria literară românească, Cluj-Napoca: LIMES 2013.

Klaus Heitmann, Adrian Marino și concepția sa despre Europa, translated from German by Sanda Ignat, in: Steaua (Cluj-Napoca), 4-5 (2010), pp. 13-16.

Dr. Sanda Ignat

Researcher

Ph.D. in Philology (2010), with a thesis regarding the history of the Romanian ethnology.

M.A. in Translation Studies (2002), with a dissertation on comparative translation analysis. 

B.A. Letters in German Philology (2001), concluded with a paper about gender in the German grammar.

B.A. Letters in Educational Sciences (2000), concluded with a paper about the perception of the national identity among adolescents.

Main research interests: folklore of the Transylvanian Saxons and the Banat Swabians; history of the Saxon ethnography and folklore in Transylvania; German influences on the Romanian ethnological research.

Publicații recente

 „Ecouri ale Drăguşului în etnomuzicologia românească postbelică: monografiile muzicale ale lui Ioan R. Nicola”. Revista Transilvania, 2-3, 2020.

„Ierarhii tonale în folclorul românesc: analiză statistică şi fundamente ale percepției muzicale”, în Tehnologii informatice şi de comunicare în domeniul muzical/ ITC in Musical Field, vol. IX, no. 1, 2018.

„Constantin Brăiloiu şi dimensiunea sociologică a etnomuzicologiei”, în Revista Transilvania, nr. 8-9, Sibiu, 2016.

Dr. Theodor Constantiniu

Cercetător științific III

Theodor Constantiniu (n. 1986) are o licență în muzică (vioară, 2009), a absolvit un master în muzicologie (2012) şi a finalizat un doctorat în etnomuzicologie (2018), toate acestea absolvite în cadrul Academiei Naționale de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca. În cadrul dizertațiilor de master şi doctorat a fost interesat de aplicarea algoritmilor de învățare automată (machine learning) în analiza unor corpusuri de muzică tradițională românească.

Preocupările sale ştiințifice cuprind muzicologia computațională, istoria dezvoltării ideilor etnomuzicologice româneşti sau analiza etnomuzicologică. Momentan lucrează la editarea colecției etnomuzicologice a lui Ioan R. Nicola, disponibilă în cadrul Institutului Arhiva de Folclor a Academiei Române din Cluj-Napoca; o altă direcție de activitate presupune aplicarea tehnicilor recente folosite în inteligența artificială pentru analiza unor corpusuri etnomuzicale româneşti.

Dr. Zoltán Gergely

Cercetător științific III

Doctorat la Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Litere, Institutul de Etnografie și Antropologie Maghiară, Cluj-Napoca (România). Titlul tezei de doctorat: Colindatul la maghiarii din Câmpia Transilvaniei.

Masterat la Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Teologie Reformată, Specializare Teologie- Muzică-Educație, Cluj- Napoca (România)

Licență la Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Teologie Reformată, Specializare Pedagogie

Interese de cercetare:
-cercetare de teren cu metode calitative
– transcriere de texte folclorice – transcriere muzicală
– tipologie texte folclorice
– tipologie muzicală
– digitizare
– baze de date

Cărţi

2016: Mezőségi kántálóénekek (Colindatul la maghiarii din Câmpia Transilvaniei), Editura Casei Tradițiilor, Budapesta. ISBN 978-963-7363-89-4, cu suport DVD-ROM

 

Articole

2008: Tunes of theTraditional Christmas Carols in the Northern part of Mezőség, în Studia Musica, nr. 2, 2008, Cluj-Napoca.
2009: Celebrating Christmas in Bozieș (Magyarborzás ) and in Vița(Vice), în Studia Musica, nr. 1, 2009, Cluj-Napoca.
2010: Az északmezőségi lakodalom mozzanatainak legjellegzetesebb dallamai (Nunta din partea nordică a Câmpiei Transilvaniei).
2012: Typical Wedding Tunes of the Northern-Mezőség (Câmpia Transilvaniei), în Studia Musica, nr.
1, 2012, Cluj-Napoca.
2012: Könyv a népzene életéről (Carte despre viața muzicii populare), în Erdélyi Múzeum, vol. 74. nr. 1., 2012, Cluj-Napoca.
2014: A magyar karácsonyi kántálás kutatástörténete, în Salat- Zakariás Erzsébet (editor): Pontosan, szépen. Almási István 80. születésnapjára. Editura Mega, Cluj-Napoca.
2014: Maneszes Tóth Mária karácsonyi énekei, în Művelődés közművelődési havilap, an LXVII, decembrie, Editura IDEA și Gloria, Cluj-Napoca.
2014: colaborator în proiectul Colecția etnomuzicologică a lui János Jagamas, redactori: Pávai István- Zakariás Erzsébet, Budapesta.
2015: Hideg (Lakatos) Anna dalaiból, în, Művelődés közművelődési havilap, an LXVII, ianuarie, Editura IDEA și Gloria, Cluj-Napoca.
2015: Kölcsönhatások a mezőségi magyar és román karácsonyi énekrepertoárban (Melodii comune din repertoriile de Crăciun ale maghiarilor și românilor din Câmpia Transilvaniei), în Jakab Albert Zsolt – Kinda István: Aranykapu. Tanulmányok Pozsony Ferenc tiszteletére, Editura Gloria și Idea, Cluj- Napoca.
2015: Ritualul colindatului la maghiarii din Câmpia Transilvaniei, în Gheorghe Manolache (coord.) Studia Philologica Doctoralia. Hermeneutica fenomenului cultural, vol. 4-5. Editura Universității “Lucian Blaga”, Sibiu.
2015: Common Christmas songs of Hungarians and Romanians in The Transylvanian Plain, în Studia Musica, nr. 1, 2015, Cluj-Napoca.
2015: Dimensiunea socio-culturală a unui repertoriu individual, în Anuarul Institutului de Etnografie și Folclor “Constantin Brăiloiu”, Editura Academiei Române, București.
2015: Mezőségi karácsonyok, kántálók és köszöntők, în Korunk, editori. Tánczos Vilmos – Kovács Kiss Gyöngy, anul III., 2015, decembrie, Editura Korunk Komp Press, Cluj-Napoca.
2017: Mezőségi karácsonyi népénekek, în Aranyhíd. Tanulmányok Keszeg Vilmos iszteletére,editoriJakabAlbertZsolt,VajdaAndrás.AsociațiaEtnograficăKrizaJános – Universitatea Babeș-Bolyai, Institutul de Etnografie și Antropologie Maghiară – Societatea Muzeului Ardelean, Editura IDEA Plus, Cluj-Napoca.
2017: Zeneoktatás Kodály Zoltán szellemében, în Művelődés közművelődési havilap, an LXX. évfolyam, noiembrie. Editura IDEA și Gloria, Cluj-Napoca.
2018: 19th–20th Century Christmas Carols in the Transylvanian Plain, in Studia UBB Musica, LXIII, nr. 1, Cluj-Napoca.
2018: Small Ambitus-New Style Christmas Carols from Transylvanian Plain, în Studia UBB Musica, LXIII, nr. 2, Cluj-Napoca.
2018: Jagamas János népzenei gyűjteményének multimédiás adattára (Baza de date multimedia al lui János Jagamas), în Edelyi Múzeum LXXX. Kötete, 2018, 2. Füzet., Cluj-Napoca, Editor Vilmos Tánczos, Editura IDEA, Cluj-Napoca.
2018: Elfelejtett népdalok Magyarózdról, în Edelyi Múzeum LXXX. Kötete, 2018, 2. Füzet., Cluj- Napoca, Editor Vilmos Tánczos, Editura IDEA, Cluj-Napoca.
2018: Almási István méltatása. 2018 erdélyi díjazottai, în Művelődés közművelődési havilap, an LXXI, EdituraIDEA, Cluj-Napoca.

Cercetări realizate

2013-2015 consultant artistc, colaborator – domeniul etnocoreologie, la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale din Cluj-Napoca. Activități desfășurate în cadrul instituției: cercetări de teren; cercetare documentară; transcriere partituri corergafice în sistemele Romanotation și Labanotation, dar și elaborarea unor articole științifice:

– „Dans, joc sau voie bună?” – analiză a unor termeni din domeniul etnocoreologie

– „Cercetători și scriitori ai folclorului coregrafic din Transilvania”

Sub îndrumarea și împreună cu prof. univ. dr. Zamfir Dejeu:

2011 activitate de cercetare, desfășurată în satele Roșia de Secaș – Cergăul Mare (județul Alba) pentru includerea „Colindului de ceată bărbătească” în patrimoniul imaterial U.N.E.S.C.O.

2012-2013 activitate de cercetare, desfășurată în satele Ticușu Nou (județul Brașov), Băgău (județul Alba), Mera (județul Cluj) și Cluj-Napoca, pentru includerea „Jocului Fecioresc” în patrimoniul imaterial U.N.E.S.C.O.

Paul-Alexandru Remeș

Asistent Cercetare

Născut în Zalău, 1989, absolvent al Liceului de Artă „Ioan Sima” profilul cânt popular tradițional și dansator vreme de 20 de ani în cadrul ansamblurilor: Ansamblul Folcloric de copii „Columna” al CMC Zalău; Ansamblul Folcloric Profesionist „Prolissum” al CMC Zalău; Ansamblul Folcloric „Someșul-Napoca” al asociației „Someșul-Napoca”; Ansamblul Folcloric Studențesc „Mugurelul” al Universității Babeș-Bolyai. Membru al Ansamblului de Muzică Tradițional Românească „Icoane” al Academiei Naționale de Muzică „Gheorghe Dima”.

Profesor și coregraf, (2010-2014), al Ansamblului de copii „Transilvania”; Coregraf și coordonator activități artistice din 2015 până în prezent în cadrul Ansamblului Folcloric Studențesc „Mugurelul” al Universității Babeș-Bolyai.
Membru fondator al „Asociațiai Folclorice Transilvania”. Membru al CID – International Dance Council instituție subordonată UNESCO

Studii de specialitate:
Masterat în Artele Spectacolului Muzical la Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima ” din Cluj-Napoca
Lucrare teoretică și practică (regie coregrafică – spectacol), cu titlul „Străin într-o lume Străină” care dezvoltă momentele marcante reprezentate de cele două „rupturi”, nunta – la fată și cătănia – la fecior.

Licențiat în Artele Spectacolului Muzical la Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima ” din Cluj-Napoca
Lucrare teoretică și practică (regie coregrafică – spectacol), cu titlul „Ordin de la-mpărăție” care dezvoltă momentele marcante ale obiceiului de plecare în cătănie, regăsite în satul românesc de odinioară.

Liviu Pop

Cercetător științific

Ph.D. in Philology, with a topic on long term digital preservation and digital archives;
M.A. in Culture and Communication on cyberutopias;
B.A. in Philosophy, with a topic on internet and philosophy, hacker ethics, and immersive virtual reality.

Research
Interested in old archives as “food” for content created by AI and anything from digital archives, digitization, and long term digital preservation, to the history of media technologies, the evolution of content along the analog-digital-postdigital axes, philosophy of technology, archives roles in society, dark archives, open archives, and digital humanities.

Relevant works

A low te(a)ch approach to digital humanities, Studia UBB Digitalia, No 1 (2017): Digitising the Humanities, 2017

Tame or Be Tamed. Reactions to Archives from a Dark Past, Metacritic Journal for Comparative Studies and Theory, Oct 2015

Open Source Folklore Archives – Disseminating Small Memory Boxes, Преглед НЦД, 26 (2015), 47–52

Annamaria Martin

Bibliotecar & Arhivist

Contact

Str. Republicii nr. 9, Cluj-Napoca | +4-0264 591 864

iafar.ro | contact at iafar punct ro | Facebook